Fond funciar. Speta. Decizia 1271/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1271
Ședința publică de la 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Ionescu
JUDECĂTOR 2: Tania Țăpurin președinte secție
JUDECĂTOR 3: Costel Drăguț președinte instanță
Grefier -
Pe rol, judecarea recursului declarat de revizuienții, ). ) împotriva deciziei civile nr. 169 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații, GH., COMISIA LOCALĂ DE APLICAREA LEGI 18/1991 -, COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICAREA LEGII 18/1991
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimata, lipsind recurenții revizuienți, ). ) și intimații GH., COMISIA LOCALĂ DE APLICAREA LEGI 18/1991 -, COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICAREA LEGII 18/1991
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se următoarele: revizuientul a depus concluzii scrise, prin care a solicitat și judecarea în lipsă.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat cu cheltuieli de judecată. A depus bilete de călătorie.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin acțiunea formulată la data de 6.11.2001 reclamanții, și au chemat în judecată pârâții, Gh., Comisia locală și comisia Județeană G de aplicare a legii 18/1991 solicitând să se anuleze titlul de proprietate nr. -/1999 emis pentru autoarea.
Prin sentința civilă nr.838 din 7 iunie 2002 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul 2742/2001 s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții, și, s-a anulat titlul de proprietate și procesul verbal de punere în posesie întocmite în favoarea pârâtei.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că prin sentința civilă 2203 din 25 mai 1993 Judecătoriei Tg Carbunești s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren situat în punctul, de " în favoarea pârâtei și a celorlalți moștenitori, și G, instanța având în vedere contractul de vânzare cumpărare întocmit la data de 25.11.1929.
S-a mai reținut că în baza sentinței pronunțate în anul 1993 fost eliberat titlul de proprietate contestat, însă s-a emis pe numele defunctei N fără a se dovedi calitatea de moștenitoare a celor doi autori, iar pe de altă parte din raportul de expertiză rezultă că terenul înscris în titlul de proprietate nu este cel pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate.
Împotriva sentinței au declarat apeluri atât pârâta cât și intimatele Comisia Locala și Comisia Județeană de aplicare a Legii Fondului Funciar.
Prin decizia nr. 1462 din 30.10.2002, Tribunalul Gorja admis apelurile și a modificat sentința apelată în sensul că a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții, și.
S-a reținut în considerentele deciziei că apelanta pârâtă a folosit procedura prevăzută de art. 11 din 18/1991 cu privire la procesul de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și că intimații reclamanți trebuiau să urmeze și ei această procedură, că motivul invocat de intimații reclamanți privea amplasamentul terenului și ca atare nu se încadrează în cazurile de nulitate absolută prev. de L 169/1998, cu atât mai mult cu cât prin sentința civilă nr.2203 din 25 mai 1993 s-a stabilit atât dreptul, cât și suprafața și amplasamentul terenului cu dimensiuni și vecinătăți.
Împotriva deciziei civile nr. 1462 din 30.10.2002 a Tribunalului Gorj, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1269 din 09.04.2003 a Curții de APEL CRAIOVA, au formulat cerere de revizuire, revizuienții, și -, la data de 6 martie 2009.
În cauză au fost citați ca intimați, Gh., moștenitorii persoanelor care au figurat ca pârâți în litigiul anterior.
În motivarea cererii de revizuire s-a arătat că revizuienții au intrat în posesia adresei nr.478 din 6.02.2009 eliberată de Primăria, prin care se constată că terenul intravilan situat în V satului cu vecinătățile:N- P, E-DN 67.S-,V-, nu a fost inclus în patrimoniul fostei CAP, astfel că față de acest act nu trebuiau să urmeze procedura prevăzută de L 18/1991; că în fapt autoarea revizuienților și revizuienții au stăpânit terenul ca proprietari, plătind impozit.
S-a mai precizat că învecinările din adresa Primăriei corespund registrului cadastral și hărții cadastrale pentru terenul proprietatea revizuienților, astfel că în mod corect Judecătoria Novaci reținuse în sentința civilă nr. 838/2002 că terenul revizuienților nu este același cu terenul din sentința civilă nr. 2303/1993.
În sprijinul acelorași susțineri, au depus și rezoluția nr.826/P/2007 din 3.01.2008 din care susțin rezultă că terenul este cel înscris la pct. 1 din certificatul de moștenitor 154/1993, de pe urma defuncților și.
Prin decizia civilă 169 din 30.04.2009 a Tribunalului Gorjs -a respins cererea de revizuire, care a fost analizată din perspectiva dispoz. art. 322 pct 5.civ Cod Penal, potrivit cu care revizuirea unei hotărâri rămase definitive se poate cere dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică, sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Tribunalul a reținut că adresa la care fac trimitere revizuienții nu reprezintă un act în baza căruia să se procedeze la revizuirea hotărârii, întrucât nu îndeplinește cerințele mai sus arătate, aceștia putând să intre în posesia adresei oricând, inclusiv pe parcursul judecării cauzei și în căile de atac.
Revizuienții au susținut că adresa nr.478/2009 relevă că terenul lor nu a fost în patrimoniul fostei CAP, ori acest aspect nu a fost hotărâtor în soluțiile pronunțate de instanță în litigiul privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate și procesului verbal de punere în posesie emis pe numele lui.
S-a avut în vedere că în considerentele deciziei nr. 1269/2003 a Curții de APEL CRAIOVAs -a precizat că motivarea deciziei tribunalului, în sensul că recurenții( revizuienții de față ) nu au urmat procedura specială a L1 8/1991 este greșită, atâta vreme cât părțile au recunoscut că reclamanții nu au avut calitatea de membrii CAP și nu li se aplică 18/1991, reținându-se corect celelalte argumente ale instanței de apel, respectiv cele referitoare la concordanta vecinătăților terenului din hotărârea nr. 2303/1993 și cele din titlul de proprietate emis la 15 decembrie 1999.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs revizuienții, motivând că prin titlul de proprietate a căruia anulare s-a cerut s-a atribuit pârâților un teren intravilan proprietatea revizuinților, teren care nu a fost inclus în CAP, reconstituirea fiind făcută în temeiul unor acte nelegale de către comisia locală.
S-a arătat că sentința civilă 2303/1993 a Judecătoriei Tg. Cărbunești nu este opozabilă revizuinților și nici comisiilor de fond funciar, nu se referă la autoarea și nici la terenul în litigiu, că revizuienții nu au fost citați pentru punerea în executare a acestei sentințe.
S-a susținut că instanța de revizuire nu a observat că la dosar există acte contradictorii emise de comisia locală care fac referire la înscrierea terenului în CAP și nu sesizat organele de urmărire penală pentru înscrierea în fals împotriva acestor acte.
Recursul nu este fondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, ce poate fi promovată pentru motive expres prevăzute de art. 322, cu îndeplinirea tuturor condițiilor cerute de text. Instanța nu are posibilitatea de face o interpretare extensivă a textului sau de a analiza pe fond hotărârile care se cer revizuite, deoarece s-ar încălca astfel principiul securității raporturilor juridice, considerat un principiu fundamental al procesului civil.
Instanța care este investită cu o cale extraordinară de atac nu se poate transforma în instanță de control judiciar care să repună în discuție raporturile juridice inițial deduse judecății, deoarece această transformare poate afecta dreptul părților la un proces echitabil reglementat de art. 6 din CEDO. Principiul securității raporturilor juridice impune ca o hotărâre judecătorească definitivă, care se prezumă că exprimă adevărul și se bucură de validitate, nu mai poate fi analizată decât pentru motive excepționale, limitativ prevăzute de lege, chiar dacă părțile ar putea crede că este nelegală.
În recursul de față, recurenții au invocat numai aspecte de fond, care nu pot fi analizate în calea extraordinară de atac, pentru că exced condițiilor impuse de art. 322
Atunci când părțile invocă drept motiv al revizuirii unei hotărâri un anumit înscris, sunt incidente prevederile art. 322 pct. 5, așa cum corect a reținut și tribunalul. Înscrisul nou în sensul acestor dispoziții poate fi numai un act care a fost reținut cu rea credință de partea potrivnică sau care a fost descoperit după ce s-a pronunțat hotărârea ce se atacă, care are efect probant prin el însuși și este hotărâtor pentru dezlegarea pricinii pe fond.
Tribunalul a făcut o corectă aplicare acestor prevederi legale, stabilind că adresa 478/6.02.2009 a Primăriei nu este un act nou. Astfel, situația juridică a terenului în litigiu putea fi cunoscută oricând de părțile litigante, care aveau posibilitatea de a cerceta registrele agricole, de a cere relații privitoare la teren. Revizuienții cunoșteau de la data soluționării pricinii pe fond dacă terenul a fost sau nu înscris la CAP și că autorii lor l-au stăpânit, plătind impozit, așa încât informațiile cuprinse în adresa respectivă nu au caracter de noutate.
În plus, înscrisul nu este nici relevant cât timp la judecarea recursului declarat împotriva deciziei care a stabilit soluția asupra fondului cauzei Curtea de APEL CRAIOVAa motivat că nu are relevanță dacă recurenții nu au urmat procedura specială a L1 8/1991 deoarece părțile au recunoscut că reclamanții nu au avut calitatea de membrii CAP și nu li se aplică 18/1991. Aceasta înseamnă că instanța a analizat legalitatea cererii reclamanților de anulare a titlului de proprietate chiar din perspectiva situației de fapt descrisă prin adresa ce se invocă în prezenta cale extraordinară de atac.
Susținerea recurenților că instanța avea obligația de a sesiza organele de urmărire penală este contrară prev. art. 182-184 Instanța civilă nu poate sesiza, din oficiu, o altă autoritate a statului iar pentru înscrierea în fals revizuienții trebuiau să urmeze procedura prevăzută de lege.
Apreciind că nu sunt incidente motive de nelegalitate a deciziei în sensul art. 304 c și că tribunalul a aplicat corect prev. art. 322, se va respinge recursul ca nefondat.
Potrivit art. 274, recurenții vor fi obligați către intimata la plata cheltuielilor de judecată constând în cheltuieli de transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulau de recurenții revizuienții, și - împotriva deciziei civile nr.169 din 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul -, în contradictoriu cu intimații, Gh., Comisisa Locală de aplicare a legii 18/1991, Comisia Județeană G de aplicare a legii 18/1991.
Obligă recurenții către intimata la 32 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./tehnored. GI
2ex/18.11.2009
Jud fond,
Președinte:Gabriela IonescuJudecători:Gabriela Ionescu, Tania Țăpurin, Costel Drăguț
