Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 770/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ Nr.770

Ședința publică din 18 septembrie 2008

PREȘEDINTE: G -

JUDECĂTOR 1: Gheorghe Oberșterescu

JUDECĂTOR 2: Daniela Calai

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului T împotriva Deciziei civile nr. 170/A din 4 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- și Sentinței civile 9858 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați și și pârâții intimați și, având ca obiect grănițuire.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamanții intimați, personal și consilier juridic în reprezentarea pârâtului recurent, lipsă fiind pârâții intimați.

Procedura legal îndeplinită.

Recursul este legal timbrat cu 7 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că prin registratura instanței, la data de 11 septembrie 2008, pârâții intimați au depus întâmpinare.

Instanța procedează la comunicarea întâmpinării cu reclamanții intimați și cu reprezentanta recurentului și nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost motivat în scris, cu cheltuieli de judecată.

Reclamanții intimați solicită respingerea recursului și depun copia adresei nr.---26.08.2008 emisă de Primăria Municipiului T - Direcția Urbanism.

CURTEA

În deliberare constată că prin decizia civilă nr.170/A/4 martie 2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa respins apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului T împotriva sentinței civile nr.9858 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, și pârâții intimați și.

Astfel, Tribunalul a confirmat hotărârea primei instanțe, care a admis acțiunea și în consecință: a constatat că reclamanții sunt proprietarii imobilului înscris în CF nr.18019 T, Statul Român proprietarul terenului înscris în CF 18017 T iar pârâții și proprietarii construcției înscrisă în această din urmă carte funciară; a dispus stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile susmenționate, conform raportului de expertiză întocmit de expert, care face parte integrantă din sentință, respectiv pe aliniamentul M-N-P, marcat cu culoarea roșie pe schița anexă la raportul de expertiză; a obligat pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 16 mp, delimitată de punctele M-T-S-N pe schița anexă la raportul de expertiză; a obligat în solidar pârâții să plătească reclamanților suma de 1313,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în vedere concluziile raportului de expertiză, astfel că, în baza art.584 și 480 Cod civil, a admis atât petitul privind grănițuirea cât și cel privind revendicarea suprafeței de 16 mp.

În privința cheltuielilor de judecată, prima instanță a reținut că reclamanții au suportat următoarele cheltuieli: timbru judiciar de 0,3 lei; taxă de timbru de 19 lei, aferentă cererii de grănițuire, taxă de timbru de 270,50 lei, aferentă petitului de revendicare, 1100 lei onorariul expertului și 900 lei onorariul avocațial.

Prima instanță a mai reținut că pârâții au căzut în pretenții și sunt în culpă procesuală pentru petitul de revendicare imobiliară, iar în ceea ce privește cheltuielile de grănițuire, sunt aplicabile dispozițiile art.584 teza a II-a Cod civil, respectiv se fac pe

Astfel, având în vedere cele de mai sus, în temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, prima instanță a obligat pe pârâți să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 1313,5 lei, reprezentat de taxa de timbru aferentă petitului de revendicare, din baza de timbru aferentă cererii de grănițuire, din onorariul expertului și 484 din onorariul avocatului.

Împotriva sentinței pronunțată de Judecătorie a declarat apel pârâtul Consiliul Local al Municipiului T, solicitând schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamanților privind plata cheltuielilor de judecată, arătând că prin întâmpinarea depusă nu s-a opus admiterii acțiunii.

Tribunalul apreciat că este neîntemeiat apelul declarat de pârât, reținând că la primul termen de judecată din 19.02.2007 s-a acordat un termen pentru 19.03.2007 pentru comunicarea unor înscrisuri iar la acest termen pârâtul Consiliul Local al Municipiului T nu a formulat întâmpinare, cauza fiind amânată pentru 10.04.2007, când pârâtul a depus întâmpinare, arătându-se că nu se opune admiterii acțiunii în grănițuire în condițiile în care se respectă dreptul de proprietate al Statului Român, așa cum este înscris în CF nr.18017

Totodată, instanța de apel a reținut că pârâții nu au recunoscut în totalitate pretențiile reclamanților, în sensul că stabilirea liniei de hotar s-a făcut după soluționarea capătului de cerere privind revendicarea celor 16. cu care pârâții nu au fost de acord iar anterior chemării în judecată reclamanții s-au adresat și pe cale administrativă Consiliului Local al Municipiului T, solicitând delimitarea față de proprietatea vecină, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.275 Cod procedură civilă.

Împotriva deciziei Tribunalului a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al Municipiului T solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a ambelor hotărâri, în sensul exonerării sale de la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, recurentul a arătat că în mod greșit a fost obligat în solidar cu pârâții și la plata sumei de 1313,50 lei, în condițiile în care prin întâmpinarea din 10.04.2007 nu s-a opus admiterii acțiunii.

De asemenea, a învederat că încă din fața primei instanțe a susținut că nu este de acord cu suportarea cheltuielilor expertizei de specialitate efectuată în cauză, întrucât reclamanții sunt cei care au inițiat respectivul demers judiciar, precizând că, după depunerea raportului de expertiză, a fost de acord cu propunerea de grănițuire făcută.

În drept, a invocat prevederile art.304 pct.8 și 9, art.275 Cod procedură civilă, art.612 Cod civil.

Prin întâmpinare, reclamanții intimați și au solicitat respingerea recursului pârâtului, arătând că atât pârâtul Consiliul Local al Municipiului T cât și pârâții și s-au opus ridicării gardului între cele două proprietăți, folosindu-le terenul și amenințându-le familia.

În urma examinării deciziei atacate, în raport de motivele invocate și de dispozițiile art.304 pct.8 și 9, art.275 Cod procedură civilă și art.584 teza a II-a Cod civil, Curtea apreciază că este în parte întemeiat recursul pârâtului Consiliul Local al municipiului T, pentru considerentele ce în continuare vor fi relevate.

Potrivit art.275 Cod procedură civilă, "Pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată".

În speța de față, la primul termen de judecată din 19.02.2007, prima instanță a acordat un termen pentru 19.03.2007, punându-le în vedere reclamanților să depună un exemplar al acțiunii și înscrisurilor în vederea comunicării acestora pârâtului Consiliul Local al Municipiului T, așa încât această amânare a fost provocată de reclamanți; iar la următorul termen de judecată acest pârât a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a arătat că nu se opune admiterii acțiunii în grănițuire, în condițiile în care se respectă dreptul de proprietate al Statului Român așa cum este înscris în CF nr.18017

După depunerea raportului de expertiză efectuat în cauză, prin scriptul de la fila 103 (dosar primă instanță), pârâtul Consiliul Local al municipiului Taa rătat că este de acord cu propunerea de grănițuire făcută.

În raport de cel de mai sus și având în vedere necesitatea efectuării expertizei atunci când se face delimitarea față de proprietatea unei unități administrativ -teritoriale, Curtea apreciază că în mod greșit cele două instanțe au aplicat prevederile art.275 Cod procedură civilă reținând în sarcina pârâților obligația de plată și a sumei de 270,5 lei aferentă petitului de revendicare, în condițiile în care, potrivit întâmpinării, au fost de acord cu admiterea acțiunii.

Însă, în mod corect ambele instanțe au stabilit că se impune obligarea pârâților la plata cotei de din celelalte cheltuieli făcute cu grănițuirea, deoarece, potrivit art.584 teza a II-a Cod civil, cheltuielile de grănițuire se suportă pe

Prin urmare, în baza art.304 pct.9, 275 și 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul pârâtului și va modifica în parte ambele hotărî, în sensul obligării pârâților să plătească reclamanților suma de 1053 lei cheltuieli de judecată în primă instanță și apel, menținând în rest ambele hotărâri.

Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, urmează să oblige intimații și să plătească recurentului suma de 7 lei cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului T împotriva Deciziei civile nr. 170/A din 4 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- și Sentinței civile 9858 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-.

Modifică în parte ambele hotărâri în sensul că obligă pârâții să plătească reclamanților suma de 1053 lei cheltuieli de judecată în primă instanță și apel.

Menține în rest ambele hotărâri.

Obligă intimații și să plătească recurentului suma de 7 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 18 septembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Florin Șuiu

G - - - - -

GREFIER,

- -

Red./26.09.2008

Tehnored. /2 ex./1.10.2008

Prima instanță:

Instanța de apel:,

Președinte:Gheorghe Oberșterescu
Judecători:Gheorghe Oberșterescu, Daniela Calai, Florin Șuiu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 770/2008. Curtea de Apel Timisoara