Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 83/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 83
Ședința publică de la 12 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 2: Adriana Andronic
JUDECĂTOR 3: Elena Gheirghiu
GREFIER: -
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de reclamanții și, împotriva deciziei civile nr.852 din 03 decembrie 2007 Tribunalului Iași; cauza având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă, cu procură pentru intimata (fila 17 dosar fond); lipsă fiind recurenții.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată. Nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru.
Prezentându-se raportul, în conformitate cu disp.art.308 Cod procedură civilă, se apreciază că cererea de recurs a fost introdusă în termen; nu îndeplinește cerințele de formă, nefiind timbrată. Sub rezerva timbrării, motivele de recurs se încadrează în cele prev. de art. 304 Cod procedură civilă, punctul 9.
Interpelat fiind, mandatarul intimatei arată că nu are studii juridice.
Cum pentru acest termen recurenții, legal citați cu mențiunea timbrării, nu au făcut nici o dovadă cu privire la plata taxelor de timbru, se invocă excepția netimbrării recursului.
Cauza rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată; intimata prin mandatar putând depune la dosar concluzii scrise.
După dezbateri, dar înainte de ridicarea ședinței de judecată, mandatarul intimatei depune la dosar concluzii scrise.
Ulterior deliberării;
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.7215 din 14 iunie 2007, Judecătoria Iașia respins acțiunea reclamanților și în contradictoriu cu pârâta, având ca obiect evacuare.
S-au reținut de către prima instanță următoarele aspecte.
Prin contractul de instituire a unui drept de abitație autentificat sub nr.1770/16.07.2001, și au instituit în favoarea pârâtei un drept de abitație viager, asupra casei de locuit în cauză.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.510/2005, și înstrăinează lui și lui imobilul, iar aceștia, la rândul lor, înstrăinează reclamanților bunul prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.227/2005.
este un drept real, un dezmembrământ al dreptului de proprietate, este opozabil erga omnes.
Prin constituirea lui, și au păstrat doar nuda proprietate asupra imobilului, în timp ce uzufructul a revenit pârâtei până la încetarea acesteia din viață.
Prin vânzarea prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.510/2005, numiții și au înstrăinat doar ceea ce au avut în patrimoniu, nuda proprietate, nimeni neputând transmite ceea ce nu are. Astfel, și Constanitn au dobândit nuda proprietate a casei, urmând ca proprietatea să se întregească la decesul pârâtei.
Aceleași efecte are și actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.227/2005 încheiat de reclamanți, care în fapt sunt succesori cu titlu particular ai primului proprietar. Urmează ca reclamanții evinși în dreptul lor de proprietate să uzeze de acțiunea contractuală împotriva vânzătorilor pentru evicțiunea produsă.
Prin urmare, pârâta justifică un drept de a folosi casa astfel că instanța a respins acțiunea reclamanților.
Apelul declarat de către reclamanții și împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia civilă nr. 852 din 03 decembrie 2007, pronunțată de către Tribunalul Iași.
Instanța de prim control judiciar a reținut că apelul este nefondat pentru considerentele ce urmează.
Apelanții reclamanți au solicitat evacuarea pârâtei intimate care invocă un drept de abitație constituit prin contract autentic de către foștii proprietari ai imobilului susținând că acesta nu le este opozabil apelanților pentru că nu a fost intabulat.
Prioritar, tribunalul a constata că dreptul intimatei este născut în temeiul unei convenții încheiată în formă autentică cu numiții și, proprietari la acea dată ai imobilului. Prin urmare, dreptul de folosință al locuinței, al intimatei, este legitim prin raportare la titlul prin care a fost constituit, astfel încât corect a stabilit prima instanță că intimata nu poate fi evacuată.
În ceea ce privește opozabilitatea acestuia față de apelanții care nu au cunoscut despre existența lui, tribunalul este ținut să evidențieze distincția între opozabilitatea ca efect al însuși dreptului și opozabilitatea ca efect al îndeplinirii formalităților prevăzute de lege (înscriere, notare, etc.).
Ori, dreptul de abitație este un drept real principal, iar caracteristica generală și esențială a drepturilor reale principale este aceea că sunt absolute, adică titularul dreptului poate să și-l exercite fără concursul altei persoane, este opozabil erga omnes, celorlalte subiecte de drept revenindu-le obligația generală de a nu face nimic de natură a-l stânjeni pe titular în exercițiul dreptului său.
Condițiile opozabilității invocate de către apelanți relative la procedura din sistemul cărților funciare, respectiv faptul că acest drept nu a fost înscris în cartea funciară nu anihilează opozabilitatea conferită de însăși regimul juridic al dreptului, ci marchează doar deplina bună-credință a apelanților în relație cu intimata, respectiv cu persoanele care i-au transmis dreptul de proprietate.
Esențial în materia cărților funciare, așa cum este aceasta reglementată prin Legea nr.7/1996, este principiul caracterului declarativ și nu constitutiv al înscrierilor, ceea ce face imposibilă ipoteza ca lipsa notării să facă practic inoperabil un drept real principal.
Corect a reținut instanța și că dreptul transmis apelanților este în fapt limitat la nuda proprietate asupra bunului dată fiind dovada deplină și indubitabilă a dreptului de abitație al intimatei, pentru că doar atât aveau vânzătorii în patrimoniu. Consecințele acestui fapt pot fi însă valorificate într-o acțiune în răspundere pentru evicțiune aflată la îndemâna apelanților-reclamanți în speță.
În fine, susținerea apelanților potrivit căreia conceptul de succesori cu titlu particular este greșit utilizată de către instanța de fond este eronată. Sintagma, deși caracteristică materiei succesorale, definește categoria juridică ce vizează persoanele subdodânditoare ale bunului, care, deși nun au participat la încheierea unui act juridic, suportă consecințe ale acestuia (ca excepție aparența de la principiul relativității), indiferent de modalitatea în care au dobândit bunul (prin acte între vii sau prin moștenire).
Pentru aceste considerente, tribunalul a respins apelul în temeiul art.296 Cod procedură civilă, cu păstrarea în tot a sentinței apelate.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs reclamanții și, aducându-i critici care se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art.304 Cod procedură civilă, punctul 9. Pentru motivele arătate detaliat în cererea de recurs formulată, recurenții au solicitat, pe fondul cauzei, admiterea acțiunii de evacuare.
Cererea de recurs formulată de către recurenți, nu a fost timbrată.
Potrivit rezoluției administrative, pentru termenul de judecată din 12 martie 2008, recurenții au fost legal citați cu mențiunea timbrării cererii de recurs cu suma de 5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar conform proceselor-verbale aflate la dosar, filele 7-8.
Cererea de recurs era supusă unei taxe judiciare de timbru, raportat la dispozițiile Legii nr.146/1997, art.3 lit.b cu referire la art.11 (1) și art.3 din Legea nr.123/1997.
Cum la termenul din 12 martie 2008, nu s-a făcut nici o dovadă cu privire la achitarea taxelor de timbru, instanța, din oficiu, a invocat excepția netimbrării, rămânând în pronunțare cu privire la această excepție.
Potrivit disp.art.137 Cod procedură civilă, se va examina excepția privind netimbrarea cererii de recurs.
Actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.
Așadar, prioritar fiind aspectul privind timbrajul și cum recurenții nu au făcut dovada îndeplinirii obligației de plată a taxei judiciare de timbru până la termenul stabilit, în raport cu prevederile Legii nr.146/1997, recursul urmează a fi anulat ca netimbrat pentru următoarele considerente.
In principiu, taxele de timbru se plătesc anticipat, astfel încât la primirea cererilor trebuie să se ceară părții să facă dovada plății în întregime a taxei datorate. Se poate amâna plata taxei de timbru, în conformitate cu art. 20(2) din Legea nr.146/1997, până la primul termen de judecată.
În conformitate cu prevederile art.20 (3) din Legea nr.146/1997, "neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii".
Conform prevederilor OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar, în cazul în care cererile privesc o cale de atac și au un obiect evaluabil în bani, timbrul judiciar se datorează proporțional cu valoarea supusă taxării.
Potrivit art.9 alin.1 din OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar, "cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător", iar potrivit alin.2 al aceluiași text de lege, "în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru".
Faptul că recurenții, care au fost legal citați cu mențiunea timbrării-conform proceselor-verbale aflate la filele 7 și 8 dosar-, nu au respectat această cerință legală referitoare la achitarea taxei judiciare de timbru, indiferent din ce motive, constituie motiv pentru anularea ca netimbrată a cererii de recurs.
In consecință, în conformitate cu prevederile art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art.9 din OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar, urmează a se anula ca netimbrată cererea de recurs formulată de reclamanții și și a se menține decizia recurată.
Pentru aceste motive
În numele Legii
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul formulat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr.852 din 03.12.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
AC/AC
2 ex.
21.03
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Georgeta BuligaJudecători:Georgeta Buliga, Adriana Andronic, Elena Gheirghiu
