Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 765/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr.765
Ședința publică din 18 septembrie 2008
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Oberșterescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Calai
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții Primăria și Consiliul Local împotriva deciziei civile nr. 3/17.01.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, și pârâta intimată - C -, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, văzând că s-a solicitat judecarea și în lipsă potrivit art.242 alin.2 Cod procedură civilă, cauza a fost reținută în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față constată:
Prin decizia civilă nr. 3/17.01.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul C-S -Secția civilă a respins ca nefondat apelul declarat de pârâții Consiliul Local și Primăria orașului împotriva sentinței civile nr.3943/4.12.2006 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul cu același număr.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a avut în vedere faptul că prin sentința civilă nr. 3943/04.12.2006 prima instanță admis acțiunea civilă formulată de reclamanții, împotriva pârâtei - " C" --Exploatarea, și în contradictoriu cu pârâtele Consiliul Local și Primăria Oraș, și a dispus evacuarea pârâtei - " C" - Exploatarea, din imobilele evidențiate în CF nr. 2615 nr. cad 237/2 - Intravilan în - teren de construcții, ateliere și magazii de 510 mp, nr. cad 237/3 - Intravilan în - teren de construcții, ateliere și magazii de 912 mp și nr. top 237/4 -Intravilan în -teren de construcții, ateliere și magazii de 690 mp; a dispus scoaterea din cauză a pârâtei Primăria oraș -; a obligat pârâta - C - Exploatarea - la 10.095.000 lei ROL, cheltuieli de judecată, către reclamanți.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamanții și sunt proprietari pe cotele de 1/1 părți, pe teren și pe construcții, asupra imobilelor evidențiate în CF 2615, nr. top.237/2-Intravilan în, teren de construcții, ateliere și magazii de 510 mp; nr. cad.237/3-Intravilan în -teren de construcții, ateliere și magazii de 912 mp și nr. cad.237/4-Intravilan în -teren de construcții, ateliere și magazii de 690 mp, așa cum rezultă din copia extrasului -fila 4 dosar. Instanța a constatat că, între pârâta - " C" - Centrul de Exploatare -Canal - și Consiliul Local -, reprez.prin primar, s-a încheiat contractul de închiriere 4141/3 mai 2005, copie-filele 12-14 dosar, dar acest înscris a fost întocmit în mod nelegal, din moment ce la data încheierii lui, Consiliul Local nu avea nici măcar o cotă parte de proprietate în CF nr. 2615, proprietarii imobilului amintit fiind cei doi reclamanți.
Mai mult, întrucât Serviciul de Carte Funciară, are un caracter public, atât pârâta - " C-"- Exploatarea -, cât și Cons.Local și Primăria oraș -, au avut posibilitatea verificării, sub aspect juridic, situației de Carte Funciară, privitor la terenul pentru care urma să fie încheiat acel contract de închiriere, însă nefăcând aceste demersuri, părțile sus amintite și-au asumat orice risc ulterior.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel pârâții Primăria și Consiliul Local, solicitând admiterea apelului, anularea sentinței atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Caransebeș în vederea respectării drepturilor procedurale la apărare și completării probatoriului în scopul identificării cu exactitate a imobilului.
În motivarea cererii au arătat că o acțiune în evacuare nu poate fi primită în condițiile în care părțile pârâte ocupă un imobil în baza unui titlu valabil a cărui valabilitate nu a fost contestată în justiție; de asemenea au arătat că a fost încălcat dreptul la apărare al Primăriei și totodată nu s-a stabilit cu există identitate între imobilul care face obiectul Contractului de închiriere nr. 4141/03.05.2005 și imobilul deținut de reclamanți.
Prin întâmpinarea formulată de pârâta - C-- aflată la fila 24 dosar, s-a solicitat admiterea apelului; în motivarea cererii s-a arătat că acțiunea trebuia îndreptată împotriva proprietarului imobilului, Consiliul Local și de asemenea se impunea stabilirea identității între imobilul închiriat și imobilul deținut de reclamanți.
Analizând temeinicia și legalitatea sentinței apelate în raport de motivele invocate, instanța constată neîntemeiat apelul, pentru următoarele considerente:
Verificând din oficiu calificarea dată de reclamanți acțiunii, pentru stabilirea corectă a căii de atac, instanța constată că acțiunea este în evacuare întrucât pârâta - C-- invocă existența la baza posesiei a unui contract de închiriere.
Cu privire la motivul de apel prin care se invocă încălcarea dreptului la apărare și se solicită desființarea sentinței și trimiterea spre rejudecare, instanța constată că acest motiv nu se încadrează între cele prevăzute la art. 297 Cod procedură civilă, iar o încălcare a dreptului la apărare prin imposibilitatea formulării apărării datorită necomunicării acțiunii introductive, nu a existat întrucât pârâții aveau posibilitatea în timpul dintre următoarele două termene de judecată să studieze acțiunea și să propună probe în apărare.
De asemenea, în calea de atac a apelului, art. 287 Cod procedură civilă, permite administrarea de probe noi.
Privitor la cel de-al doilea motiv de apel, prin care se invocă existența unui contract de închiriere valabil încheiat, instanța constată că este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Contractul de închiriere invocat ca titlu la baza folosinței a fost încheiat la data de 03.05.2005 (fila 12) între Consiliul Local și - C--.
Întrucât la data încheierii contractului, proprietar tabular era autorul reclamanților G (ea a vândut imobilul reclamanților la data de 29.09.2005) locatorul era neproprietar în momentul încheierii contractului de închiriere.
Fiind încheiat de un neproprietar, contractul nu poate produce efecte juridice față de adevăratul proprietar sau succesorii în drept ai acestuia,terți față de contract.
Cu privire la identitatea imobilului înscris în CF 2615 comunei și imobilul folosit de - C -, expertiza efectuată în cauză a stabilit faptul că pârâta - C - și pârâta Primăria folosesc imobilul și construcțiile aflate pe acesta.
Împotriva acestei deciziei au declarat recurs în termen legal instituțiile pârâte, solicitând casarea ca fiind netemeinică și nelegală.
Pe fond, pârâții au susținut că - C - ocupă spațiul destinat birourilor în baza unui contract încheiat cu Consiliul Local în baza contractului de închiriere nr.4141/3.05.2005 care este valabil și în prezent.
În ceea ce privește identificarea corectă a acestui spațiu, prin expertiză s-a susținut că ea este incompletă întrucât nu se referă decât la o singură parcelă de teren în timp ce acțiunea reclamantei în evacuare poartă asupra mai multor parcele.
În plus, s-a invocat faptul că expertiza a fost efectuată cu încălcarea dreptului la apărare al pârâților care nu au fost legal citați întrucât pretinsa lor citare prin fax de către expert nu a fost dovedită în cauză, ceea ce afectează de nulitate această probă.
Pentru verificarea îndeplinirii conforme a citării părților la administrarea probei menționate, Curtea a solicitat în mod repetat expertului să facă dovada în acest sens, solicitări care, rămânând fără niciun răspuns adecvat, au condus la amendarea sa în condițiile legii.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, potrivit tuturor temeiurilor de nulitate prevăzute de art.306 alin.2 Cod procedură civilă și pe baza tuturor probelor de la dosar, se constată că recursul declarat în cauză este fondat.
Curtea a luat în discuție, cu prioritate, critica din recurs vizând nulitatea procedurii de efectuare a expertizei, probă în baza căreia s-a stabilit că pârâții Primăria și - C - folosesc spațiul revendicat de reclamant.
Cum pârâții au formulat în cursul procesului obiecții referitoare la identificarea corectă de către reclamant a acestui spațiu și cum expertiza este, într-adevăr, o probă concludentă în acest sens, tribunalul trebuia să verifice dacă la efectuarea ei s-au îndeplinit toate procedurile de natură să asigure și pârâților dreptul de a-și formula poziția procesuală și de a se apăra.
Fiind vorba despre o probă pe care tribunalul a considerat-o a fi determinantă asupra soluției pronunțate - dar care în fapt a fost administrată cu încălcarea drepturilor menționate - și pentru a asigura în mod efectiv și substanțial tratament juridic egal pentru toate părțile în proces, în baza art.304 pct.5 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul instituțiilor pârâte și va casa decizia civilă nr. 3/17.01.2008 a Tribunalului C-S, cu trimiterea spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul pârâților Primăria și Consiliul Local împotriva deciziei civile nr. 3/17.01.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- pe care o casează cu trimitere spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Florin Șuiu
G - - - - -
GREFIER,
- -
Red./25.09.2008
Tehnored. /2 ex./3.10.2008
Prima instanță:
Instanța de apel: A,
Președinte:Gheorghe OberșterescuJudecători:Gheorghe Oberșterescu, Daniela Calai, Florin Șuiu
