Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 95/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 95
Ședința publică din data de 01 februarie 2008
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Marilena Panait Ioana Cristina
---
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul Tribunalul Prahova cu sediul în P, str. -. - nr. 6, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1376 din 1 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă I domiciliată în P,-, județul P și intimații-pârâți Curtea de APEL PLOIEȘTI cu sediul în P,-, județul P și Ministerul Justiției cu sediul în B, sector 5,-.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 18 ianuarie 2008, fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea pentru data de 25 ianuarie 2008 și apoi pentru aceleași considerente a amânat pronunțarea la 01 februarie 2008, când a dat următoarea hotărâre:
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată.
Reclamanta Iac hemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Prahova pentru a fi obligați în solidar la plata sporului de vechime de 25% din salariul brut aferent perioadei 1 ianuarie - 27 decembrie 2004, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii a susținut reclamanta că a fost judecător financiar la Curtea de Conturi a României și Tribunalul Prahova până la data de 27 decembrie 2004 când a avut loc pensionarea pentru limită de vârstă și că potrivit dispozițiilor art. 5 și 33 din Legea nr. 50/1996, coroborate cu prevederile OUG nr. 83/2000 și Legii nr. 303/2004, aceasta beneficia de spor de vechime, dar fiind discriminată față de alte categorii profesionale similare nu i-a fost acordat acest drept salarial în perioada sus-menționată.
Ministerul Justiției a formulat întâmpinare invocând excepția prescripției dreptului la acțiune față de data nașterii pretinsului drept pentru perioada anterioară lunii septembrie 2004, față de împlinirea termenului de 3 ani prevăzut de Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, iar Tribunalul Prahova, tot prin întâmpinare a invocat aceeași excepție, prilej cu care s-a referit și la decizia în interesul legii nr. XXXVI a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.
Tribunalul Prahova, prin sentința nr. 1376 din 1 noiembrie 2007 a admis excepția prescripției pentru perioada 1 ianuarie 2004 - 26 septembrie 2004 și a admis în parte acțiunea pentru perioada 27 septembrie - 1 decembrie 2004, obligând pârâții în solidar la plata către reclamantă a sporului de vechime în procent de 25% din salariul brut aferent perioadei sus-menționate, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, cu motivarea că reclamantei i se cuvine acest spor de vechime prin neplata acestui drept salarial, aplicându-i-se un tratament discriminatoriu contrar prevederilor art. 16 din Constituție, art. 329 Cod pr.civilă și art. 14 din Hotărârea CEDO care au instituit principiul egalității în drepturi și interzicerea discriminării.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Tribunalul Prahova, care a invocat în perioada 13 septembrie 2004 - 30 noiembrie 2004, reclamanta s-a aflat în incapacitate de muncă din motive medicale, beneficiind de indemnizație de boală, astfel că în perioada respectivă nu putea beneficia de spor de vechime, drepturile bănești cuvenite datorită acestei incapacități fiind plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat de către Casa Județeană de Pensii P și în parte din fondurile tribunalului, situație în care acțiunea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Curtea, analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
În perioada invocată în acțiune - 1 ianuarie 2004 și 27 decembrie 2004 - reclamanta s-a aflat în incapacitate de muncă aflându-se în concediu medical conform actelor depuse la dosar (filele 5-9 dosar recurs) așa cum a arătat pârâtul-recurent.
Potrivit disp.art. 99 alin.(1) din Legea nr. 19/2000, modificată și completată, indemnizațiile de asigurări sociale, inclusiv pentru incapacitate temporară de muncă conform art. 98 alin.1 lit.a din aceeași lege, se determină ca media veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical înscris în certificatul de concediu medical, conform prevederilor art. 23 din lege.
În raport de disp.art. 23 alin.1 din Legea nr. 19/2000 această bază lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile - între care și cel de vechime - reprezentate prin lege.
Așadar, sporul de vechime obținut de salariat anterior ivirii incapacității de muncă, poate fi inclus în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizației pentru incapacitate de muncă, ceea ce în speță nu s-a solicitat.
Obiectul litigiului îl constituie doar sporul de vechime solicitat de reclamantă în perioada incapacității de muncă, spor care nu se poate acorda legal din moment ce salariatul nu prestează muncă și beneficiază doar de inddemnizația pentru incapacitate de muncă din fondurile de asigurări sociale și nu de la angajator în totalitate.
Așadar, pentru perioada incapacității de muncă și care a fost menționată de reclamantă prin acțiune, reclamanta nu poate beneficia legal de acordarea sporului de vechime, situație care în mod greșit instanța de fond a acordat acest pretins drept salarial, soluția fiind netemeinică și nelegală sub acest aspect.
Așa fiind, constatând că recursul pârâtului este fondat Curtea îl va admite ca atare în baza art. 304, 3041și 312 Cod pr.civilă, va modifica în parte sentința și va respinge în tot acțiunea ca neîntemeiată pentru perioada în care aceasta a fost admisă în parte de către instanța de fond.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Tribunalul Prahova cu sediul în P, str. -. - nr. 6, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1376 din 1 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă I domiciliată în P,-, județul P și intimații-pârâți Curtea de APEL PLOIEȘTI cu sediul în P,-, județul P și Ministerul Justiției cu sediul în B, sector 5,- și în consecință:
Modifică în parte sentința sus-menționată în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Marilena Panait Ioana Cristina
- - - - ---
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored.TL/SȘ
2 ex./12.02.2008
f- Tribunalul Prahova
-
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Marilena Panait Ioana Cristina
