Speta Legea 10/2001. Decizia 283/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA cod operator 2928
SECȚIA - CIVILĂ
DOSAR NR:-
DECIZIA CIVILA NR: 283/
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristian Pup
JUDECĂTOR 2: Trandafir Purcarița
GREFIER:- -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâții Primarul și Consiliul Local T împotriva sentinței civile nr.1007/24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr.-, în contradictoriu cu reclamanții intimați și, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru pârâții apelanți consilier juridic, lipsă fiind reclamantele intimate.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind formulate alte cereri sau probe de administrat se acordă cuvântul în fond asupra apelului.
Reprezentanta pârâților apelanți consilier juridic solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat în scris.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1007/24.03.2009 pronunțată în dosarul nr.-, Tribunalul Timiș a respins acțiunea formulată de către reclamantele - și împotriva pârâtului Primarul mun. T, ca fiind rămasă fără obiect, precum și împotriva pârâților Municipiul T, Primăria și Consiliul Local T, pentru acestea din urmă constatându-se lipsa calității procesuale pasive.
Totodată, prima instanță a obligat pârâtul Primarul mun. T să plătească reclamantelor cheltuieli de judecată în cuantum de 1.500 lei - câte 750 lei pentru fiecare dintre acestea, în baza art.274 pr.civ.
Prima instanță a constatat din probele administrate că, prin notificarea nr.3007/12.02.2002, reclamantele, prin mandatarul au solicitat retrocedarea imobilului situat în T,-, înscris în CF 385 T, nr.top.1536, 1537, constând din casă și curte în suprafață de 472 mp și grădină de 397 mp.
S-a mai reținut că reclamantele au introdus acțiunea, având ca obiect obligarea Primarului la emiterea și comunicarea dispoziției motivate, prev. de art.21 alin4 rap. la art.25 din 10/2001, la data de 05.01.2009, în timp ce s-a constatat că la data de 30.12.2008, Primarul mun. Tae mis Dispoziția nr.3007, care a fost comunicată mandatarului reclamantelor la data de 12.01.2009, astfel că la data promovării acțiunii - 05.01.2009 - reclamantele nu aveau cunoștință de emiterea dispoziției, însă din acest punct de vedere, cererea de chemare în judecată a reclamantelor, cu capetele de cerere indicate mai sus, a rămas fără obiect.
În privința pârâților Municipiul T, Primăria și Consiliul Local T, tribunalul a constatat că aceștia nu au calitate procesuală pasivă întrucât 10/2001 nu stabilește în sarcina acestora atribuții legate de emiterea dispoziției de soluționare a notificării.
În sfârșit, deoarece reclamanții nu au cunoscut la data introducerii prezentei acțiuni, faptul că Primarul mun. Tas oluționat notificarea, fiind comunicată persoanelor îndreptățite abia la data de 12.01.2009 și cuim acesta nu și-a îndeplinit obligația de soluționare a notificării cf.disp.art.25 din 10/2001, s-a considerat că pârâtul trebuie să suporte cheltuielile de judecată în cuantum de 1.500 lei, cu respectarea principiului divizibilității, potrivit art.277 pr.civ - câte 750 lei pentru fiecare dintre reclamante, iar actualizarea acestei sume nu se impune, un astfel de petit fiind inadmisibil întrucât ar reprezenta o formă deghizată de daune cominatorii, care nu pot fi acordate, în raport de disp.art.580 ind.3 alineat final pr.civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen, pârâtul Primarul mun. T, apel care a vizat doar acordarea cheltuielilor de judecată în beneficiul reclamantelor - intimate, apelantul susținând că tribunalul a interpretat și aplicat greșit disp.art.274 pr.civ. coroborat cu art.277 pr.civ.
În argumentarea apelului, pârâtul a susținut că Dispoziția nr.3007/30.12.2009, prin care s-a soluționat notificarea reclamantelor s-a comunicat acestora după data de 05.01.2009, care reprezintă data înregistrării acțiunii acestora, dar a ajuns în posesia acestora la data de 12.01.2009, deci înainte chiar de primul termen de judecată și implicit, înaintea primei zi de înfățișare, astfel că se impunea aplicarea disp.art.275 pr.civ. în loc de art.274 pr.civ. cum a procedat prima instanță.
Intimatele - reclamante au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și păstrarea dispoziției de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, întrucât s-a alat în culpă, ca urmare a nerespectării obligațiilor stabilite de art.21 alin.4 din 10/2001, în sensul că notificarea nu a fost soluționată înlăuntrul termenului de 60 de zile, iar pârâtul a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată, prin notificarea nr.3007/12.02.2002, în acest sens fiind indicată și practica ÎCCJ, prin decizia civilă nr.10241/12.12.2006.
Curtea, analizând apelul pârâtului, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, cu aplicarea disp.art.282 și urm. pr.civ. rap.la art.296 pr.civ. va constata că acesta este întemeiat.
Astfel, curtea va constata că este perfect adevărat că reclamantele - și, în calitate de persoane îndreptățite, au formulat notificarea nr.3007/12.02.2002, reclamantele, prin mandatarul au solicitat retrocedarea imobilului situat în T,-, înscris în CF 385 T, nr.top.1536, 1537, constând din casă și curte în suprafață de 472 mp și grădină de 397 mp, iar această notificare și-a găsit rezolvarea abia la data de 30.12.2008, când pârâtul a emis Dispoziția nr.3007.
Totuși, curtea va constata că nicăieri în 10/2001-republicată nu se menționează existența vreunei sancțiuni privind suportarea de către autoritatea deținătoare a cheltuielilor efectuate de către părți pe parcursul procedurii administrative de revendicare, chiar și în cazul nerespectării termenului de 60 de zile prev. de art.25 alin.1 din 10/2001-republicată, pentru soluționarea notificării.
Prin urmare, curtea va constata că notificarea adresată deținătorului, în condițiile art.22 din 10/2001-republicată nu are caracteristicile unui document de punere în întârziere a debitorului unei obligații, care să permită acordarea de cheltuieli de judecată, raportat la cazul în speță, întrucât se poate observa că acțiunea reclamantelor, având ca obiect obligarea Primarului la emiterea și comunicarea dispoziției motivate, a fost înregistrată la Tribunal la data de 05.01.2009, în timp ce la data de 30.12.2008, Primarul mun. Tae mis Dispoziția nr.3007, care a fost comunicată mandatarului reclamantelor la data de 12.01.2009.
Astfel, la data promovării acțiunii - 05.01.2009 - reclamantele nu aveau cunoștință de emiterea dispoziției, pe care au cunoscut-o însă la data de 12.01.2009, data comunicării efective, adică cu aproximativ 1 lună înainte de primul termen de judecată, fixat de tribunal pentru data de 10.02.2009, care poate fi considerată și data primei zi de înfățișare. De aceea, curtea va aprecia că nu există o punere în întârziere a pârâtului, din perspectiva art.275 pr.civ. care să fie anterioară primei zile de înfățișare, iar pârâtul "a recunoscut" pretențiile reclamantelor, prin emiterea dispoziției motivate la data de 30.12.2008 și comunicată efectiv la data de 12.01.2009, astfel că însă din acest punct de vedere, acordarea cheltuielilor cu judecarea prezentei cauze în prima instanță, în cuantum de 1.500 lei ar fi excesivă și în contradicție cu disp.art.275 pr.civ. cu atât mai mult cu cât acțiunea fost respinsă ca fiind rămasă fără obiect.
Pentru aceste considerente, curtea, în temeiul prev. Art.296 pr.civ. va admite apelul declarat de pârâții Primarul și Consiliul local T împotriva sentinței civile nr.1007/24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr.-, pe care o va schimba î parte, în sensul că va înlătura obligația impusă pârâților de plăti reclamantelor suma de 1.500 lei (câte 750 lei pentru fiecare reclamantă), cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat la fond și va menține restul sentinței apelate.
Va constata că nu sunt aplicabile disp.art.274 pr.civ. întrucât apelanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâții Primarul și Consiliul Local T împotriva sentinței civile nr.1007 din 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr.-.
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că înlătură obligația impusă pârâților de a plăti către reclamanți, suma de 1500 lei (câte 750 lei pentru fiecare reclamant) cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Menține în rest sentința.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - -
GREFIER
- -
Red.CP/ 16.12.2009
Dact. NF/16.12.2009
Ex.2
Tribunalul Timiș - Președinte .
Președinte:Cristian PupJudecători:Cristian Pup, Trandafir Purcarița
