Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 29/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 29
Ședința publică din data de 1 februarie 2008
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTOR 2: Constanța Ștefan C -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamantul, domiciliat în T,-,.3,.14, jud.T, împotriva sentinței civile nr.992 pronunțată la data de 26 octombrie 2007 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații -pârâți SNP -, cu sediul în comuna, județul B, Primăria Comunei, județul B și Prefectura, cu sediul în-, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-pârâtă SNP - prin consilier juridic, lipsind apelantul-reclamant și intimații-pârâți Primăria comunei și Prefectura
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus din partea Primăriei comunei întâmpinare prin care se solicită și judecarea cauzei în lipsă.
Consilier juridic învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat iar curtea ia act de această declarație, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic pentru intimata-pârâtă SNP - consideră că sentința instanței de fond este temeinică și legală, existând întradevăr autoritate de lucru judecat, sens în care solicită respingerea apelului ca nefondat.
Curtea:
Asupra apelului civil de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Buzău sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâții SNP -, Primăria com. și Instituția Prefectului județulului B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați să-i restituie suprafața de 4 ha. teren situată în intravilanul satului jud.B iar în subsidiar, dacă restituirea în natură nu mai este posibilă, să dispună o măsură reparatorie prin echivalent sub forma de despăgubiri bănești.
.//.
-2-
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că autorul său a fost proprietarul suprafeței de 25 ha. teren în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.2105/1944, teren din care face parte și suprafața de 4 ha. intravilan solicitată în prezenta acțiune.
A mai arătat reclamantul că terenul a fost naționalizat în toamna anului 1945, fără ca reclamantul să fie despăgubit iar în prezent acest teren este ocupat de pârâți, care au încălcat dispozițiile Legii 10/2001 și nu au purtat discuții cu reclamantul pentru acordarea de despăbugiri.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii 10/1001 iar în dovedirea acțiunii la dosar au fost depuse acte.
Prin întâmpinarea formulată în termen, pârâta Primăria com. a invocat excepția autorității de lucru judecat, arătând că între părți s-au soluționat mai multe litigii prin hotărâri definitive și irevocabile, pentru același teren care face obiectul prezentei acțiuni.
S-au atașat la dosarul cauzei și celelalte dosare în care s-au pronunțat hotărârile judecătorești despre care a făcut vorbire pârâta în întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu dispozițiile legale incidente, având în vedere și art.137 cod pr.civilă, Tribunalul Buzăua pronunțat la 26.10.2007 sentința civilă nr.992 prin care a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de Primăria com. și a respins acțiunea formulată de reclamant, reținând că în cauză sunt îndeplinite cerințele art.1201 din codul civil referitoare la autoritatea de lucru judecat deoarece s-a dovedit că între părți a existat un litigiu vizând același obiect și aceeași cauză, soluționat irevocabil prin decizia nr.7239/27.09.2005 a Inaltei Curți de Casație și Justiție.
Împotriva sentinței a declarat apel în termen legal reclamantul, considerând-o nelegală și netemeinică, susținând în esență că în mod greșit instanța fondului a apreciat că în cauză operează autoritatea de lucru judecat și a respins ca atare cererea formulată.
Arată apelantul că, neavând posibilități materiale, nu a fost în măsură să angajeze un avocat însă, instanța, în baza rolului activ consacrat prin art.129 al.5 cod pr.civilă, ar fi trebuit să stăruie pentru clarificarea solicitărilor reclamantului, dându-i chiar îndrumări cu privire la drepturile și obligațiile ce-i reveneau, lucru pe care nu l-a făcut.
Se solicită admiterea apelului conform motivelor invocate.
Curtea, analizând sentința atacată în raport cu criticile formulate, față de actele și lucrările dosarului și de normele incidente în cauză, constată că apelul este nefondat și va fi respins în baza art.296 cod pr.civilă cu motivarea de mai jos:
Potrivit art.129(5) cod pr.civilă, instanța nu are obligația ci doar posibilitatea să ordone dovezile pe care le găsește de cuviință, însă atunci când apreciează că sunt necesare pentru dezlegarea pricinii.
În speță, prin cererea cu care a investit instanța fondului, reclamantul a solicitat în principal obligarea pârâților - Primăria com. Prefectura B și SNP, să emită titlu de proprietate pentru suprafața de 4 ha. teren iar în subsidiar, dacă acest lucru nu mai este posibil, să se dispună o măsură reparatorie prin echivalent sub formă de despăgubiri bănești.
În drept reclamantul a invocat dispozițiile Legii 10/2001.
Prin întâmpinarea formulată în termen legal, pârâta Primăria com.
-3-
a invocat excepția autorității lucrului judecat, arătând că între aceleași părți au existat mai multe litigii pentru același teren, în temeiul aceleiași legi soluționate în mod irevocabil.
La dosarul cauzei au fost atașate și celelalte dosare în care instanțele s-au pronunțat asupra litigiilor care s-au purtat între părți.
În raport cu actele dosarului și cu dispozițiile art.1201 cod civil, instanța fondului a apreciat corect că în cauză operează autoritatea de lucru judecat, textul invocat împiedicând judecata din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți.
În cauză, prin sentința civilă nr.113/03.03.2003, Tribunalul Buzăua respins ca nefondată contestația formulată de reclamantul vizând restituirea suprafeței de 4 ha. teren sau acordarea măsurilor reparatorii, soluția fiind confirmată de Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia civilă nr.162/11.08.2003 și de Înalta Curte de Casație și Justiție, care, prin decizia civilă nr.7239/27.09.2005 a constatat nulitatea recursului declarat de reclamant.
În acest context s-a reținut corect îndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru existența autorității lucrului judecat (tripla identitate de obiect, cauză și părți) soluția pronunțată de tribunal fiind legală și temeinică.
Față de cele mai sus arătate, Curtea constată că legalitatea și temeinicia hotărârii atacate nu sunt afectate, motiv pentru care va respinge apelul ca nefondat, păstrând sentința pronunțată de instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul, domiciliat în T,-,.3,.14, jud.T, împotriva sentinței civile nr.992 pronunțată la data de 26 octombrie 2007 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații -pârâți SNP -, cu sediul în comuna, județul B, Primăria Comunei, județul B și Prefectura, cu sediul în-, jud.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 1 februarie 2008.
Președinte, Judecător,
- - C -
Grefier,
- -
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red.. /tehnored.VM
6 ex./06.02.2008
f- Tribunalul Buzău
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan
