Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 672/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 672/R-CM
Ședința publică din 03 Aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu judecător
JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
JUDECĂTOR 3: Florina Andrei
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta - SRL, str.-, -0,.B,.2, județul A, împotriva sentinței civile nr.942/CM din 02 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta-reclamantă și intimatul-pârât.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă prin întâmpinarea depusă la dosar de intimatul-pârât.
Curtea constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Deliberând, asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 29.01.2008, reclamanta " " Pac hemat în judecată pe pârâtul, pentru a fi obligat la plata sumei de 7520 lei reprezentând echivalentul în lei a sumei de 2000 euro, precum și la plata dobânzilor legale aferente sumei de la data demisiei pârâtului și până la data achitării efective și integrale a debitului.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că între părți a existat un contract de muncă înregistrat la. în data de 01.08.2008, sub nr.38872, potrivit căruia pârâtul era angajat în calitate de director vânzări cu un salariu brut de 1300 lei.
În vederea exercitării atribuțiilor de serviciu, acesta a primit din partea societății un telefon mobil marca Nokia 6085, cărți de vizită, acces permanent la auto, precum și posibilitatea de a-și suplimenta veniturile din încasarea comisioanelor ca urmare a încheierii unor contracte de intermediere financiară cu diverși clienți.
A mai arătat reclamanta că în cuprinsul contractului de muncă exista și clauza de fidelitate potrivit cu care angajatul avea obligația să rămână în cadrul societății pe o perioadă de 2 ani în care beneficia de cursuri de pregătire.
Pârâtul a demisionat înainte de împlinirea celor 2 ani, situație în care acesta este obligat să achite cu titlu de dezdăunare suma de 2000 euro către societate.
Mai mult chiar, după momentul demisiei pârâtul și- înființat pe cont propriu o firmă cu obiect de activitate similar reclamantei, recrutând din personalul acesteia.
La data de 24.04.2008, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că actul adițional la contractul de muncă invocat de către reclamantă nu este înregistrat și vizat de și nu a fost niciodată comunicat pârâtului.
De asemenea, pârâtul nu a fost încadrat la unitatea reclamantă în funcția de director vânzări, așa cum se arată de aceasta și nu i s-a stabilit salariul lunar brut la suma menționată.
S-a mai arătat că la momentul angajării la societatea reclamantă, pârâtul avea cunoștințele necesare, deoarece anterior își desfășurase activitatea la " BANK ROMÂNIA", situație în care nu datorează reclamantei suma menționată.
Prin sentința civilă nr.942/CM din 2 octombrie 2008, Tribunalul Argeșa respins acțiunea și a obligat pe reclamantă să plătească pârâtului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
La data de 01.08.2007, între părți s-a încheiat contractul individual de muncă sub nr.38872, înregistrat și la, contract care a fost semnat de către salariat, respectiv pârâtul din prezenta cauză ( filele 4-7).
La data de 17.07.2007 (8,9) s-a încheiat actul adițional în cuprinsul căruia a fost înserată clauza de confidențialitate, clauza de fidelitate și de pregătire profesional.
Potrivit contractului individual de muncă, pârâtul a îndeplinit în cadrul societății reclamante funcția de director vânzări, fiind încadrat cu un salariu de bază lunar brut de 1300 lei, deși fișa fiscală privind salariul realizat evidențiază o altă situație de fapt decât cea relatată de reclamantă (30).
Martorul audiat în cauză la propunerea pârâtului a arătat că în perioada în care acesta și-a desfășurat activitatea în cadrul societății reclamante nu a fost trimis la cursuri de pregătire, iar deplasările pârâtului s-au efectuat numai cu autoturismul proprietate personală. Divergențele dintre părți au fost de natură salarială și datorită programului exagerat de lucru, situație care a determinat demisia pârâtului.
Societatea reclamantă, deși legal citată la mai multe termene de judecată, precum și cu mențiunea expresă de a se prezenta la instanță pentru a-și susține acțiunea și fără a solicita judecata în lipsă în raport de disp. art.242 pct.2 Cod procedură civilă, nu s-a prezentat la instanță și nu s-a conformat celor dispuse.
De asemenea, susținerile reclamantei din acțiunea formulată au fost înlăturate prin probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri, cât și proba testimonială.
Astfel, societatea reclamantă nu a produs dovezi care să evidențieze contravaloarea cursurilor de pregătire profesională a pârâtului din inițiativa acestuia pentru a fi necesară restituirea cheltuielilor ocazionate de această participare și de asemenea, nu s-au produs dovezi care să evidențieze paguba materială adusă angajatorului din vina și în legătură cu munca salariatului.
Față de aceste considerente și în raport de dispozițiile ar.188, 193 și 270 Codul muncii, acțiunea formulată de reclamantă a fost respinsă.
Împotriva sentinței civile nr.942/CM/02 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă a declarat recurs, în termen legal, reclamanta " " P care a criticat hotărârea atacată, în esență, pentru următoarele motive:
- la fond, societatea reclamantă nu a primit nici o citație, deși tribunalul a constatat procedura de citare realizată și astfel nu a putut răspunde cerințelor instanței de fond de a depune restul documentelor pe care înțelege să le folosească în vederea dovedirii celor susținute de recurentă;
- în mod greșit prima instanță nu a constatat faptul că intimatul a participat la un curs de pregătire, a semnat de prezență și a semnat actul adițional prin care era obligat să nu părăsească societatea reclamantă timp de 2 ani, iar în caz contrar acesta trebuie să-i plătească recurentei suma de 7.520 lei reprezentând echivalentul a 2000 Euro.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, reclamanta și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
De asemenea, pârâtul a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
În recurs s-au acordat două termene de judecată din care primul pentru lipsă de apărare la cererea reclamantei și al doilea pentru ca aceasta să depună la dosar înscrisuri doveditoare din care să rezulte lista de training la cursurile de pregătire a intimatului și cu semnăturile aferente. Aceste înscrisuri nu au fost depuse la dosar până la pronunțarea pe recurs.
Verificând sentința civilă atacată în raport de criticile formulate în recurs și din ansamblul probelor de la dosar, Curtea, cu majoritate, constată următoarele:
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima critică este nefondată, deoarece la fond procedura a fost legal îndeplinită cu reclamanta " " P la termenele de judecată din 29 mai 2008 și 11 septembrie 2008, ultima dată acest act de procedură fiind semnat chiar de patron.
Rezultă că la fond cauza a fost pronunțată cu procedura legală îndeplinită și că reclamanta putea să facă dovada tuturor probelor pe care le considera utile judecării litigiului.
În concluzie, Curtea, cu majoritate, constată că prima critică din recurs este nefondată pentru considerentele sus-menționate.
Ultima critică se constată cu majoritate de către C că este nefondată, deoarece reclamanta nu a produs dovezi care prin coroborare să evidențieze contravaloarea cursurilor de pregătire profesională a pârâtului din inițiativa acestuia pentru a fi necesară restituirea cheltuielilor ocazionate cu perfecționarea intimatului și nu a produs probe din care să rezulte prejudiciul material produs angajatorului din culpa și în legătură cu munca salariatului.
Mai mult, martorul audiat în cauză la fond a arătat că în perioada în care pârâtul și-a desfășurat activitatea în cadrul societății reclamante acesta din urmă nu a fost trimis la cursuri de pregătire, iar deplasările le efectua numai cu autoturismul proprietate personală.
Curtea constată cu majoritate că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art.304 pct.8 Cod procedură civilă, deoarece prima instanță nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și nu a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
De asemenea, Curtea constată cu majoritate că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, deoarece pentru motivele sus citate a rezultat că tribunalul a pronunțat o hotărâre legală.
Pentru toate aceste considerente, cu majoritate, în baza art.312 din Codul d e procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta " " împotriva sentinței civile nr.942/CM din 02 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă.
Referitor la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul-pârât, aceasta va fi respinsă ca nedovedită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
CU MAJORITATE
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta " ", cu sediul în P, str.-, -.B,.2, județ A, împotriva sentinței civile nr.942/CM din 02 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, intimat-pârât fiind, domiciliat în P,-, -.A,.10, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/21.04.2009.
Jud.fond:.
.
Opinie separată
Sunt pentru admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond, cu consecința admiterii acțiunii și a obligării pârâtului la plata sumei de 2.000 euro pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit actului adițional, parte integrantă a contractului colectiv de muncă, aflat la fila 9 din dosarul instanței de fond, semnat de către intimatul-pârât și necontestat în instanță, s-a inserat între părți o clauză de fidelitate.
Potrivit acestei clauze, în cazul în care angajatul reziliază contractul individual de muncă înăuntrul termenului de 2 ani, se angajează să ramburseze toate cheltuielile suportate de angajator proporțional cu timpul neservit în folosul acestuia, plus daune interese în valoare de 2.000 euro.
Cum intimatul-pârât a încălcat obligația contractuală stipulată, respectiv și-a dat demisia în intervalul de doi ani și mai mult decât atât și-a înființat pe cont propriu o firmă cu obiect de activitate similar cu al recurentei, este evident că datorează suma de 2.000 euro, reprezentând daune interese.
Clauza de fidelitate are astfel valoarea juridică a unui pact comisoriu de gradul IV și operează de drept fără punerea în întârziere, doar prin nerespectarea obligației contractuale de către una din părți.
Consider că în mod greșit instanțele au respins acțiunea ca nedovedită pe considerentul că nu s-au făcut dovezi cu înscrisuri privind contravaloarea cursurilor de pregătire profesională, aceasta fiind numai unul din capetele de cerere, deși în mod expres recurenta a solicitat și suma de 2.000 euro ce derivă din clauza de fidelitate.
Cu alte cuvinte s-a omis în totalitate analiza acestui capăt de cerere, care poate fi soluționat direct în recurs având în vedere dispozițiile art.6 din CEDO, precum și faptul că fiind vorba de un contract obligatoriu încheiat între părți proba cu înscrisuri este admisibilă în această fază procesuală.
Față de cele arătate mai sus, consider că trebuie admis recursul, cu consecința modificării sentinței instanței de fond și admiterea acțiunii în sensul obligării pârâtului la plata către recurenta-reclamantă a sumei de 2.000 euro.
Judecător,
,
Red./27.04.2009
GM/2 ex.
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache, Florina Andrei
