Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 107/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 107
Ședința publică de la 29 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valeria Cormanencu Stanciu
JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru
Grefier: - -
S-au luat în examinare cererile de apel formulate de, și împotriva sentinței civile nr. 360 din 14.03.2003 a Tribunalului Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 22.05.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când pentru a se depune la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru azi.
La dosar s-au depus prin serviciul de registratură:
- concluzii scrise formulate de intimatul Primarul Municipiului V;
- o cerere de repunere pe rol formulată de apelanți;
- concluzii scrise formulate de apelanți.
Instanța respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de apelanți, depusă prin serviciul de registratură la data de 27.05.2009.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vaslui sub nr.2743/2001 reclamanții, și au contestat dispozițiile date de Primarul Municipiului V în soluționarea notificărilor formulate conform Legii nr.10/2001:
-dispoziția nr.311/18.06.2001prin care s-a respins cererea lui prin care a solicitat restituirea în natură, respectiv atribuirea de teren în echivalent pentru imobilul situat în V,--20 și se aprobă măsuri reparatorii în echivalent valoric, atât pentru imobil cât și pentru teren, întrucât lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren;
-dispoziția nr.312/18.06.2001prin care s-a respins cererea lui prin care solicită măsuri reparatorii constând în bunuri în echivalent pentru imobilul din- compus din casă și teren în suprafață de 300. și s-au stabilit măsuri reparatorii în echivalent valoric;
-dispoziția nr.313/18.06.2001prin care se respinge cererea lui prin care solicită măsuri reparatorii constând în bunuri în echivalent pentru terenul în suprafață de 1463. situat în-, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent valoric pentru întregul imobil.
Măsurile reparatorii în echivalent sunt motivate pe faptul că lucrările pentru care s-a dispus preluarea ocupă funcțional întregul teren afectat.
Cauza a parcursun prim ciclu procesual, primă instanță și căi de atac, fiind pronunțate următoarele soluții:
Tribunalul Vaslui prin sentința civilă nr.360 din 14 martie 2003 desființează în parte dispozițiile nr.311, nr.312, nr.313 din 18.06.2001 emise de Primarul Municipiului V în sensul că la punctul 2 trebuie prevăzută evaluarea și modalitatea concretă de reparare prin echivalent, conform art.24 din Legea nr.10/2001 ținându-se cont de posibilitățile locale și opțiunile persoanei îndreptățite.
Curtea de APEL IAȘI, prin decizia civilă nr.46/17.06.2003 admite apelul declarat de împotriva sentinței civile nr.360 din 14.03.2003 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o schimbă în parte.
Admite în parte cererea petentei și dispune restituirea în natură a suprafeței de 3.490. teren situat în V,--20.
Menține Dispoziția nr.311 din 18.06.2001 emisă de Primarul Municipiului V în ceea ce privește acordarea de măsuri reparatorii în echivalent valoric pentru construcția demolată și diferența de teren nerestituită în natură din V,--20.
Înlătură din sentință dispoziția privind menționarea modalității concrete de reparare prin echivalent ținându-se cont de posibilitățile locale și opțiunile persoanei îndreptățite.
Menține dispoziția sentinței privind precizarea valorii imobilelor în ofertele de restituire prin echivalent bănesc.
Respinge apelurile declarate de, și împotriva aceleiași sentințe.
Curtea a constatat că are calitate de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în aplicarea art.3 și art.4 din Legea nr.10/2001 numai, care a formulat notificare și a acceptat succesiunea soțului său. Ceilalți reclamanți -, și (descendenți) au renunțat la succesiunea tatălui lor, expres, nu au formulat întâmpinare, nu sunt persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr.10/2001.
Urmare probatoriului administrat, cu înscrisuri și expertiză tehnică și a cererilor reclamantei de a se restitui în natură terenul liber din V,--20, acordarea de teren în echivalent pentru diferența de teren de la aceeași adresă, ocupată de blocul nr.316-317 și a măsurilor reparatorii în bunuri, în echivalent pentru imobilele din- și suprafața de 1463. teren în-, Curtea a reținut că pretențiile reclamantei sunt întemeiate în parte.
Astfel, în aplicarea art.10 al.3 din Legea 10/2001 instanța a reținut că este posibilă restituirea în natură a suprafeței de 3490. pentru diferența de teren reclamanta fiind îndreptățită la măsuri reparatorii.
Constată Curtea că prin cele trei dispoziții atacate s-a recunoscut dreptul lui la măsuri reparatorii în echivalent valoric pentru clădirile demolate din--20 (moara țărănească), din- (casa de locuit) cât și pentru cele trei suprafețe de teren ce nu pot fi restituite în natură.
Faptul că în dispozitivul sentinței nu este precizat în ce constau măsurile reparatorii - se arată în considerentele deciziei, nu este de natură a produce o vătămare apelantei-reclamante, oferta poate fi făcută separat de dispoziție, iar persoana îndreptățită în termen de 60 zile poate accepta sau refuza oferta.
Împotriva deciziei civile nr.46/2003 a Curții de APEL IAȘIadeclarat recurs numai Primarul Municipiului, soluționat de Secția civilă și de proprietate intelectuală a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin decizia nr.1073 din 6 februarie 2007.
Înalta Curte admite recursul declarat de Primăria Municipiului V prin Primar, casează decizia civilă nr.46/2003 a Curții de APEL IAȘI și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului.
Instanța de recurs în aplicarea și interpretarea art.10 alin.3 din Legea nr.10/2001 și Normele metodologice de aplicare unitară a legii -în vigoare la data judecării recursului- a reținut că "în toate cazurile entitatea investită cu soluționarea notificării are obligația de a dispune orice măsură, de a identifica cu exactitate terenul și vecinătățile și totodată de a verifica destinația actuală a terenului solicitat și a suprafeței acestuia, pentru a nu afecta căile de acces (existența pe terenul respectiv a unor străzi, trotuare, parcări amenajate etc.), existența și utilizarea unor amenajări subterane, conducte de alimentare cu apă, gaz, petrol, electricitate de mare calibru etc.). În cazul în care se constată astfel de situații, restituirea în natură se va limita numai la acele suprafețe de teren care nu afectează accesul și utilizarea normală a amenajărilor subterane".
Urmare modificării și completării Legii nr.10/2001 prin Legea nr.247/2005 și aplicării Normelor metodologice de aplicare unitară a legii prin nr.HG250/2007 dispoziția citată în decizia Înaltei Curți este menținută.
Reține instanța de recurs că entitatea investită cu soluționarea notificării, în etapa administrativă a procedurii și respectivinstanța de judecatăîn faza judiciară a acesteia au îndatorireasă administreze toate probelenecesare înscopul identificării cu exactitate a terenului și dacă acesta prezintă lucrări sau amenajări care îl fac impropriu restituirii în natură.
În speță, arată Înalta Curte, expertiza tehnică efectuată a identificat terenul solicitat și a reliefat împrejurarea că acesta este ocupat de construcții provizorii, fără ca, în acord cu prevederile legale, să concluzioneze în sensul existenței sau nu a amenajărilor descrise în normele de aplicare a Legii nr.10/2001 cu privire la care sunt făcute dovezi cu înscrisuri în recurs.
Instanța de control judiciar a indicat suplimentarea sau refacerea expertizei judiciare, analizarea celorlalte critici formulate în recurs, a se analiza prioritar situația terenului solicitat, a verificării existenței sau nu a amenajărilor invocate.
În rejudecare, Curtea ca instanță de trimitere are obligația impusă prin art.315 al.(1) Cod procedură civilă de a administra probele asupra necesității cărora a dispus instanța de recurs, și anume a expertizei tehnice.
Se constată căreclamanții nu au atacat cu recursdecizia civilă nr.46/2003 a Curții de APEL IAȘI, astfel că în rejudecare, raportat la art.294 Cod procedură civilănu pot face alte apărări, fiind stabilit definitiv că numai este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, întinderea dreptului acesteia și a posibilității restituirii în natură numai în parte a imobilelor preluate abuziv.
Totodată și în rejudecare se aplică principiulneagravăriisituației în propria cale de atac (art.316, art.296 Cod procedură civilă), nu se poate crea o situație mai grea decât aceea din hotărârea atacată.
Curtea a dispus administrarea probei cu înscrisuri și a completării raportului de expertiză tehnică, în sensul indicațiilor obligatorii ale instanței de recurs.
În raportul de expertiză tehnică și răspunsul la obiecțiunile formulate de părți (30-66,.192-199 dosar -), a planurilor de situație a terenurilor, expertul a identificat situația actuală a fostei proprietăți, a cărui succesoare este soția, constatând că:
- terenul pe vechiul amplasament liber de construcții în suprafață de 1954,992. delimitat în planul de situație nr.5 prin punctele 1-9;
- teren pe vechiul amplasament ocupat de construcția parcare în suprafață de 560,370. delimitat pe plan prin punctele 5, 6, 10, 11, 14, 13, 5;
- teren liber de construcții în suprafață de 512,720. delimitat pe plan prin punctele 14, 7, 8, 16, 15, 13, 14;
- teren vechi amplasament ocupat de teren betonat, aflat la 1. distanță bloc locuințe nr.316 și garaje, cât și lateral Vest bloc, în suprafață de 1133. delimitată pe plan prin punctele 17, 16, 3, 21, 20, 19, 18, 17.
Constată expertul că din vechiul amplasament nu poate fi retrocedată suprafața de 2086. teren ocupat de bloc locuințe nr.316 și nr.317 și teren aferent; teren ocupat de drumuri, alei stradale, de vecinii aflați la Nord și de terenul ce poate fi retrocedat în suprafață de 2153,515.în total 4.329,515. nu pot fi retrocedați. Precizează expertul că suprafața de 410. ocupată de teren betonat aflată la 1. distanță de blocul de locuințe este afectată de rețeaua de canalizare.
Concluzionează expertul că din totalul de teren identificat din fosta proprietate stabilită ca întindere la 8651. din cares-a preluatprin procesul-verbal din 12.06.1948 de stat6728.(moara țărănească/două clădiri situate în V,-) ar putea fi retrocedată în total suprafața de 4821,485. (221 dosar -).
În limita investirii, a indicațiilorobligatoriiale Înaltei Curți, aprincipiului că exercitarea unei căi de atac nu poate crea o situație mai greacelui care a promovat-o, Curtea reține că în rejudecare este sesizată numai cu împrejurări și motive de natură, în favoarea celui care a uzat de ea, de a stabili dacă 3490. pot fi restituiți în natură.
Pentru imobilele teren și construcții ce nu pot fi restituite în natură, pe amplasamentul precizat de reclamanți, Primarul a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.
Opinia expertului cu privire la suprafața totală ce poate fi retrocedată, a terenului liber de construcții, nu se coroborează cu probele administrate în cauză și destinația actuală a terenului.
În conformitate cu art.10 din Legea nr.10/2001 poate fi restituită în natură partea din teren rămasă liberă, iar suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent. Tot în natură se restituie terenurile pe care s-au ridicat construcții neautorizate în condițiile legii, precum și cele ușoare sau demontabile.
Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, modificată, completate în timpul judecății, în cele două cicluri procesuale - primă instanță și căi de atac și în rejudecare, aprobate prin nr.HG250/2007 definesc sintagma amenajări de utilitate publică în localitățile urbane și rurale (10.3) în aceeași modalitate ca și nr.HG498/2003.
Curtea reține că libere de construcții în sensul dispozițiilor citate, terenuri ce pot fi restituite în natură, sunt numai suprafața de 1954,992. și 512,720. în total2467,712.identificată în planul anexă 5 al raportului de expertiză efectuat de ing. (221 dosar apel). Celelalte suprafețe de teren sunt supuse unor amenajări destinate a servi nevoilor comunității, destinația actuală fiind de parcări amenajate, căi de acces, teren aferent și ocupat de blocuri de locuit, destinat folosirii normale, spații de protecție, de amenajări subterane, conducte de canalizare. Construcțiile cu destinația de garaje sunt executate cu autorizație, nu sunt construcții ușoare sau demontabile.
Astfel, expertul a inclus în terenul ce poate fi retrocedat 410. afectată de rețeaua de canalizare, 560,379. ce are destinația de parcare amenajată pentru Tribunalul Vaslui, bloc de locuințe nr.316 și 317 și spațiu betonat aflat la distanță de 1. pentru folosirea normală și siguranța în construcții (1133. + 2086./ocupați de bloc).
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.296 Cod procedură civilă Curtea în rejudecare admite apelul declarat de, schimbă în parte sentința Tribunalului Vaslui conform dispozitivului prezentei hotărâri.
Respinge apelul declarat de, și, persoane ce nu au formulat notificare, nu sunt îndreptățite la măsuri reparatorii.
Întrucât Primarul nu a apelat sentința tribunalului, în calea de atac a acestora din urmă nu li se poate agrava situația și schimba sentința, pe care o păstrează în ce îi privește și a dispozițiilor ce nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Orice alte cereri formulate în rejudecare de reclamanți ce nu au fost invocate în termen prin declarația de apel împotriva sentinței civile nr.360/2003 a Tribunalului Vaslui și nici în calea de atac a recursului pe care nu au exercitat-o, nu au investit legal in stanța și nu se impun a fi analizate.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de împotriva sentinței civile nr.360 din 14.03.2003 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o schimbă în parte.
Admite în parte cererea petentei și dispune restituirea în natură a suprafeței de 2467,712. teren situat în V,--20 identificată conform raportului de expertiză tehnică și suplimentului efectuat de ing. (plan de situație nr.5 - 196 dosar Curtea de APEL IAȘI și nr.-).
Menține dispoziția nr.311 din 18.06.2001 emisă de Primarul Municipiului V în ceea ce privește acordarea de măsuri reparatorii în echivalent valoric pentru construcția demolată și diferența de teren nerestituită în natură, în V,--20.
Înlătură din sentință dispoziția privind menționarea modalității concrete de reparare prin echivalent ținându-se cont de posibilitățile locale și opțiunile persoanei îndreptățite.
Menține dispozițiile sentinței privind precizarea valorii imobilelor în ofertele de restituire prin echivalent bănesc.
Respinge apelurile declarate de, și împotriva aceleiași sentințe.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
-
01.VII.2009.-
2 ex.-
Președinte:Valeria Cormanencu StanciuJudecători:Valeria Cormanencu Stanciu, Mona Maria Pivniceru