Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 73/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 73/

Ședința publică din 19 Martie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă

Judecător: - -

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de contestatoarea A CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, cu sediul în B, Calea, nr.202, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1005 din 4 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.- -.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatul PRIMARUL MUNICIPIULUI RM.V prin consilier juridic în baza delegației depusă la dosar, intimatul, asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.74797/2008, emisă de Baroul B - Cabinet individual, care răspunde și pentru intimații, și, în baza aceleași delegații, lipsind apelanta - contestatoare A CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR.

Procedura legal îndeplinită.

Apelul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Avocat G, pentru intimați solicită ca numiților și să le fie comunicate actele de procedură la sediul cabinetului său în B, str. -, nr.7-9. 2, sector 1.

Părțile prezente susțin că nu mai au cereri prealabile.

Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.

Reprezentantul PRIMARULUI MUNICIPIULUI RM.V, având cuvântul solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar.

Avocat G, având cuvântul pentru intimați, invocă excepția nulității cererii de apel în temeiul art. 292, coroborat cu art.294 Cod procedură civilă. Susține că apelanta - reclamantă și-a întemeiat motivarea apelului pe principiu de drept civil, privind îmbogățirea fără justă cauză, precizând că obiectul acțiunii este o cerere de restituire despăgubirilor ce au fost acordate pârâților - și . Consideră că apelanta- reclamantă a schimbat în calea de atac a apelului cauza și obiectul cererii de chemare în judecată, încălcând astfel dispozițiile imperative ale art. 294 Cod procedură civilă, fapt sancționat cu nulitatea cererii de apel.

Solicită respingerea apelului ca netemeinic și nelegal pentru motivele invocate în concluziile scrise depuse la dosar pe care le-a susținut pe larg în ședință publică cu cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra apelului civil de față:

Prin cererea înregistrată la 8 iunie 2007 la Tribunalul Vâlcea A CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR a chemat în judecată pe PRIMARUL MUNICIPIULUI RÂMNICU V, în calitate de reprezentant al PRIMĂRIEI RÂMNICU V și pe pârâții, în calitate de beneficiari ai Dispoziției nr.1112 din 10.12.2003 și a Dispoziției nr.1307 din 16.02.2005 pentru a se dispune anularea acestor două dispoziții și obligarea primului pârât la emiterea unor dispoziții legale pe baza actelor depuse de notificatori.

În motivarea cererii s-a arătat că prin Dispoziția nr. 1112 din 10.12.2003 emisă de Primarul Municipiului Râmnicu V s-au acordat măsuri reparatorii în echivalent pentru un teren în suprafață de 15,46 ha situat în mun. Râmnicu V, zona 1 Mai, imposibil de restituit în natură, în limita sumei de 162.609.778.217 lei, soților și, constând în acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, iar prin Dispoziția nr.1307 din 16.02.2005 emisă de același primar s-au acordat acelorași petenți măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul teren în suprafață de 92,5473 ha situat în Rm. V, zona, imobil imposibil de restituit în natură, în limita sumei de 124.725.619.875 lei, constând în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare.

Se susține că pârâții și-au îmbogățit patrimoniul cu despăgubirile stabilite prin cele două dispoziții enunțate anterior, emise de către Primăria Municipiului Râmnicu V în temeiul Legii nr.10/2001, în dauna Statului Român, reprezentat prin această Comisie Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, având în vedere că celor doi pârâți le-au fost stabilite măsuri reparatorii pentru o suprafață mai mare de teren, față de suprafața ce fost preluată în mod abuziv de la autoarea lor, -.

Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.13 lit.b din titlul VII din Legea nr.247/2005, pentru a-și dovedi interesul legitim și respectiv calitatea procesuală activă.

S-a mai precizat că, dosarul aferent celor două dispoziții a căror anulare se solicită fost înaintat Secretariatului Comisiei Centrale, fiind înregistrat cu nr.1547/CC și în urma analizării acestuia s-a constatat că nu există o situație juridică clară a acestor imobile și nicio documentație topo-cadastrală privind identificarea imobilelor notificate, cât și precizarea suprafețelor acestora, apreciindu-se că măsurile de acordare de despăgubiri pentru suprafața de 15,46 ha teren și respectiv suprafața de 92,5473 ha teren nu sunt susținute de actele ce au fost depuse de către notificatori.

Se mai susține că, nu s-a făcut dovada preluării abuzive și a calității de proprietar la data preluării terenurilor pentru a avea beneficiul măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001 și nu s-a avut în vedere faptul că pârâții au primit în natură în baza legilor fondului funciar suprafețele de 34,379 ha teren extravilan și intravilan, cât și 10 ha cu vegetație forestieră.

Acțiunea reclamantei a fost completată și prin alte cereri, din analiza cărora rezultă expuneri de fapt și de drept cu privire la aceeași situație și răspunsuri date la excepțiile ridicate de pârâți.

Ulterior, prin cererea depusă la termenul din 25.09.2007, reclamanta a solicitat introducerea în cauză și a pârâților și -, solicitând în principal anularea celor două dispoziții emise de Primarul Municipiului Râmnicu V și obligarea acestuia la emiterea unor dispoziții legale, iar în subsidiar, în situația în care nu se va dispune anularea dispozițiilor, solicită anularea contractului de vânzare-cumpărare de drepturi autentificat de Biroul Notarial " " sub nr.1379 din 31.07.2007, contract ce are ca obiect înstrăinarea cotei părți de 20% din drepturile decurgând din dispoziția nr.1112/2003, cât și anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat de același birou notarial sub nr.1381 din 31.07.2007, contract ce are ca obiect înstrăinarea a cotei părți de 30 % din drepturile ce decurg din aceeași dispoziție emisă de primar.

În drept și-a întemeiat această cerere de modificare și precizare pe dispozițiile Legii nr.10/2001, Legea nr.247/2005, HG nr.1095/2005 și art.986 din Codul civil.

Primarul Municipiului Rm. Vaf ormulat întâmpinare prin care a ridicat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în promovarea acțiunii vizând anularea celor două decizii emise conform Legii nr.10/2001, cu motivarea că din aceste dispoziții legale nu rezultă că reclamanta poate ataca dispozițiile sau deciziile emise de entitatea investită cu soluționarea notificărilor.

Pe fondul cauzei s-a susținut că cele două dispoziții au fost emise legal și pe baza actelor depuse de pârâții, care au prezentat și o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă, prin care Primarul Municipiului Râmnicu Vaf ost obligat la emiterea unei dispoziții de soluționare a notificării formulate în baza Legii nr.10/2001.

Pârâții și au invocat excepția inadmisibilității acțiunii formulată de reclamantă, cu motivarea că reclamanta potrivit prevederilor titlului VII din Legea nr.247/2005 și Normele de aplicare HG 1095/2005 verifică doar legalitatea respingerii cererii de restituire în natură, respectiv analizează dacă imobilul solicitat poate fi restituit în natură sau se pot acorda măsuri reparatorii prin echivalent, legea neoferindu-i posibilitatea atacării în justiție a dispoziției emisă de primar.

Aceeași pârâți au invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, cât și a interesului legitim de a ataca în justiție deciziile emise în baza Legii nr.10/2001, invocând ca temei de drept dispozițiile art.26 alin.3 din această lege.

De asemenea au invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune, acțiunea de față fiind asimilată cu o contestație, care trebuia promovată în termen de 30 de zile potrivit disp. art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, republicată.

Aceeași pârâți au susținut că reclamanta este un terț față de contractele de vânzare-cumpărare, ce se solicită a fi anulate și nu are calitate procesuală activă față de această instituție juridică, nulitate relativă.

Prin sentința civilă nr.1005 din 4.12.2007, Tribunalul Vâlceaa respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum și cererea de anulare a actelor de vânzare-cumpărare drepturi.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a analizat cu prioritate excepțiile de ordine publică invocate de instituția primarului și de pârâții - cumpărători de drepturi și a reținut ca fiind întemeiată excepția inadmisibilității acțiunii deduse judecății și implicit și a cererilor ulterioare, ce au caracter accesoriu.

Astfel, s-a reținut că prin acțiunea de față reclamanta solicitat anularea a două dispoziții emise de Primarul Municipiului Râmnicu în baza Legii nr.10/2001 și anterior adoptării titlului VII din legea nr.247/2005.

La baza emiterii acestora s-a susținut că au stat actele originale de proprietate ale pârâților, plan de amplasament, situația juridică și faptică actuală a zonelor, precum și o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă, prin care primarul a fost obligat să emită dispoziție la notificarea transmisă de persoanele îndreptățite.

S-a arătat că cele două decizii, împreună cu dosarele au fost înaintate Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, competența materială a acesteia fiind stabilită în titlul VII din Legea nr.247/2005 și Normele Metodologice de aplicare a acestui titlu, stabilite prim HG nr.1095/2005.

Potrivit procedurii speciale s-a susținut că, această Comisie Centrală are competența materială de a emite aceasta o decizie motivată de restituire în natură a imobilelor, în situația în care constată eronată, consemnată despăgubirile printr-un act administrativ, indiferent de organul emitent, guvernat de principiul irevocabilității.

În raport de dispozițiile titlului VII din Legea nr.247/2005, prin care legiuitorul le instituie interes public comun, instituția primarului și Comisia Centrală, două persoane juridice de drept public, apar în conflict de interese.

Urmare admiterii excepției inadmisibilității acțiunii deduse judecății, prima instanță nu a mai considerat necesară examinarea și celorlalte excepții invocate de pârâți.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, susținând că este nelegală și netemeinică, în esență, pentru următoarele considerente:

- în mod greșit a fost respinsă acțiunea ca inadmisibilă, deși erau îndeplinite condițiile materiale și juridice ale introducerii acesteia, stabilită de practica judecătorească și literatura de specialitate;

- în mod greșit s-a reținut de către prima instanță faptul că, prin promovarea acestei acțiuni Comisia Centrală și Primarul, apar în conflict de interese, deși legiuitorul le instituie interes public comun, pentru că în realitate nu există un astfel de conflict de interese;

- s-au interpretat greșit disp. art.13 și 16 din titlul VII din Legea nr.247/2005, prin respingerea acțiunii formulate de către aceasta.

În continuare apelanta reclamantă face o expunere detaliată a faptului ce a condus la formularea prezentei acțiuni, precizând care sunt motivele pentru care consideră că cele două dispoziții emise de primar sunt nelegale, situație expusă și susținută la instanța de fond, solicitând admiterea apelului și respingerea excepției inadmisibilității acțiunii, invocată de către pârâți.

În subsidiar, s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea dispoziției nr.1112/2003 și a dispoziției nr.1307/2005 emise de Primarul Municipiului Râmnicu V, cât și a celor două contracte de vânzare-cumpărare de drepturi.

În dezvoltarea subsidiarului se reia practic situația de fapt expusă prin acțiune și cererea de modificare și completare a acțiunii, invocându-de titlul VII din Legea nr.247/2005.

În notele de ședință depuse ulterior, apelanta reia aceeași expunere de motive, solicitând anularea celor două dispoziții emise de către primar și a celor două contracte de vânzare-cumpărare de drepturi.

Examinând sentința apelată, în raport de criticile formulate de către reclamantă și de dispozițiile Legii nr.10/2001, astfel cum a fost republicată ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr.247/2005, Curtea constată că apelul este nefondat și urmează a fi respins.

Prima instanță în mod corect a statuat faptul că din dispozițiile titlului VII din Legea nr.247/2005 coroborate cu prevederile HG nr. 1095/2005, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu poate ataca dispozițiile sau deciziile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor depuse în temeiul Legii nr.10/2001 și drept urmare, a respins acțiunea formulată de aceasta ca inadmisibilă.

Argumentele expuse de către apelantă în susținerea nelegalității hotărârii pronunțate de prima instanță sunt nejustificate, în raport de obiectul acțiunii, care îl constituie contestația împotriva celor două decizii emise de primar în baza Legii nr.10/2001, precum și dispozițiile cuprinse în titlul VII din Legea nr.247/2005.

Potrivit acestor dispoziții, rezultă faptul că această Comisie Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor are competența materială de emite aceasta, o decizie motivată de restituire în natură a imobilelor, în situația în care constată că s-au acordat eronat despăgubiri.

De asemeni, aceasta poate în cadrul procedurii administrative prevăzute de Legea nr.10/2001 să nu primească dosarele incomplete sau să le restituie în vederea reanalizării, atunci când apreciază că întinderea dreptului fost greșit stabilită.

Cât privește motivele de apel care vizează fondul cauzei, urmează a nu fi analizate, din moment ce prima instanță a rezolvat cauza pe excepție, neantamând fondul cauzei.

Reținând faptul că prima instanță a pronunțat o soluție legală și temeinică, nefiind întemeiată critica care vizează respingerea greșită a acțiunii pe excepția inadmisibilității, iar celelalte critici vizează fondul cauzei, asupra căruia nu s-a pronunțat instanța, urmează ca în temeiul art.296 Cod procedură civilă să se respingă ca nefondat apelul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de contestatoarea A CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, cu sediul în B, Calea nr.202, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1005 din 4 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.- -, intimați fiind PRIMARUL MUNICIPIULUI RM., cu sediul în Rm. V, str. G-ral nr.14, județul V, și, cu domiciliul ales la Cabinetul Avocat, cu sediul în B,- - 9,.2, sector 1, domiciliat în B, sector 1,-,.1,.2 și, domiciliat în B, sector 4,-, -3,.1,.2,.10.

Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi 19 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Grefier,

Red.

Tehnored.

8 ex/28.03.2008

Jud.fond:

Președinte:Lică Togan
Judecători:Lică Togan, Maria Ploscă

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 73/2008. Curtea de Apel Pitesti