Fond funciar. Speta. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 26/
Ședința publică din 19 ianuarie 2009
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Eleonora Spiridon
JUDECĂTOR 3: Daniela Petrovici
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursurilor civile declarate de:
. intervenienții INTERNAȚIONAL, cu sediul în comuna, șos. B - T, nr. 20, județ I, cu sediul în C, nr. 51, -.8,. C,. 1,. 44, județ C, cu sediul în C, nr. 2, -.119,. C,. 1,. 47, județul C, COM. cu sediul în, județ C, OLTENIA, cu sediul în C, cu, nr. 26, -. A,. 2,. 1, județ C, toți cu sediul ales în C, str. -. - nr. 5, județ C (la sediul Cabinet avocat "R ") și
-. AGENȚIA DOMENIULUI STATULUI, cu sediul în B,-, sector 1,
împotriva deciziei civile nr. 413/C din 16.09.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă. prin lichidator judiciar, cu sediul în C,-, județ C, și intimații pârâți COMISIA JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR C, COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991, ambele cu sediul în C,-, județ C, domiciliată în B, nr. 25, -.22,. 1,. 7, județ B, ambii cu domiciliul în C,-, -.1,. B,. 19, județ C și, cu domiciliul ales la Cabinet avocat situat în C, B-dul. -, nr. 231, -Aa,. 2,. 13, județ C, având ca obiect - fond funciar Legea nr. 18/1991.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 12 ianuarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată, întrucât nu a putut hotărî de îndată, în temeiul dispozițiilor art. 260(1) Cod procedură civilă, a dispus amânarea pronunțării pentru data de 19 ianuarie 2009, când soluționat astfel:
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea adresată instanței de fond și înregistrată sub nr. 13043 din 25 iulie 2002 reclamanta - - Cas olicitat în contradictoriu cu pârâții Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor C, ca instanța să dispună nulitatea absolută a deciziei nr. 78 din 25.03. 1992, deciziei nr. 10537 din 21.12. 1992 emise de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, precum și a contractului de locațiune nr. 242 din 26.02.1998 încheiat între reclamantă și pârâții persoane fizice, în ceea ce privește suprafața de 4,5 ha situate în
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că prin decizia nr. 78 din 25.03.1992 Comisia Județeană de fond funciar Cas tabilit dreptul de acționar pentru un număr de 15 persoane fizice la societatea reclamantă, corespunzător unei suprafețe de 60 de hectare.
Prin decizia nr. 10537 din 21.12. 1992 pârâților persoane fizice li s-a recunoscut de către aceeași comisie calitatea de acționari la societatea reclamantă, pentru o valoare corespunzătoare unei suprafețe de 5 hectare teren arabil, iar după apariția Legii nr. 16/1994, reclamanta a sesizat Prefectura C asupra faptului că acționarii au optat cu toții pentru calitatea de locator cu dreptul de a fi puși în posesie după expirarea duratei de locațiune.
Prin procesul verbal înregistrat sub nr. 80 din 23.02.2000 a fost predată suprafața de 54 hectare Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C în vederea punerii în posesie a locatarilor si eliberarea corespunzătoare a titlurilor de proprietate
Din constatările Comisiei Judetene de fond funciar C rezultă că terenurile respective aflate în administrarea - - C au fost anterior islazuri comunale, iar prin nr. 629/ 1963 au fost transmise în folosință către fostul CAP. Viile Noi, fapt confirmat și de către T C, prin adresa nr. 2244 din 2.07.1997, iar potrivit actualei reglementări este interzisă reconstituirea dreptului de proprietate pe terenuri amenajate cu sere.
În drept: s-au invocat dispozițiile art. III alin. 1 lit. a și d din Legea nr. 18 din Legea nr. 18/ 1991, modificată.
Printr-o cerere de intervenție în interes propriu - International -, - SRL, - SRL, - COM SRL și - Oltenia SRL au solicitat instanței să constate nulitatea absolută a contractului de locațiune încheiat între - - și pârâți în temeiul prevederilor Legii nr. 16/ 1994.
În motivarea cererii incidentale s-a arătat că terenul în litigiu nu a format obiectul vânzării întrucât acesta nu face parte din patrimoniul - -, fiind proprietate de stat, iar intervenientele sunt cele care au făcut demersuri la Agentia Domeniilor Statului în urma cărora s-au încheiat contractele de arendă nr. 55 din 15.03.2002, 65 din 18.03.2002, 68 din 25.03. 2002, 70 din 25.03.2002 și 173 din 4.06. 2002, cu fiecare dintre aceste societăți, iar Consiliul local C refuză să considere aceste contracte de arendă ca fiind valabile, în măsura în care în evidențele acestuia apar înregistrate contractele încheiate între pârâți și - -
S-a mai învederat împrejurarea că pârâții nu erau titulari ai dreptului de proprietate, iar atribuirea terenurilor amenajate cu sere era interzisă în mod expres de lege.
Prin încheierea de dezbateri din 20.01. 2003 instanța de fond a încuviințat cererea reclamantei de introducere în cauză în calitate de pârâtă a Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, iar la 17.12.2003 a fost încuviințată în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de către interveniente, reținându-se că acestea au justificat un interes prin aceea că au cumpărat în anul 2001, prin licitație publică organizată de către AVAB B serele aflate în proprietatea - -, însă terenul nu a format obiectul vânzării fiind proprietate de stat.
Ulterior, reclamanta Caf ormulat precizări la acțiune arătând că solicită constatarea nulității absolute a deciziei nr. 12071 din 14.04 1994 emisă de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
Prin cererea adresată instantei de fond la 14 ian. 2005, fila 149, vol.2, - SRL C în calitate de lichidator judiciar al - Sa, potrivit încheierii din 7.01.2004 a Tribunalului Constanta, pronuntată de către judecătorul sindic în dosarul nr. 2566/ COM / 2001 arătat că își însușește cererea de chemare în judecată promovată de către - - C, solicitând admiterea exceptiei de conexitate a dosarelor nr. 13046/2002, 13047/ 2002, nr. 13053/ 2003 și 13054/2002 la dosarul civil nr. 13043/ 2002.
La termenul de judecată din 5.05 2003 Agentia Domeniilor Statului Baf ormulat cerere de intervenție în interes propriu, depusă la fila 192 vol.1 din dosarul de fond nr. 13043/ 2002, prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută a deciziei nr. 78 din 25.03.1992 a Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, precum si a contractului de locațiune încheiat între reclamantă și pârâții persoane fizice, încuviințată în principiu prin încheierea de ședință din 26.01.2004.
Prin sentința civilă nr. 6322 din 23.06.2005 pronunțată de către Judecătoria Constanța în dosarul civil nr. 13043/ 2002 au fost respinse excepțiile lipsei de interes în promovarea cererii, precum și lipsa calității procesuale active a - - C, invocată de către pârâți.
A fost admisă acțiunea principală formulată de reclamantă prin lichidator în contradictoriu cu pârâții Comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor C, Comisia Județeană de fond funciar C, și.
Au fost admise cererile de intervenție în interes propriu formulate de către - International -, - SRL, - SRL, - COM SRL, - Oltenia SRL și Agentia Domeniilor Statului și s-a constatat nulitatea absolută parțială a deciziei nr. 78 din 25.03.1992, a deciziei nr. 12071 din 14.04.1994 emise de către Comisia Judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, precum și a contractului de locațiune nr. 242 din 26.02.1998.
În motivarea hotărârii mai sus menționate s-a reținut că în cauză pârâții nu au solicitat în cererea pe care au formulat-o dobândirea calității de acționari, ci doar reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 5 hectare, astfel încât nu s-ar putea reține din interpretarea coroborată a prevederilor Legii nr. 18/ 1991 că cererea acestora ar putea să semnifice și manifestarea acestora de voință în sensul de a deveni acționari.
S-a mai arătat că amplasamentul suprafeței de teren solicitată de către pârâți nici nu ar fi putut coincide cu cel al terenurilor aflate în administrarea societății reclamante din moment ce, potrivit înscrisurilor depuse de către Oficiul de cadastru și Organizare a teritoriului C, toate aceste din urmă terenuri au fost islazuri comunale, proprietate de stat, date inițial în administrarea fostului CAP Viile Noi, iar ulterior au fost trecute în administrarea Întreprinderilor de
În ceea ce privește constatarea nulității absolute a contractului de locațiune s-a reținut că acesta s-a încheiat în considerarea calității pârâților persoane fizice de acționari la - - C, în condițiile anulării deciziilor prin care li s-a stabilit acestora calitatea de acționari, contract ce a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 16 / 1994, iar desființarea retroactivă a calității de acționari a acestora are drept consecință și nulitatea contractului de locațiune încheiat.
Apelurile declarate împotriva acestei sentințe de către pârâții Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, și au fost admise prin decizia civilă nr. 213 din 17 martie 2006 pronunțată de Tribunalul Constanta și constatându-se nulitatea hotărârii apelate s-a dispus desființarea sentinței civile nr. 6322 din 23.06.2005, cu consecința desființării cu trimitere spre rejudecare a acesteia la instanța de fond.
În rejudecare a fost pronunțată sentința civilă nr. 11257 din 28.09.2007, Judecătoria Constanta respingând excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes în promovarea cererii de chemare în judecată formulată de către C prin lichidator.
Prin aceeași hotărâre au fost admise cererea de chemare în judecată principală si cererea de intervenție în interes propriu formulată de către - International - C, - SRL, - SRL C, - Oltenia SRL, - Com SRL C și Agentia Domeniilor Statului B, cu consecința constatării nulității absolute parțiale a deciziei nr. 78 din 25.03.1992, a deciziei nr. 12071 din 14.04.1994 emisă de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, precum și a contractului de locațiune nr. 242 din 26.02.1998.
În motivare s-a reținut că societătile comerciale interveniente au concesionat activele sere de la fostul B din proprietatea reclamantei și cu interesul de a păstra exploatarea acestora și a investiției cumpărate, cu atât mai mult cu cât din dispozițiile generale ale Legii nr. 18/ 1991 modificată reiese că sunt exceptate de la reconstituirea dreptului de proprietate terenurile pe care se aflau bazine piscicole naturale și amenajate sere sau plantații cu hamei, precum și dacă aceste terenuri nu se aflau la dispoziția Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
În ceea ce privește fondul cauzei s-a reținut că între reclamantă și pârâții persoane fizice s-a încheiat contractul de locațiune nr. 242/ 1998, prin care pârâții în calitate de locatori se obligau să predea suprafața de 4,5 hectare teren către - - în schimbul plății unei arende.
S-a mai relevat faptul că dispozițiile art. 36 din Legea nr. 18/ 1991, nemodificată, în vigoare la data emiterii actelor contestate în cauză, prevedeau că persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere si care se află în administrarea unităților de stat, devin la cerere acționari la unitățile agricole înființate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 15/1990 din actualele unități de stat.
S-a arătat că pârâții persoane fizice nu au formulat cereri pentru a deveni acționari, ci pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate, lipsind manifestarea de voință expresă în acest sens de a deveni acționari, astfel încât terenul în suprafață de 4,5 hectare pe care existau construcții și investiții de interes public, respectiv serele ce constituiau activele - - nu puteau forma obiectul prevederilor Legii nr. 18/ 1991 cu privire la modalitățile de restituire prin acțiuni și respectiv prin stabilirea calității de locatar și nici ale Legii nr. 16/ 1991 arendei pentru ca pârâții persoane fizice să fie împroprietăriți ulterior și să poată încheia contracte de locațiune.
S-a mai arătat că amplasamentul suprafeței de teren solicitată spre reconstituire de către pârâții persoane fizice nici nu corespunde cu cel deținut în administrare de, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către C rezultând că aceste terenuri aflate în administrarea reclamantei au fost islazuri comunale fiind proprietate de stat și ulterior transferate de la fostul CAP Viile Noi în administrarea fostelor Întreprinderi de
În ceea ce privește contractul de locațiune a cărui nulitate absolută s-a solicitat a se constata, s-a arătat că acesta a fost încheiat în considerarea pârâților persoane fizice de a fi acționari la - -, iar ca efect al anulării deciziilor prin care pârâților li s-a stabilit calitatea de acționar, pentru identitate de rațiune și acesta este lovit de aceeași sancțiune a nulității absolute, fiind încheiat cu încălcarea dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 16/ 1994.
Împotriva sentinței civile mai sus menționate au formulat recurs Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C și apel pârâții, și, prin care au criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.
La termenul de judecată din 22 aprilie 2008 Tribunalul Constanțaa calificat calea de atac exercitată în cauză ca fiind apel, instanța reținând că în cauză s-a cerut și nulitatea unui contract de locațiune, alături de constatarea nulității celor două decizii emise de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
Prin decizia civilă nr. 413 din 16 septembrie 2008 Tribunalul Constanțaa admis apelurile formulate de către apelanții Comisia Locală de stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, și.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că reclamanta - - și intervenientele în interes propriu nu au justificat un interes legitim și actual în ceea ce privește promovarea cererii de chemare în judecată principală și a cererilor de intervenție în interes propriu.
Lipsa interesului a fost justificată de faptul că, în prezent, reclamanta nu mai deține în administrare terenul în litigiu și nici intervenientele în interes propriu, care au dobândit prin licitație serele aflate pe acesta nu justifică un interes legitim născut și actual în ceea ce privește constatarea nulității absolute a deciziei nr. 78 din 25.03.1992, privind recunoașterea calității de acționar a persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul prevederilor legii fondului funciar și respectiv a nulității absolute a deciziei nr. 12071 din 14.04.1994 emise de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C privind stabilirea calității de acționari a persoanelor fizice pentru suprafața de 4,5 hectare aflate la momentul respectiv în administrarea
Cele două decizii mai sus menționate nu își mai produc în prezent efectele juridice întrucât ulterior au fost emise titlurile de proprietate asupra terenurilor la care persoanele fizice le-a fost anterior recunoscută calitatea de acționar și respectiv locator, pentru suprafețele în echivalent arabil stabilite de către comisiile cu activitate administrativ jurisdicțională.
De asemenea și în ceea ce privește contractul de locațiune nr. 242 din 26 febr. 1998, încheiat între - - și persoanele fizice cărora le-a fost recunoscută calitatea de acționar prin deciziile mai sus menționate, cererile de chemare în judecată sunt lipsite de interes, întrucât acesta a încetat prin expirarea duratei de cinci ani pentru care a fost întocmit în conformitate cu dispozițiile legale, fiind emise ulterior titlurile de proprietate pentru suprafețele de teren pentru care au fost recunoscută în prealabil calitatea de acționar.
Prin urmare, eventualul interes pe care reclamanta și intervenientele l-ar justifica pentru obținerea protecției dreptului de proprietate asupra terenului nu atrage și interesul contestării actelor prin care a fost acesta recunoscut și valorificat dreptul la acțiuni corespunzător suprafeței de teren.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs intervenientele - Internațional -, - Com SRL, - SRL, - SRL, - Oltenia SRL și Agenția Domeniilor Statului, criticând-o pentru nelegalitate conform art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs intervenientele au arătat că, prin admiterea excepției lipsei de interes în formularea acțiunii, tribunalul a încălcat prevederile Legii nr. 18/1991, ale Legii nr. 1/2000 și ale Legii nr. 169/1997. Se arată că, emiterea deciziilor contestate, reprezintă o etapă în procedura emiterii titlurilor de proprietate, așa cum rezultă din legile amintite.
Faptul că aceste decizii nu mai produc în prezent efecte juridice nu însemnă că nu mai există interes pentru constatarea nulității absolute a acestora, pentru că aceste decizii au stat la baza emiterii altor acte, inclusiv a titlurilor de proprietate. Se susține că nulitatea acestor decizii este de natură să atragă nulitatea tuturor actelor subsecvente, inclusiv a titlului de proprietate.
Din oficiu, la termenul din 10 decembrie 2008 Curtea a pus în discuție excepția nulității hotărârii, în raport de prevederile art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă și față de natura cauzei - litigiu în materia proprietății funciare.
Examinând excepția invocată din oficiu în conformitate cu prevederile art. 137 Cod procedură civilă, instanța reține că reclamanta și intervenienții au investit instanța cu o cerere de declarare a nulității deciziilor emise în temeiul Legii nr. 18/1991, prin care pârâților le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri agricole și prin care li s-a stabilit calitatea de acționar cu un număr de acțiuni corespunzătoare valoric suprafeței de teren care li se cuvenea, precum și cu o cerere de declarare a nulității contractului de locațiune încheiat pentru terenul asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate prin deciziile amintite.
Potrivit art. 1 din Titlul XIII din Legea nr. 247/2005, "În scopul accelerării judecării plângerilor, contestațiilor și a altor litigii apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în fața instanțelor judecătorești se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se vor completa cu cele ale Codului d e procedură civilă".
Rezultă din textul legal citat că în domeniul de reglementare al titlului XIII din Legea nr. 247/2005, cu consecința aplicării unor norme de procedură derogatorii de la dreptul comun reglementat prin Codul d e procedură civilă, intră și procesul de față care este un litigiu "apărut în urma aplicării legilor fondului funciar" și care este în întregul său un proces funciar.
Includerea în sfera proceselor funciare a întregului litigiu, cu toate capetele de cerere formulate, este evidentă câtă vreme, prin acțiune s-a solicitat constatarea nulității unor decizii emise de Comisia Județeană de fond funciar C, invocându-se încălcarea la momentul emiterii lor a dispozițiilor din Legea nr. 18/1991, din Legea nr. 169/1997 și din Legea nr. 1/2000, iar nulitatea contractului de locațiune s-a întemeiat pe efectul nulității deciziilor de reconstituire a dreptului de proprietate și de stabilire a calității de acționar.
Curtea nu poate reține apărarea intimaților referitoare la caracterul principal al celor două cereri în nulitate, care atrag căi de atac diferite, cu consecința sustragerii întregului litigiu normelor speciale de procedură reglementate prin titlul XIII, pentru că, decurgând din efectele admiterii primului capăt de cerere - respectiv înlăturarea calității de acționari ca urmare a constatării nulității deciziilor - cel de-al doilea capăt de cerere are un caracter subsidiar. De aceea, în virtutea art. 17 din Codul d e procedură civilă are loc o prorogare legală de competență a instanțelor de fond funciar și în privința cererii de constatare a nulității absolute a unui contract de locațiune încheiat pentru un fond funciar.
Având caracter subsidiar cererii principale în nulitatea deciziilor de stabilire a calității de acționar (locator) pentru un fond funciar, soluția în nulitatea contractului de locațiune pentru același fond funciar nu poate determina aplicarea unor norme de procedură diferite celor aplicabile în capătul principal de cerere. De aceea, ambele cereri se supun normelor de procedură reglementate prin titlul XIII din Legea nr. 247/2005.
Instituită cu scopul accelerării judecății în litigiile funciare, procedura din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 stabilește că "hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului".
Fiind o normă de procedură, ea se aplică din momentul intrării în vigoare a legii, respectiv de la 25 iulie 2005, tuturor proceselor aflate pe rolul instanței la această dată precum și tuturor proceselor începute după data intrării în vigoare a acestei legii. De asemenea, fiind o normă specială de procedură aplicabilă litigiilor în materie funciară, ea derogă de la normele generale prevăzute de Codul d e procedură civilă referitoare la căile de atac ce pot fi declarate împotriva hotărârilor judecătorești.
În speță, normele speciale de procedură prevăzute de titlul XIII al Legii nr. 247/2005 au intrat în vigoare la 25.07.2005, anterior soluționării cauzei în primă instanță prin sentința nr. 11157 din 28.09.2007 de către Judecătoria Constanța, astfel că, potrivit art. 5 din acest titlu, calea de atac împotriva sentinței era recursul și nu apelul.
Împrejurarea că tribunalul a calificat greșit calea de atac exercitată de reclamant împotriva sentinței judecătoriei și a soluționat dosarul în apel, nu poate conduce la concluzia încălcării principiului unicității căii de atac, cu consecința inadmisibilității prezentului recurs, cum în mod eronat au susținut intimații; o asemenea constatare ar echivala cu nesocotirea legii procesual civile atât sub aspectul determinării căilor de atac, cât și al condițiilor formale, legal prevăzute, referitoare la desfășurarea judecății și la compunerea completului de judecată în fiecare fază a controlului judiciar.
Admiterea atacării hotărârii judecătorești cu o altă cale de atac decât aceea stabilită de lege constituie o încălcare a principiului legalității acestora, consacrat de legea procesual civilă în concordanță cu principiul statuat prin art.129 din Constituția României, care satisface exigențele art. 21 din legea fundamentală, privind liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, reglementate prin Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; respectarea acestui principiu obligă și la exercitarea controlului judiciar în conformitate cu normele specifice fiecărei căi de atac, referitoare la compunerea completului de judecată și la desfășurarea judecății, pentru că în caz contrar hotărârea este lovită de nulitate, fiind pronunțată cu încălcarea formelor procedurale impuse în mod imperativ de legiuitor.
Așa fiind, nu poate fi reținută inadmisibilitatea recursului cu soluționarea căruia a fost investită curtea în speța de față deoarece calificarea greșită a căii de atac de către instanța care a exercitat controlul judiciar asupra hotărârii pronunțată în fond nu poate avea drept consecință înlăturarea dreptului părții de a exercita toate mijloacele procesuale stabilite de lege pentru a obține protecția dreptului său cu respectarea normelor de procedură specifice fiecărei căi de atac, iar recunoașterea caracterului irevocabil al unei asemenea hotărâri nu se poate realiza decât cu încălcarea acestor dispoziții, ce au caracter imperativ.
Considerentele ce preced conduc la concluzia că excepția de inadmisibilitate a recursului nu este întemeiată și că hotărârea recurată este supusă motivului de casare prev. de art. 304 pct. 1.pr.civ. - deoarece s-au încălcat dispozițiile legale referitoare la compunerea instanței, care au un caracter imperativ - și, prin urmare, în temeiul art. 312 alin.(3) pr.civ. va fi casată și se va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Constanța pentru soluționarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile civile declarate de:
. intervenienții INTERNAȚIONAL, cu sediul în comuna, șos. B - T, nr. 20, județ I, cu sediul în C, nr. 51, -.8,. C,. 1,. 44, județ C, cu sediul în C, nr. 2, -.119,. C,. 1,. 47, județul C, COM. cu sediul în, județ C, OLTENIA, cu sediul în C, cu, nr. 26, -. A,. 2,. 1, județ C, toți cu sediul ales în C, str. -. - nr. 5, județ C (la sediul Cabinet avocat "R ") și
-. AGENȚIA DOMENIULUI STATULUI, cu sediul în B,-, sector 1,
împotriva deciziei civile nr. 413/C din 16.09.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă. prin lichidator judiciar, cu sediul în C,-, județ C, și intimații pârâți COMISIA JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR C, COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991, ambele cu sediul în C,-, județ C, domiciliată în B, nr. 25, -.22,. 1,. 7, județ B, ambii cu domiciliul în C,-, -.1,. B,. 19, județ C și, cu domiciliul ales la Cabinet avocat situat în C, B-dul. -, nr. 231, -Aa,. 2,. 13, județ C, având ca obiect - fond funciar Legea nr. 18/1991.
Casează decizia recurată și trimite cauza la Tribunalul Constanța pentru soluționare în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Red.hot.jud.fond
Red.dec.jud.apel ()
Red./tehnored.jud.recurs: /13.03.2009
Gref.AB/2 ex./16.03.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
CĂTRE,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ
Vă înaintăm alăturat, dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect fond funciar Legea nr. 18/1991 și părți:
.intervenienții INTERNAȚIONAL, cu sediul în comuna, Șoseaua B - T, nr. 20, județ I, cu sediul în C, nr. 51, -.8,. C,. 1,. 44, județ C, cu sediul în C, nr. 2, -.119,. C,. 1,. 47, județul C, COM. cu sediul în, județ C, OLTENIA, cu sediul în C, cu, nr. 26, -. A,. 2,. 1, județ C, toți cu sediul ales în C, str. -. - nr. 5, județ C (la sediul Cabinet avocat "R ") și
-.AGENȚIA DOMENIULUI STATULUI, cu sediul în B,-, sector 1, care au formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 413/C din 16.09.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța,în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă. prin lichidator judiciar, cu sediul în C,-, județ C, și intimații pârâți COMISIA JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR C, COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991, ambele cu sediul în C,-, județ C, domiciliată în B, nr. 25, -.22,. 1,. 7, județ B, ambii cu domiciliul în C,-, -.1,. B,. 19, județ C și, cu domiciliul ales la Cabinet avocat situat în C, B-dul. -, nr. 231, -Aa,. 2,. 13, județ C, întrucât Curtea, prin Decizia civilă nr. 26/C din 19 ianuarie 2009, a decis:
"Admite recursul. Casează decizia recurată și trimite cauza la Tribunalul Constanța pentru soluționare în recurs. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2009."
Dosarul conține un nr. de ___ file și are atașate următoarele dosare: nr- al Tribunalului Constanța (233 file); nr- al Judecătoriei Constanța (95 file); nr. 7884/2006 al Judecătoriei Constanța (270 file); nr. 7884/2006 al Judecătoriei Constanța (46 file); - al Curții de Apel Constanța (40 file); nr. 623/2006 al Tribunalului Constanța (82 file); nr. 13043/2002 al Judecătoriei Constanța (300 file) și, respectiv, nr. 13043/2002 vol.- al Judecătoriei Constanța (276 file).
PREȚEDINTE DE COMPLET, Grefier,
Judecător - - - -
- 2 ex. -
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Eleonora Spiridon, Daniela Petrovici
