Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 51/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 10/2001 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 51
Ședința publică din 15 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Dumitraș Daniela
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta, domiciliată în comuna Șcheia, sat S, județul S, prin avocat -, având sediul Cabinetului de Avocatură în municipiul S,-, - 96,. B,. 6, județul S, împotriva sentinței nr. 1371 din 15 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 8 aprilie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru azi, 15 aprilie 2008.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la data de 17.05.2007 sub nr. 3581 la Tribunalul Suceava, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtele Comisia de aplicare a Legii nr. 247/2005 de pe lângă Primăria Județului S, prin primar și Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală S, solicitând obligarea pârâtelor la retrocedarea suprafeței de 2.268 mp teren, fără construcții, situată în satul Sf., din totalul de 0,50 ha teren, cu care figurează evidențiat în registrul agricol autorul său.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că suprafața de teren în litigiu a fost evidențiată în registrul agricol al comunei Șcheia și că a fost ocupată în timpul regimului comunist de către A S, în baza Deciziei nr. 214 din 6.03.1963, precum și faptul că în baza Legii nr. 247/2005, de modificare și completare a Legii nr. 10/2001, a notificat prin executor judecătoresc pârâtele, solicitând retrocedarea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața de 2268 mp teren, notificări la care, însă, nu a primit răspuns.
La termenul din 15.11.2007, prima instanță a pus în discuția părților excepția invocată de către Primăria Municipiului S, prin primar, respectiv cea vizând tardivitatea depunerii notificării de către reclamantă. S-a dat cuvântul părților cu privire la această excepție, după care instanța declarând dezbaterile închise a rămas în pronunțare cu privire la excepția menționată.
Prin sentința civilă nr. 1371 din 15.11.2007, Tribunalul Suceavaa respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, cu privire la excepția pusă în discuția părților, referitor la care părțile și-au formulat apărări, că notificarea formulată de reclamantă în baza Legii 10/2001 a fost depusă tardiv, respectiv la data de 28.11.2005, în condițiile în care prin Legea nr. 247/2005 au fost repuși în termenul de formulare al cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate doar cei care solicită reconstituirea în baza Legii nr. 18/1991, republicată, nu și cei care își întemeiază cererile pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel, s-a arătat că deși instanța de fond a pus în discuția părților, la termenul din 15.11.2007, excepția invocată de Primăria Municipiului S, prin primar, s-a pronunțat pe fondul cauzei, încălcându-le astfel dreptul la apărare.
Precizează că a notificat pârâtele în termen cu privire la solicitarea sa de restituire a terenului în litigiu, demersurile sale fiind determinate, printre altele, și de aspectul că deși inițial pentru terenul în litigiu i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, eliberându-i-se și titlu de proprietate, ulterior acest titlu a fost anulat, în sensul excluderii terenului în litigiu, cu motivarea că face parte din domeniul public, fiind astfel în imposibilitatea de a beneficia de bunul său, deși prin hotărâri judecătorești irevocabile se recunoaște îndreptățirea sa la acest bun.
Arată, de asemenea, că deținătorul imobilului nu a răspuns la notificarea adresată, deși a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu și că, în prezent, acest teren este liber de construcții, aflându-se în posesia ei.
Examinând întregul material probator administrat în cauză, în contextul criticilor formulate, Curtea constată că apelul este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a expus în considerente unele aspecte ce vizează fondul cauzei, referitoare la îndreptățirea reclamantei de a primi terenul în litigiu și la instituția care ar fi abilitată să satisfacă pretențiile reclamantei. În condițiile în care prima instanță a rămas în pronunțare pe excepție, însă s-a pronunțat și pe fondul cauzei, fără să fie administrate probe sub acest aspect și fără ca părțile să pună concluzii pe fond, producându-se, deci, o încălcare a dreptului la apărare, garantat de art. 24 din Constituție, considerentele vizând fondul cauzei nu vor fi avute în vedere, fiind examinată cauza doar sub aspectul față de care părțile au pus concluzii și și-au făcut apărări, respectiv excepția tardivității formulării notificării.
Cu privire la acest ultim aspect se reține că prin cererea adresată primei instanțe la data de 17.05.2007, reclamanta, în baza Legii 10/2001, a solicitat retrocedarea terenului în suprafață de 2.268 mp, fără a se referi expres la vreo dispoziție de respingere a notificărilor sale adresate entităților deținătoare sau administrativă. Dimpotrivă, se menționează că deși s-a adresat acestor entități nu a primit nici un răspuns.
Ulterior, la dosar a fost depusă, odată cu întâmpinarea de către pârâta Oficiul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală S, dispoziția nr. 181 din 8.12.2005, prin care se respingea notificarea reclamantei, fără a fi identificată aceasta prin număr și dată. Motivarea cuprinsă în această dispoziție nu vizează aspectul tardivității formulării notificării, ci aspectele că terenul este inclus în domeniul public, că a făcut obiectul Legii 18/1991 și că în cauzele derulate pe rolul instanțelor având ca obiect acest teren, reclamanta nu a avut câștig de cauză.
După invocarea excepției tardivității formulării notificării de către Primăria Municipiului S, prin primar, reclamanta a depus la dosar o notificare adresată pârâtei Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală S, care a fost comunicată unității deținătoare, prin executor judecătoresc, la data de 14.11.2001, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare (filele 65 și 66 dosar fond), deci în termenul prevăzut de art. 21 al. 1 din Legea nr. 10/2001, care a fost până la 14.02.2002.
Nu numai în materia Legii nr. 10/2001, refuzul de soluționare a unei cereri echivalează ca efecte cu un răspuns negativ, care deschide persoanei îndreptățite accesul la justiție, iar practica Înaltei Curți de Casație și Justiție este constantă într-o asemenea interpretare. În caz contrar, reclamanta, ca persoană îndreptățită s-ar afla într-o situație juridică imposibilă, respectiv i se refuză soluționarea cererii, dar întrucât nu s-a emis o dispoziție expresă de respingere, nu se poate adresa nici justiției. Este evident că o astfel de susținere, contrară principiilor elementare de drept și scopului Legii nr. 10/2001, nu poate fi primită.
Se conchide că reclamanta, în calitate de persoană îndreptățită, constatând refuzul unității deținătoare a imobilului în litigiu de a-i soluționa notificarea din data de 14.11.2001, a înțeles prin prezenta acțiune să cenzureze această atitudine. Emiterea dispoziției 181 din 8.12.2005, care prin formularea ambiguă nu permite constatarea dacă vizează notificarea din 2001 sau cea din 2005, mai ales în condițiile în care în această dispoziție nu se face referire la excepția tardivității formulării notificării, nu aduce atingere concluziei de mai sus, esențial fiind faptul că din ansamblul ei rezultă că reprezintă un răspuns la o cerere adresată ei de către reclamantă, pentru retrocedarea unui imobil cu privire la care a emis pretenții ea însăși într-o serie de litigii demarate încă din 2000 (decizia nr. 1327 din 14.03.2001 a Tribunalului Suceava ).
În consecință, concluzionându-se că au fost respectate dispozițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001, din perspectiva constatării valabilității notificării din 2001, avându-se în vedere și dispozițiile art. 21 al. 4 din actul normativ menționat, Curtea, constatând că excepția tardivității formulării notificării nu este dată, în baza art. 297 al. 1 Cod procedură civilă, va admite apelul, va desființa sentința primei instanțe și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta, domiciliată în comuna Șcheia, sat S, județul S (prin avocat -, având sediul Cabinetului de Avocatură în municipiul S,-, - 96,. B,. 6, județul S), împotriva sentinței nr. 1371 din 15 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă.
Desființează sentința civilă nr. 1371 din 15 noiembrie 2007 Tribunalului Suceava și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Jud.
Dact.
Ex. 5
05.05.2008
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Dumitraș Daniela
