Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 281/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA cod operator 2928
SECȚIA - CIVILĂ
DOSAR NR:-
DECIZIA CIVILA NR: 281/
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristian Pup
JUDECĂTOR 2: Trandafir Purcarița
GREFIER:- -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.107/4.03.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr.-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Municipiul A reprezentat prin Primar, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică au fost lipsă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că reclamanta a solicitat judecarea cauzei și in lipsă conform art. 242 alin.2 Cod procedură civilă, considerând cauza lămurită, rămâne în pronunțare asupra apelului.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.107/04.03.2009 pronunțată în dosarul nr.-, Tribunalul Arada respins ca tardiv formulată contestația înregistrată de reclamanta împotriva Dispoziției nr.1354/18.11.2003 emisă de Primarul mun. A, în baza 10/2001.
Pentru pronunța această sentință, tribunalul a reținut că Dispoziția nr.1354/18.11.2003 emisă de Primarul mun. Aaf ost comunicată mandatarului reclamantei - doamna - cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire la data de 26.11.2003 (fila 23 - dosar fond), în timp ce contestația acesteia împotriva dispoziției a fost expediată cu poșta la data de 22.06.2007 și înregistrată la Tribunalul Arad la data de 25.06.2007.
Prima instanță a mai reținut că, din împuternicirea datată 18.11.1998, dată de în fața unui notar public di statul - SUA, rezultă că mandatara a fost împuternicită "de a semna orice act necesar cerut de autoritățile române referitor la cererea de reprimire a apartamentului din-,.2 din A", iar în raport cu această prevedere din mandat, susținerea contestatoarei potrivit cu care mandatara nu avea calitatea de a recepționa/de a i se comunica dispoziția contestată, nu este fondată, cu atât mai mult cu cât în aceeași împuternicire se mai prevede că "Doamna împreună cu avocatul meu vor face toate actele necesare pentru ca la tribunalul din A să îmi reprimesc apartamentul meu"
În aceeași ordine de idei, tribunalul a mai adăugat că solicitarea reclamantei de repunere în termenul de 30 de zile prev. de art.24 alin.4 din 10/2001, pentru motivul că Dispoziția nr.1354/18.11.2003 ar fi fost comunicată contestatoarei doar cu ocazia depunerii la dosar a întâmpinării este nejustificată, cu argumentul că Dispoziția nr.1354/18.11.2003, emisă de Primarul mun. Aaf ost valabil comunicată mandatarului contestatoarei cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, la data de 26.11.2003, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.405/3 pr.civ. potrivit cărora, după împlinirea termenului de prescripție, se poate cere repunerea în termen, numai dacă cel în cauză a fost împiedicat din motive temeinice, în termen de 15 zile de la data împiedicării.
Or, contestatoarea sau mandatara acesteia, care în baza mandatului putea formula contestația în prezenta cauză, nu a făcut dovada existenței unei împrejurări care să justifice cererea de repunere în termen, astfel că această cerere a fost respinsă, rap.la art.103 alin.1 pr.civ. potrivit cu care neîndeplinirea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul în care legea dispune altfel precum și disp.art.24 alin.4 din 10/2001-republicată, astfel că s-a respins ca tardivă contestația reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen, reclamanta, care susținut că soluția primei instanțe este eronată, câtă vreme reclamanta, în calitate de persoană îndreptățită nu a avut cunoștință de emiterea Dispoziției nr.1354/2003, prin care s-a respins cererea de retrocedare a imobilului naționalizat, iar mandatara nu a fost împuternicită să preia și corespondența adresată reclamantei - mandant, ci doar să facă demersurile administrative necesare pentru recuperarea imobilului.
Apelanta a mai susținut că pentru inițierea unor demersuri judiciare, cum este și cazul prezentei contestații, era necesar un mandat special, în care să fie precizate clar și limitativ îndatoririle mandatarului, atribuțiile acestuia neputând fi extrapolate către alte sarcini și atribuții, iar pârâtul cunoștea clar limitele mandatului doamnei, între care nu se regăsea și primirea corespondenței, care trebuia adresată și reclamantei, în calitate de persoană îndreptățită.
În plus, apelanta a mai susținut că presupusa dovadă de comunicare a Dispoziției 1354/2003 către mandatară nu face nici-o dovadă clară cu privire la documentul comunicat mandatarei, neexistând vreo certitudine cu privire la documentul comunicat, câtă vreme nu există nicio mențiune particulară în acest sens și chiar dacă s-ar admite că aceasta a ridicat corespondența reclamantei, nu o putea face decât în calitate de mandatară și nicidecum în nume propriu, iar pentru toate aceste motive, cererea reclamantei de repunerea domniei sale în termenul de contestare de 30 de zile prev. de art.24 alin.7 din 10/2001-republicată este justificată.
Pârâtul Primarul mun. Aaf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, însușindu-și argumentele primei instanțe și adăugând că în cauză, termenul de contestare de 30 de zile este un termen de prescripție a dreptului la acțiune, supus regulilor prev. de art.19 din 167/1958.
Curtea, analizând apelul declarat de reclamantă, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate de aceasta, cu aplicarea disp.art.282 și urm.pr.civ. rap.la art.297 pr.civ. va constata că acesta este întemeiat.
Astfel, curtea va constata că întreaga argumentație a tribunalului pentru respingerea ca tardivă a contestației reclamantei se întemeiază de mandatul datat 18.11.1998, dat de în fața unui notar public din statul - SUA, din care rezultă că mandatara a fost împuternicită "de a semna orice act necesar cerut de autoritățile române referitor la cererea de reprimire a apartamentului din-,.2 din A", și că în aceeași împuternicire se mai prevede că "Doamna împreună cu avocatul meu vor face toate actele necesare pentru ca la tribunalul din A să îmi reprimesc apartamentul meu".
În această privință însă, curtea va constata că respectiva împuternicire, formulată în termeni relativ vagi, a fost dată în anul 1998, cu 3 ani înainte de adoptarea 10/2001, în varianta ei originară, astfel că era imposibil de apreciat că acest mandat să se fi dat mandatarei pentru declanșarea procedurii administrative de revendicare a imobilului naționalizat, în baza acestei legi.
Această convingere a curții este întărită și de existența dosarului nr-, prin care aceeași reclamantă revendică printr-o procedură judiciară de drept comun, apartamentul din-,.2 din A, în care este reprezentată atât de către mandatara, cât și de către avocatul.
În plus, curtea va mai constata că pentru inițierea unor demersuri judiciare, cum este și cazul prezentei contestații împotriva Dispoziției nr.1354/2003, prin care s-a respins notificarea reclamantei, în calitate de persoană îndreptățită să beneficieze de măsurile reparatorii în baza 10/2001, era necesar un mandat special, în care să fie precizate clar și limitativ îndatoririle mandatarului, atribuțiile acestuia neputând fi extrapolate către alte sarcini și atribuții, în condițiile în care mandatul dat în 1998 nu se referă în nici un fel la proceduri pe 10/2001 și nici la promovarea și susținerea unei eventuale contestații, după cum în această împuternicire nu se regăsește nici primirea corespondenței de către mandatar, asociată aceleiași proceduri, astfel că dispoziția motivată de respingere trebuia adresată și reclamantei, în calitate de persoană îndreptățită.
În sfârșit, curtea își va însuși și argumentul apelantei potrivit cu care presupusa dovadă de comunicare a Dispoziției 1354/2003, aflată la fila 23-dosar fond, către mandatară, nu face nicio dovadă clară cu privire la documentul comunicat mandatarei, neexistând vreo certitudine cu privire la documentul comunicat, câtă vreme nu există nici-o mențiune particulară în acest sens și chiar dacă s-ar admite că aceasta a ridicat corespondența reclamantei, nu o putea face decât în calitate de mandatară și nicidecum în nume propriu, iar pentru toate aceste motive, cererea reclamantei de repunere a reclamantei în termenul de contestare de 30 de zile prev. de art.24 alin.7 din 10/2001-republicată este justificată, fără ca prin aceasta să fie nesocotite disp.art.19 din 167/1958, iar tribunalul va avea obligația de a verifica contestația reclamantei și termenul de depunere a acesteia și în raport cu disp.art.103 pr.civ. câtă vreme se susține că dispoziția a fost efectiv comunicată reclamantei la data de 25.05.2007, odată cu întâmpinarea depusă de pârât în dosarul nr- al tribunalului Arad.
Pentru toate aceste considerente, curtea, în temeiul prev. art.297 pr.civ. va admite apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.107/04.03.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr.-, pe care o va desființa și va trimite cauza spre rejudecare în fond la prima instanță, respectiv tribunalului Arad.
Va constata că în această etapă procesuală nu sunt aplicabile disp.art.274 și urm. pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.107/4.03.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr.-.
Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare în fond la prima instanță respectiv Tribunalul Arad.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - -
GREFIER
- -
Red.CP/ 16.12.2009
Dact. NF/16.12.2009
Ex.2
Tribunalul Arad - Președinte
Președinte:Cristian PupJudecători:Cristian Pup, Trandafir Purcarița
