Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 63/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 63/2008-
Sedința publică din 17.01.2008
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța judecător
JUDECĂTOR 2: Trif Doina
JUDECĂTOR 3: Moșincat
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator cu domiciliul în comuna, sat, nr. 8, județul B, împotriva sentinței civile nr. 519/LM din 14.06.2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a admis contestația, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 23.10.2007, întâmpinare formulată de intimatul contestator. De asemenea, se constată că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța consideră cauza lămurită și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 519/LM din 14 iunie 2007, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora admis excepția lipsei capacității de exercițiu a intimatei Casa Locală de Pensii B cu sediul in B,- județul B și in consecința a respins contestația față de această intimata.
A admis contestația formulată de contestatorul domiciliat in com. loc. nr.8, județul B în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii cu sediul in O,-, județul B, și în consecință:
A dispus anularea deciziei nr.17104/08.03.2007, emisa de intimată, pe seama contestatorului și obligă intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 de ani, sens in care va emite o nouă decizie de pensionare, in favoarea contestatorului.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Întrucât Casa Locala de Pensii B este o unitate fără personalitate juridica conform prevederilor Statutului instanța va admite excepția lipsei capacității de exercițiu a acesteia și va respinge acțiunea fața de această intimată.
Prin decizia nr. 17104/08.03.2007 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 1,92198 puncte.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform legii 19/2000. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea nr.3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța a identificat legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data închiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr.3/1977, care prevedea o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte,că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.3 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că din adeverința depusă de contestator în probațiune cu nr.1172/26.03.2007 (fila 5), emisa de Compania Națională a - B Sucursala B, rezulta faptul că acesta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 15 ani activitate în zona I de radiații, în temeiul art. 20 alin.1 lit. b și art.43 din legea 19/2000 precum și art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, a admis contestația și a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin decizia nr. 17104/08.03.2007 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani.
Instanța a luat act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către contestator.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că intimatul a fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă, în baza Legii nr. 3/1977, i-au fost recalculate drepturile în baza HG nr. 1550/2004 reieșind un punctaj mediu mai mic, acesta a beneficiat de cel mai avantajos.
A interpretat eronat instanța art. 2 din HG nr. 1550/2004, întrucât a apreciat că stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de art. 8 din Legea nr. 3/1977 ce reglementează vechimea integrală în muncă de 30 de ani la bărbați și 25 ani la femei, ca o condiție necesară înscrierii la pensie, cu un alt număr de ani vechime. S-a încercat motivarea alegerii altui stagiu de cotizare utilizat la recalculare, făcându-se o interpretare ce excede normei ce reglementează strict anumite aspecte.
Nu poate fi aplicat principiul " la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", întrucât art. 2 din HG nr. 1550/2004 stabilește excepțiile de la acesta, în sensul că, pentru cei cărora dreptul la pensie s-a deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
S- făcut confuzie între stagiul complet de cotizare pe care Legea nr. 2/1977 îl impunea și anumite reduceri a vârstelor de pensionare ce se acordau în considerarea faptului că o anumită persoană și-a desfășurat activitatea în condiții speciale, iar împărțirea numărului total de puncte obținute la un număr de 20 ani - ce nu reprezintă un stagiu de cotizare ci un număr de ani cu care se reduce vârsta de pensionare - ar însemna o greșită aplicare a legii.
Există și o contradicție în termeni, instanța recunoaște că se aplică art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004, dar a coroborat aceste dispoziții cu cele înscrise în art. 14 alin. 4 din legea nr. 3/1977 ce se referă la cei ce au lucrat efectiv un număr de ani în grupa I sau II de muncă și care au dreptul a li se reduce vârsta de pensionare proporțional cu anii lucrați în aceste condiții.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 Cod procedură civilă, nr.HG 1550/2004.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs, constată următoarele:
Într-adevăr din actele aflate la dosar fond, se reține faptul că intimatului i s-a deschis dreptul la pensie în perioada în care avea aplicabilitate Legea nr. 3/1977 dar, tocmai în ideea echității s-a adoptat de către Guvern nr.OUG 4/2005 ce consacră principiul la condiții egale de pensionare, pensie egală, indiferent de anul ieșirii la pensie.
Art. 2 din OUG nr. - prevede expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și cuantumul fiecărei pensii cu respectarea legii nr. 19/2000, aspecte față de care, corect instanța de fond concluzionat că se aplică art. 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, întrucât, altfel s-ar încălca principiul enunțat mai sus, mai mult, chiar art. 2 din Legea nr. 19/2000 consacră implicit principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensionare, iar neaplicarea acestuia ar duce la crearea unui tratament discriminatoriu pentru cei ce au avut neșansa obținerii dreptului la pensie anterior intrării în vigoare a legii nr. 19/2000, aspecte ce ar contraveni chiar Constituției ce proclamă egalitatea de tratament cât și a tuturor prevederilor internaționale în domeniu.
Intimatul, anterior pensionării a lucrat în condiții deosebite de muncă, radioactive, grupa I de muncă, situație în care chiar Legea nr. - stabilea drepturi speciale în sensul reducerii vârstei de pensionare iar art. 43 din Legea nr. 19/2000 prevede expres faptul că pentru asigurații ce au lucrat efectiv în grupa I, II de muncă, de expunere la radiații, prevăzut de art. 20 lit. "b" și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani grupa I și 20 ani în grupa a II-a, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, conform art. 77 din Legea nr. 19/2000.
Prin aplicarea dispozițiilor legale susmenționate, instanța de fond a dispus doar aplicarea dispozițiilor legale în materie și la situația intimatului, dispoziția mai favorabilă, în caz contrar s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a acestuia, raportat la persoanele pensionate după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei ce s-au pensionat în baza Legii nr. 3/1977, ce îndeplineau aceleași criterii, astfel că, instanța de fond nu a interpretat greșit dispozițiile legale, ci dimpotrivă, criticile fiind nefondate.
Față de toate considerentele expuse, nefiind incidente dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator cu domiciliul în comuna, sat, nr. 8, județul B, împotriva sentinței civile nr. 519/LM din 14.06.2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17.01.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat decizie în concept - judecător - - - 22.01.2008
- judecători fond -,
- dact. gref. MV - 22.01.2008 - 2 ex.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat
