Jurisprudenta revendicare imobiliară.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
ECIZIA NR.1292
Ședința publică din data de 10 iunie 2009
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
- - - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județ D, împotriva sentinței civile nr.309 din 9.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1 și intimatul-reclamant-, domiciliat în comuna, sat de, județ
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-pârâtă, prin avocat din cadrul Baroului P, lipsind recurentul-reclamant G și intimatul-reclamant -.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru intimata-pârâtă, având cuvântul, arată instanței că nu are alte cereri de formulat în cauză și solicită cuvântul în combaterea recursului.
Curtea ia act că nu se formulează alte cereri și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în combaterea recursului.
Avocat, pentru intimata-pârâtă, având cuvântul, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, conform concluziilor scrise pe care le depune la dosarul cauzei. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor dosarului reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr.6039/120/28.11.2008, la care s-a conexat cererea ce a format obiectul dosarului nr. 6040/120/28.11.2008, reclamanții G și -, au solicitat,
inițial separat, în contradictoriu cu pârâta A B, obligarea acesteia la plata:preavizului neefectuat și neplătit în anul 2005 și 2006(concediu de odihnă neefectuat, beneficiului neîncasat conform art. 48 din CCM); cota-parte din profitul societății pe anii 2005 și 2006; contravaloarea a două salarii compensatorii medii pe SNP ce nu le-au fost achitate la data concedierii conform art. 65 și 66 din CCM; contravaloarea unui salariu mediu de bază pe SNP privind prime"de murături, porc și miel"; contravaloarea a 2000 mc gaze naturale la care aveau dreptul conform CCM/1997.
În motivarea acțiunilor lor reclamanții au arătat că SNP B este societate comercială, procentul de participare a salariaților la cota de profit fiind de 10%, iar din rapoartele anuale rezultă că în anul 2005, aceasta a înregistrat un profit de 1416 milioane lei cu 43546 angajați, în anul 2006 profitul net fiind de 2285 milioane lei cu 32837 angajați, iar în anul 2007 profitul net a fost de 1778 milioane lei cu 26397 angajați, invocându-se art. 139 CCM și art. 412din CCM unic la nivel național precum și faptul că din momentul privatizării societății, nu au beneficiat de nici un procent din dividendele acesteia.
În dovedirea acestor susțineri, reclamanții au depus înscrisuri constând în copiile deciziilor de încetare a contractelor individuale de muncă și copiile carnetelor lor de muncă.
La termenul de judecată din 12 ianuarie 2009, instanța a dispus conexarea celor două dosare în temeiul art.164 cod pr.civ. (fila 38)
Prin sentința civilă nr.309 din 09.02.2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins, ca nefondată, acțiunea formulată de către reclamantul - și ca prescrisă cererea formulată de reclamantul G privind capătul de cerere referitor la acordarea preavizului neefectuat și neplătit în anii 2005 - 2006.
Totodată, s-au respins ca nefondate celelalte capete de cerere din acțiunea reclamantului
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit disp. art. 236 alin.4 din Codul Muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților, iar, în conformitate cu disp. art. 287 și 288 Codul Muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa, până la prima zi de înfățișare; administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgență, instanța fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia.
S-a mai reținut că, deși instanța a acordat mai multe termene de judecată pentru ca părțile să se prezinte pentru administrarea probatoriilor necesare și impuse de dispozițiile legale pentru dovedirea acțiunii, fiind emise în acest sens și adrese către societatea pârâtă SC""SA, care are sarcina probei, totuși, la niciunul dintre termene, niciuna dintre părți nu s-a înfățișat la judecată.
În ceea ce privește capătul de cerere respins ca fiind prescris dreptul la acțiune al reclamantului G, tribunalul a reținut că acțiunea a fost promovată la data de 28.11.2008, iar decizia de încetare a contractului individual de muncă cu nr. 1614 fost emisă și comunicată la data de 21.11.2005, depășindu-se termenul de 3 ani reglementat de disp. art. 283 alin.1 lit.c Codul Muncii în care acesta putea solicita contravaloarea concediului de odihnă rămas neexecutat și a beneficului la care a pretins că este îndreptățit potrivit art.48 din contractul colectiv de muncă.
Împotriva sentinței declarat recurs reclamantul G (fila 4) criticând soluția primei instanțe în ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune, cu motivarea că a depus cererea de chemare în judecată la data de 19 noiembrie 2008, adică înainte de expirarea celor 3 ani calculați de la data deciziei de concediere, depunând dovada privind data expedierii prin corespondență a acțiunii sale (fila 5).
Examinând sentința prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurent, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041cod.pr.civ. Curtea constată că recursul exercitat este fondat și va fi admis ca atare pentru considerentele care succed:
Recurentul-reclamant Gaî naintat cererea de chemare în judecată către Tribunalul Dâmbovița la data de 19 noiembrie 2008, prin corespondență, dovada confirmării fiind depusă în dosarul de recurs.
Este adevărat că la instanță cererea a fost înregistrată la data de 28 noiembrie 2008 (fila 3) însă nu acesta este momentul de la care se calculează termenul de prescripție de 3 ani reglementat de art.283 alin.1, lit.c din codul muncii, ci acela al datei la care reclamantul a formulat și înaintat acțiunea sa instanței competente.
În aceste circumstanțe, pentru capătul 1 de cerere referitor la acordarea drepturilor salariale pentru perioada de preaviz (concediu de odihnă neefectuat și beneficiu neîncasat conform art.48 din contractul colectiv de muncă) dezlegarea dată de instanța de fond, care a constatat intervenția prescripției extinctive, este greșită.
Drept urmare, în temeiul art.312 alin.5 cod pr.civ. Curtea, admițând recursul în limitele criticii formulate de recurent, va casa în parte sentința primei instanțe și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, numai pentru capătul de cerere de mai, soluționat pe cale de excepție, pentru a se cerceta fondul dreptului dedus judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județ D, împotriva sentinței civile nr.309 din 9.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1 și intimatul-reclamant-, domiciliat în comuna, sat de, județ
Casează în parte sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond numai cu privire la cererea reclamantului G, privind preavizul
neefectuat și neplătit pe anii 2005, 2006.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
--- - --- - - - -
Fiind în, Fiind în o,
semnează, semnează,
Președintele instanței, Președintele instanței,
GREFIER,
Red.
Tehnored.
3 ex./09.07.2009
f-- Tribunalul Dâmbovița
,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
