Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 571/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A IV A CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 571
Ședința publică de la 12 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gavriș Dumitru Marcel
JUDECĂTOR 2: Ciobanu Dordea Ana
GREFIER -
Pe rol soluționarea apelului civil formulat de contestatorii, toți cu domiciliul ales în B, sector 1,-,.2,.5, la avocat, împotriva sentinței civile nr. 297/02.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a civilă, în contradictoriu cu intimatul Municipiul B, reprezentat legal prin Primarul General, cu sediul în B, sector 5,-.
Obiectul cauzei: contestație Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanții contestatori, prin avocat, intimatul prin consilier juridic -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile declară că nu au cereri de formulat sau excepții de invocat, sens în care Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de apel.
Apelanții, prin apărător, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței și admiterea contestației. Arată că a solicitat anularea deciziei emisă de intimat prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 308 mp, reținându-se în raportul de expertiză că suprafața este liberă de construcții sau de lucrări de sistematizare, însă tangențial, în treimea sudică, sunt două rețele subterane - apă și gaze. Arată că normele de aplicare a Legii 10/2001 nu interzic restituirea în natură a imobilului, iar cele afectate tangențial de rețele de utilități publice nu reprezintă o excepție de la restituirea în natură.
Intimatul, prin consilier juridic, solicită respingerea apelului ca nefundat și menținerea sentinței.
CURTEA,
Prin contestația din data de 14.03.2008, înregistrată pe rolul Tribunalul București Secția IV -a Civilă sub nr- și precizată la data de 14.04.2008, contestatorii, au solicitat instanței în contradictoriu cu intimatul Municipiul B prin Primarul General anularea parțială Dispoziției nr.9511/08.02.2008 emisă de intimat și restituirea în natură a suprafeței de teren de aproximativ 308. liber de construcții, situat în B- 100, fost-, fost-, sectorul 3, cu păstrarea celorlalte dispoziții.
În motivarea contestației s-a arătat că titularii cererii sunt persoane îndreptățite la restituirea în natură și/sau măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul în suprafață de 4978,05., făcând parte din lotul în suprafață totală de 7536. care aparținut autorului lor, iar acesta a dobândit terenul prin actul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. -/04.08.1948, transcris la grefa Tribunalului Ilfov sub nr. 4907/1948 și prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr.2951/03.06, 1949 la același tribunal.
Intimatul nu formulat întâmpinare, prezentându-se în fața tribunalului prin reprezentant convențional și solicitând respingerea ca neîntemeiată a contestației.
Prin sentința civilă nr. 297 din 02.03. 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția IV-a Civilă s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorii, .
Pentru hotărî astfel, tribunalul a reținut că la data de 08.02.2008 a fost emisă Dispoziția nr.9511 de către Primarul General al Municipiului B prin care au fost soluționate notificările nr.2109/2001 și nr. 2108/2001 formulate de contestatorii, în temeiul Legii nr. 10/2001, în sensul respingerii cererii de restituire în natură a terenului în suprafață de 4978,5. Șos. --- FN, sectorul 3 afectat de elemente de sistematizare și al propunerii de acordare de măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul amintit.
Tribunalul a constatat că intimata a realizat o corectă aplicare a prevederilor art. 10 și art. 26 din Legea nr. 10/2001 republicată, constatând că existența elementelor de sistematizare pe terenul a cărui restituire se solicită împiedică reparația în natură.
Din expertiza tehnică topografică efectuată tribunalul a reținut că pe suprafața de teren de 308,32. a cărei restituire se solicită nu există nici construcție supraterană, în partea de nord a terenului există o alee pietonală, fiind vizibile un cămin de vizitare, o răsuflătoare de gaze și un stâlp mic pentru iluminat.
Tribunalul a constatat că în prezent terenul S3 în suprafață de 308,32. este afectat de rețele edilitare subterane pentru alimentarea cu gaze și cu apă, rețele ce deservesc nevoile comunității și astfel sunt calificate de lege ca amenajări de utilitate publică a localității urbane, deci terenul este exclus de la restituirea în natură.
Tribunalul înlăturat apărarea contestatorilor în sensul că sunt dispuși a muta rețelele edilitare pe cheltuiala lor, o asemenea posibilitate nefiind permisă de lege, iar în cazul în care legiuitorul ar fi intenționat a deschide calea restituirii în natură în această modalitate, ar fi prevăzut-o expres.
Tribunalul reținut că în mod corect intimatul a propus acordarea de despăgubiri ca măsură reparatorie în echivalent pentru bunurile ce fac obiectul notificării, întrucât nu era posibilă restituirea în natură și a respins ca neîntemeiată contestația formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorii, .
În motivele de apel contestatorii au solicitat admiterea acestora schimbarea în tot sentinței atacate și pe fond admiterea contestației astfel cum a fost formulată.
Contestatorii au arătat că au solicitat instanței anularea Deciziei Primăriei Municipiului nr.9511 /2008 prin care s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 308., astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză întocmit în cauză.
Prin contestația formulată în temeiul Legii nr.10/2001 contestatorii au solicitat instanței anularea deciziei Primăriei Municipiului nr. 9511 /2008 prin care s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața de 308. astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză extrajudiciară întocmit în faza procedurii administrative.
Apelanți susțin că potrivit raportului de expertiză înregistrat la Biroul Local de Expertize Judiciare terenul cărui restituire o solicită contestatorii are suprafață de 286,94. și nu este afectat de construcții de suprafață sau de lucrări de sistematizare în raport de art. 10 și 11 din Legea nr. 10/2001.
Instanța a considerat însă că restituirea în natură a terenului solicitat ar încălca dispozițiile art. 10.3. din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001.
În opinia apelanților restituirea în natură a terenului de 286,94. nu este de natură a afecta amenajările de utilitate publică sau servituțile legale, astfel cum sunt definitive de art. 10 alin, 2 din Legea nr.10/2001.
Apelanții arată că textul normelor metodologice reținut de către instanță prevede că în situația în care terenul este afectat parțial de căi de acces și rețele subterane, terenul neafectat ( liber ) se restituie în natură, hotărârea instanței fiind nelegală și din acest punct de vedere.
Apelul a fost declarat în termen și este scutit de la plata taxei de timbru.
În susținerea apelului au fost invocate dispozițiile art.282 și următoarele Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel, Curtea constată că obiectul de analiză în cadrul acestei căi de atac ține de posibilitatea sau imposibilitatea restituirii în natură a suprafeței de 286,94 mp care face parte din suprafața de 300 mp în legătură cu care intimatul a dispus că se vor acorda despăgubiri prin echivalent.
Sub acest aspect, Curtea constată că prin dispoziția nr.9511/8.02.2008, s-a respins cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 4978,05 mp pe motiv că acesta este afectat de elemente de sistematizare. Prin aceeași dispoziție s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul menționat.
La emiterea dispoziției contestate s-a avut în vedere raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul
Apelanții-contestatori au susținut în fața primei instanțe că din întregul teren în suprafață de 4978,05 mp, suprafața de 308 mp este liberă de construcții și poate fi restituită în natură.
În apel contestatorii susțin că suprafața de 286,94 mp nu este afectată de construcții de suprafață sau de lucrări de sistematizare, astfel că poate fi restituită în natură.
Curtea constată că prima instanță și-a motivat soluția de respingere a contestației prin raportare la concluziile raportului de expertiză judiciară întocmit de expertul, în care se arată că terenul de 308,32 mp prezintă două rețele subterane (apă și gaze) ce afectează parțial sau tangențial terenul.
În drept, prima instanță a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art.10 pct.3 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legiinr.10/2001.
Potrivit art. 10 pct. 3 din HG nr. 250/2007 "în toate cazurile entitatea învestită cu soluționarea notificării are obligația, înainte de a dispune orice măsură, de a identifica cu exactitate terenul și vecinătățile și totodată de a verifica destinația actuală a terenului solicitat și a subfeței acestuia, pentru a nu afecta căile de acces (existența pe terenul respectiv a unor străzi, trotuare, parcări amenajate și altele asemenea), existența și utilizarea unor amenajări subterane: conducte de alimentare cu apă, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adăposturi militare și altele asemenea. În cazul în care se constată astfel de situații, restituirea în natură se va limita numai la acele suprafețe de teren libere sau, după caz, numai la acele suprafețe de teren care nu afectează accesul și utilizarea normală a amenajărilor subterane. Sintagma amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, și anume căi de comunicație (străzi, alei, trotuare etc.), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele. Individualizarea acestor suprafețe, în cadrul procedurilor administrative de soluționare a notificărilor, este atributul entității învestite cu soluționarea notificărilor, urmând a fi avute în vedere, de la caz la caz, atât servituțile legale, cât și documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism.
Față de dispozițiile legale menționate și față de schițele anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul, Curtea reține că soluția primei instanțe este legală și temeinică.
În cauză este fără relevanță faptul că "partea reclamantă" și-a manifestat disponibilitatea mutării pe cheltuială proprie a eventualelor rețele subterane și alei pietonale.
Aplicând dispozițiile art.10 pct.3 situației de fapt a terenului de 308,32 mp, Curtea constată că acesta din urmă se încadrează în excepțiile de la principiul restituirii în natură a terenurilor.
În plus, față de cele reținute de tribunal (terenul în discuție constituie spațiu aferent blocul G7, este afectat de o alee pietonală și parțial de rețele subterane de utilități), Curtea constată că un alt argument care împiedică restituirea în natură a terenului menționat (fie că este vorba de 308,32 mp, fie că este vorba de 286,94 mp) rezultă din necesitatea respectării planului urbanistic general la întocmirea și realizarea căruia s-au avut în vedere inclusiv aspecte cum ar fi distanța minimă necesar a fi păstrată între clădirile cu mai multe etaje, spațiul aferent minim necesar pentru exploatarea utilă și eficientă a clădirilor de locuit cu mai multe etaje, necesitatea asigurării unui minim de spațiu pe cap de locuitor. Nu în ultimul rând trebuie observat că la alcătuirea și realizarea planului urbanistic general autoritățile competente au avut în vedere și estetica ansamblurilor de clădiri cu mai multe locuințe. spațiilor dintre blocuri și eventuala ridicare a unor construcții ori simpla îngrădire a unor părți din spațiile respective, sunt aspecte care afectează negativ inclusiv drepturile locatarilor blocurilor din preajma acestora.
Pentru motivele arătate, Curtea va respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de contestatorii, toți cu domiciliul ales în B, sector 1,-,.2,.5, la avocat, împotriva sentinței civile nr. 297/02.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a civilă, în contradictoriu cu intimatul Municipiul B, reprezentat legal prin Primarul General, cu sediul în B, sector 5,-.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red.
Tehnored.
5 ex./27.11.2009
Președinte:Gavriș Dumitru MarcelJudecători:Gavriș Dumitru Marcel, Ciobanu Dordea Ana