Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 701/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 701
Ședința publică din data de 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTOR 2: Eliza Marin
JUDECĂTOR 3: Elisabeta Gherasim
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în comuna Vadu, sat, județul P, prin mandatar cu domiciliul în, nr. 11 A,. 14,.3, județul P, împotriva deciziei civile nr. 229/26 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în comuna Vadu, sat, județul P, domiciliată în comuna Vadu, sat, județul P, domiciliată în comuna Vadu, sat, județul P și, domiciliată în comuna Vadu, sat, județul
Cerere de recurs netimbrată.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-reclamant prin mandatar, intimatul-pârât, personal și asistat de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale cu nr. 45/2009 din Baroul Prahova, lipsă fiind intimatele-pârâte,.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Mandatar, având cuvântul, depune taxă judiciară de timbru în cuantum de 10,00 lei, conform chitanței fiscale cu nr. 64676/2009, timbru judiciar de 0,15 lei, anulate și atașate la dosar. Arată că prin cererea de recurs, în subsidiar, a solicitat suplimentarea probatoriului cu proba testimonială, efectuarea unei noi expertize în specialitatea topografie, susținând că, instanța de apel a ignorat total dispozițiile art. 295 Cod procedură civilă. Depune la dosar concluzii scrise.
Avocat, având cuvântul, arată că în calea de atac a recursului nu se poate administra decât proba cu înscrisuri.
Mandatar, având cuvântul, arată că solicitarea subsidiară din cererea de recurs nu este o cerere distinctă de încuviințare de noi probatorii în recurs. Precizează că nu are studii juridice.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatar, având cuvântul, solicită în principal admiterea recursului, casarea deciziei recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță ținând cont că nu s-au efectuat măsurători și asupra terenului deja acaparat.
În subsidiar, solicită suplimentarea probatoriului cu efectuarea unei noi expertize topografice și proba testimonială.
Avocat, având cuvântul, arată că expertiza topografică s-a întocmit de către un expert de specialitate, la ea participând și experți consilieri. Tribunalul Prahova nu a reținut nicio o eroare în raportul de expertiză efectuat la instanța de fond.
Martorii solicitați de recurent în calea de atac a recursului sunt aceiași martori din primul ciclu procesual și din al doilea ciclu procesual, dar în recurs nu se administrează proba cu martori.
Toate motivele de recurs formulate de reclamantul sunt neîntemeiate. Solicită respingerea recursului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin actiunea civila inregistrata initial pe rolul Judecatoriei Mizil sub nr-, reclamantul a chemat in judecata pe paratii, si, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa se stabileasca linia de hotar dintre proprietatile partilor, precum si obligarea paratilor sa-i respecte dreptul de proprietate si posesie asupra fâsiei de teren pe care au acaparat-o din proprietatea sa, inclusiv obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii reclamantul aratat ca este proprietarul terenului situat in com. Vadu, sat, nr. 385, jud.P, cu vecinatatile conform titlului de proprietate nr. 61961/20.02.1997, in suprafata totala de 0,675 ha. paratii fiind vecinii săi, iar intre terenul sau si terenurile paratilor exista garduri de delimitare amplasate cu rea credinta pe terenul sau real, motiv pentru care a chemat Comisia Locala a Primariei Vadu, care a gasit lipsa in urma masuratorilor portiunea de 91 mp. din totalul de 675 mp. pe traseul hotarelor dintre proprietati, intomind un proces verbal in acest sens, acesta fiind motivul pentru care solicita sa se stabileasca linia de hotar care desparte proprietatea sa de paratilor.
A mai aratat reclamantul ca paratii in mod abuziv au desfiintat gardurile ce le separa proprietatile de a sa, prilej cu care i-au acaparat din teren suprafata de 91 mp. sens in care solicita ca paratii sa fie obligati sa-i respecte dreptul de proprietate.
La data de 19.10.2006 reclamantul precizat ca in urma cu 5 ani parata i- mutat gardul in absenta sa, iar cu paratele si s-a inteles ca impreuna sa edifice gardul si anterior introducerii actiunii cele doua parate îi cotropisera o parte din teren, insa nu stie cat anume.
Dupa administrarea probelor cu acte și expertiza în specialitatea topografie, geodezie și cadastru funciar, expert, prin sentinta civila nr. 1559/28.10.2008 Judecatoria Mizila admis actiunea restransa si precizata si a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantului si proprietatea paratului pe aliniamentul 2-b, din raportul de expertiza al expertului consilier, obligând paratul sa lase reclamantului in deplina posesie si pasnica folosinta suprafata delimitata cu indicativele 2 b BA 2 de catre acelasi expert.
S-a retinut ca la data de 23.05.2007 reclamantul aratat ca renunta la chemarea in judecata a paratei intrucat aceasta si-a retras gardul pe vechiul amplasament, ca in ceea ce priveste granita cu proprietatea paratei, respectiv pe aliniamentul 12, nu trebuie sa se schimbe nimic, fiind de acord cu acelasi amplasament al liniei de hotar, insa, in ceea ce-l priveste pe paratul, in urma analizei raportului de expertiza intocmit de expert si a punctului de vedere al expertului consilier, in baza titlurilor de proprietate existente la dosar instanta de fond constatat ca paratul fost singurul care a cotropit o parte din proprietatea reclamantului, iar faptul ca paratul a optat sa cedeze posesia unei parti din terenul in suprafata de 1352 mp. surorii sale, nu-i confera acestuia dreptul de a cotropi terenul proprietatea reclamantului.
Impotriva acestei sentinte declarat recurs atat reclamantul cat si paratul, recursuri admise prin decizia nr. 1295/19.11.2007 a Tribunalului Prahova, casandu-se sentinta recurata cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond in vederea efectuarii unei noi expertize topometrice prin care sa se identifice terenurile partilor, masurarea acestora si intocmirea schitei de plan, tinandu-se seama de actele prezentate de parti, sa stabileasca linia de hotar intre proprietatile partilor si sa precizeze daca exista acaparare de teren de catre una dintre partile litigante, urmandu-se se avea in vedere criticile si sustinerile paratului cu prilejul efectuarii expertizei.
Primindu-se dosarul la Judecatoria Mizil, cauza a fost reinregistrata la nr-.
In cauza s-a efectuat o noua expertiza topometrica in conformitate cu dispozitiile deciziei de casare.
Prin sentinta civila nr. 1559/28.10.2008 Judecatoria Mizila respins actiunea formulata de reclamanti, retinand ca potrivit raportului de expertiza tehnica topometrica intocmita de expert, au fost identificate terenurile în litigiu, s-au stabilit hotarele și vecinătățile, rezultand in urma măsurătorilor că există neconcordanțe între suprafețele de teren menționate în titlurile de proprietate și suprafața reală deținută de părți, respectiv reclamantul are în minus 80, pârâtul are în minus suprafața de 176, pârâta și moștenitorii defunctului. au în minus 64 și numai moștenitorii defunctului. au în plus o suprafață de 2, raport de expertiză ce corespunde cu planul cadastrat aflat în evidențele Primăriei Vadu-.
Concluzioneaza instanta de fond ca, intrucat din expertiza topo efectuata in cauza si concluziile la care au ajuns expertii, rezulta fara putinta de tagada ca partile detin suprafate mai mici decat cele inscrise in titlurile de proprietate si nu s-a putut stabili ca paratul ar fi acaparat din terenul proprietatea reclamantului, inseamna ca actiunea acestuia din urma este neintemeiata.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul, criticand solutia pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea apelului, casarea sentintei apelate si completarea probatoriilor cu martori si interogatoriu unui reprezentant al Primariei Vadu.
In motivarea apelului, apelantul a aratat ca instanta de fond ignorat cu buna stiinta audierea martorilor oculari cu toate ca a incuviintat aceasta proba, iar el,neavand cunostinte juridice, a chemat ca martori pe mama si concubina sa, avocatul ales ulterior reprezentându- cu vadita viclenie, in sensul ca nu a solicitat audierea altor martori care sa nu fie din familie, ingradindu-i-se astfel dreptul la un proces echitabil si incalcandu-se astfel prevederile art. 6 din CEDO.
O alta critica a vizat faptul ca instanta de fond a ignorat ca la intocmirea raportului de expertiza s-a avut in vedere că ar fi trebuit purtate discuții cu partile, expertul dand dovada de rea credinta prin aceea ca a mentionat in cuprinsul raportului de expertiza ca folosit la redactarea raportului discutiile purtate cu partile.
A mai arătat apelantul ca instanta de fond folosit ca punct de reper la pronuntarea hotararii concluziile din capitolul III al raportului de expertiza, desi din planul cadastral avizat de primarie reiese ca laturile suprafetei reprezentand proprietatea sa sunt drepte si egale pe lungimi si latimi, rezultand un dreptunghi, ori din raportul de expertiza rezulta un teren deformat, existand cel putin un dubiu cu privire la impartialitatea celor doi experti, unul care a tinut seama de planul de situatie initial si real si unul care a ignorat acest aspect.
A precizat apelantul ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra suprafetei de teren gasita lipsa din proprietatea sa, desi din raportul de expertiza rezulta ca detine o suprafata mai decat cea din acte, suprafata care se afla in posesia paratilor, in acest sens fiind raportul de expertiza din 17.07.2008.
A susținut apelantul ca initial Judecatoria Mizili -a recunoscut dreptul de proprietate si ulterior tot instanta de acelasi grad nu i-a mai recunoscut acest drept, pronuntand o solutie contradictorie, astfel incat cele doua hotarari sunt lovite de nulitate.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost inregistrata la nr. 1927/259/11.12.2008.
Prin decizia civilă nr. 229/26 martie 2009 Tribunalul Prahovaa respins cererea de completare a probatoriilor ca neintemeiata.
A respins apelul declarat de apelantul-reclamant, prin mandatar, împotriva sentinței civile nr. 1559/28.10.2008, pronunțată de Judecătoria Mizil, în contradictoriu cu intimații-pârâți, și,ca nefondat.
A obligat apelantul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecata catre intimatul .
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că prin titlul de proprietate nr. 61961/20.02.1997 reclamantului i s- constituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 675 mp., situata in Com., sat, jud.
Conform titlului de proprietate nr.66845/24.02.1997, paratului i s- constituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 1352 mp. situata in Com., sat din care 878 mp. curtii constructii si 474 mp. arabil.
Prin titlul de proprietate nr. 61985/20.02.1997 paratei i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafata de158 mp. curtii constructii, situata in Com., sat, jud.
In baza titlului de proprietate 66897/18.04.1997 numitului G, in calitate de mostenitor al defunctului Gh., s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 2,88oo ha. din care 4344 mp. in intravilanul com., sat, din care 417 mp.- curti constructii si 3927 mp.- arabil.
Prin titlul de proprietate nr. 77710/22.07.1998 numitului Gh. i s- reconstituit dreptul de proprietate pentru 1,2000 ha., din care 420 mp. curti-constructii, situati in intravilanul com., sat, jud.
Terenul stapanit de reclamant fost masurat si identificat pe schita de plan a raportului de expertiza intocmit de expert prin pct. 3, 4, 28, 27, 29, 26, 25, 24, 18, 2, 3, avand suprafata masurata de 595 mp. (675 mp. in acte), rezultand ca detine o suprafata mai cu 80 mp. decat cea mentionata in acte,Terenul stapanit de parata si mostenitorii defunctului Gh. a fost delimitat pe aceeasi schita de plan prin pct.2, 18, 16, 19, 15, 14, 13, 10, 1, 2, avand suprafata masurata de 511 mp. ( 575 mp. in acte), rezultand ca detin cu 64 mp. mai putin decat suprafata mentionata in titlul de proprietate.Terenul detinut de mostenitorii defunctului Gh. a fost delimitat prin pct. 18, 24, 22, 21, 11, 10, 13, 14, 15, 19, 16, 18, avand suprafata de 422 mp. (in acte 420 mp.), rezultand ca detin cu 2 mp. mai mult decat in acte, iar terenul stapanit de paratul a fost delimitat prin punctele 4, 5, 23, 20, 12, 11, 21, 22, 24, 25, 26, 29, 27, 28, 4, avand suprafata masurata de 1176 mp. ( in acte 1352 mp.), rezultand ca acesta detine o suprafata mai cu 176 mp. decat suprafata inscrisa in titlul de proprietate.
A precizat expertul că, intrucat toate partile detin suprafete mai mici de teren, nu se poate concluziona ca vreuna din parti acaparat din terenul celorlalte parti, propunand astfel ca hotarele dintre parti sa ramana pe aliniamentele actuale.
Expertul consilier al reclamantului propus ca hotarul dintre reclamant si paratul sa fie pe aliniamentul 2-4, avand in vedere planul cadastral al primariei, conform caruia hotarul dintre parcelele C 286 si C C 291 este o linie dreapta.
Potrivit art. 480 cod civil "proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege", astfel incat dreptul de proprietate presupune exercitarea cumulativa a urmatoarelor prerogative: dreptul de a intrebuinta bunul potrivit destinatiei sale, dreptul de a- culege fructele sau productele, dreptul de a dispune de bun prin instrainare sau consumare.
De asemenea, potrivit art. 584 cod civil "orice proprietar poate indatora pe vecinul său la granituirea proprietatii lipite cu a sa, cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate".
Asadar, tribunalul a reținut că din probele administrate in cauza a reieșit ca reclamantului i s-a constituit dreptul de proprietate asupra unui teren de 675 mp. paratului i s-a constituit dreptul de proprietate pentru 1352 mp. paratei si mostenitorii defunctului Gh. i s-a constituit dreptul de proprietate pentru o suprafata cumulata de 175 mp. iar mostenitorilor defunctului Gh. li s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 420 mp. suprafate situate in intravilanul Com., sat, jud.P, paratii avand terenurile invecinate cu proprietatea reclamantului.
Pe de alta parte, atat reclamantul cat si paratii stapanesc in realitate suprafate mai mici de teren decat cele inscrise in titlurile de proprietate, respectiv reclamantul stapaneste 595 mp. fata de 675 mp.din acte, paratul stapaneste 1176 mp. fata de 1352 mp.- din acte, si mostenitorii defunctului Gh. stapanesc 511 mp. -fata de 575 mp. in acte, exceptie facand mostenitorii defunctului Gh. care stapanesc cu 2 mp. mai mult decat in acte, respectiv 422 mp. fata de 420 mp inscrisi in acte.
Ori, atat timp cat partile, inclusiv reclamantul si paratul, stapanesc in realitate suprafate mai mici decat cele inscrise in titlurile de proprietate, inseamna ca nu s-a acaparat nicio suprafata de teren de vreuna din parti, inclusiv de paratul, din terenul proprietatea reclamantului, ca paratul nu stapaneste abuziv nicio portiune de teren din proprietatea reclamantului si nu-l impiedica sa-si exercite prerogativele dreptului de proprietate asupra terenului.
Pretentia reclamantului ca paratul i-ar fi acaparat din teren o parcela, invocand faptul ca, potrivit planului cadastral avizat de primarie, hotarul dintre proprietatile lor este o linie dreapta si nu curba, nu a putut f avută in vedere cat timp pe de o parte reclamantul nu a facut nicio dovada in sensul ca paratul ar fi mutat gardul astfel cum a existat el intre proprietatile partilor, respectiv ca ar fi modificat hotarul dintre proprietatile lor, iar pe de alta parte planul cadastral cu si parcele ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nu are inscrise dimensiunile laturile parcelelor ori alte elemente determinante in acest sens, astfel incat acest plan nu poate constitui o dovada certa ca hotarul dintre cele doua proprietati era perfect drept.
S-a apreciat că,de altfel, reclamantul nici nu a putut preciza care este portiunea pretins acaparata de parat, sustinand dupa 10 ani de la emiterea titlului de proprietate ca paratul i-ar fi acaparat o portiune de teren, fara sa precizeze care ar fi fost semnele vechi de hotar si pe care paratul le-ar fi incalcat prin mutarea gardului.
Astfel, comparandu-se actele de proprietate ale partilor, raportul de expertiza efectuat in cauza si planul cadastral, a reieșit ca partile, inclusiv reclamantul si paratul, stapanesc suprafete mai mici decat cele inscrise in actele de proprietate, imprejurare care nu se datoreaza acapararii de teren de catre vreuna din parti din terenul alteia, ci pur si simplu datorita faptului ca planul cadastral cu si parcele ce a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nu a avut inscrise dimensiunile laturilor parcelelor si chiar daca ar fi avut inscrise asemenea dimensiuni nu ar fi insemnat in mod automat ca s-ar fi acaparat teren in conditiile in care la data intocmirii planului cadastral nu existau mijloace tehnice performante de masurare, astfel incat sunt posibile erori la intocmirea planului cadastral.
Astfel, in mod corect instanta de fond a retinut situatia de fapt si a respins actiunea, retinand ca in cauza nu s-a facut dovada acapararii de catre paratul a vreunei portiuni din terenul proprietatea reclamantului.
Critica apelantului conform careia instanta de fond ignorat cu buna stiinta audierea martorilor oculari cu toate ca a incuviintat aceasta proba, iar el neavand cunostinte juridice a chemat ca martori pe mama si concubina sa, iar avocatul ales ulterior l-a reprezentat cu vadita viclenie in sensul ca nu a solicitat audierea altor martori care sa nu fie din familie, ingradindu-i-se astfel dreptul la un proces echitabil si incalcandu-se astfel prevederile art. 6 din CEDO, este neintemeiata, cat timp in cauza s-au administrat toate probele pertinente si concludente de natura a demonstra temeinicia sau netemeinicia cererii sale, respectiv acte de proprietate, expertize tehnice de specialitate, probe pe baza carora partile si-au dovedit intinderea dreptului de proprietate, iar faptul ca aparatorul l-ar fi reprezentat cu vadita viclenie nu poate fi retinut in conditiile in care nu exista nicio dovada in acest sens, cu atat mai mult cu cat aparatorul sau care l-a asistat de la inceputul procesului solicitat suplimentarea probatoriului cu 2 martori, cerere respinsa de instanta de fond, motivat de faptul ca intinderea dreptului de proprietate nu se dovedeste cu martori, astfel incat nu se poate sustine ca i s- ingradit dreptul la un proces echitabil.
Pretentia apelantului in sensul ca instanta a ignorat ca la intocmirea raportului de expertiza nu s-au avut in vedere discutii ce ar fi trebuit purtate cu partile, expertul dand dovada de rea credinta prin aceea ca a mentionat in cuprinsul raportului de expertiza ca folosit la redactarea raportului discutiile purtate cu partile, nu a putut fi avuta in vedere cat timp identificarea, masurarea, evidentierea pe schita de plan a terenurilor se face pe baza actelor de proprietate detinute de parti si nicidecum pe baza discutiilor cu acestea, expertul aratand doar ca identificarea s-a facut in prezenta si cu ajutorul partilor prezente la convocare, discutiile cu partile neavand nicio relevanta din punct de vedere juridic in cauza, in conditiile in care pretentiile acestora se dovedesc pe baza actelor de proprietate.
Sustinerea apelantului, conform careia instanta de fond folosit ca punct de reper la pronuntarea hotararii concluziile din capitolul III al raportului de expertiza, desi din planul cadastral avizat de primarie a reieșit ca laturile suprafetei reprezentand proprietatea sa sunt drepte si egale pe lungimi si latimi, rezultand un dreptunghi, ori din raportul de expertiza rezulta un teren deformat existand cel putin un dubiu cu privire la impartialitatea celor doi experti unul care a tinut seama de planul de situatie initial si real si unul care a ignorat acest aspect, este de asemenea neintemeiata cat timp din nicio proba administrata nu rezulta ca paratul a modificat hotarul prin mutarea gardului, iar expertul ce efectuat raportul de expertiza in primul ciclu procesual aratand ca gardurile dintre proprietatea reclamantului si cea a paratului sunt vechi, iar planul cadastral invocat de reclamant si care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nu are inscrise dimensiunile laturilor, si de altfel nu exista nicio diferenta intre cele doua rapoarte de expertiza, aratandu-se numai de expertul ca in situatia in care, pe baza altor probe se va dovedi ca paratul a mutat gardul, hotarul ar putea fi stabilit pe aliniamentul B-2 (4-24 conform raportului de expertiza ).
Afirmatia apelantului ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra suprafetei de teren gasita lipsa din proprietata sa, desi din raportul de expertiza a rezultat ca detine o suprafata mai decat cea din acte, suprafata care se afla in posesia paratilor, in acest sens fiind raportul de expertiza din 17.07.2008, nu a putut fi avuta in vedere, deoarece instanta de fond a aratat ca atat timp cat nu numai reclamantul dar si paratii, inclusiv paratul detin suprafete mai mici de teren si nu s-a dovedit ca paratul a acaparat din terenul reclamantului, inseamna ca actiunea acestuia din urma este neintemeiata.
Apararea apelantului in sensul că initial Judecatoria Mizili -a recunoscut dreptul de proprietate si ulterior tot instanta de acelasi grad nu i-a mai recunoscut acest drept pronuntand o solutie contradictorie, astfel incat cele doua hotarari sunt lovite de nulitate, nu a avut relevanta in cauza, atat timp cat prima sentinta a fost casata in totalitate, iar faptul ca prin sentinta pronuntata in al doilea ciclu procesual i s-a respins actiunea, nu inseamna ca nu i s-a recunoscut dreptul de proprietate, intrucat, faptul ca stapaneste o suprafata mai de teren decat cea inscrisa in titlu, nu inseamna in mod automat ca paratul i- acaparat diferenta de teren de 80 mp. in conditiile in care din probele administrate nu rezulta ca paratul a modificat hotarul prin mutarea gardului, iar imprejurarea ca potrivit planului cadastral, linia de hotar dintre cele doua proprietati apare ca fiind dreapta, nu reprezinta o dovada certa si neechivoca in sensul ca intr-adevar, in teren, linia de hotar a fost dreapta cat timp planul cadastral nu prezinta dimensiunile laturilor.
O dovada in sensul ca in realitate nu a existat nicio acaparare de teren din partea paratului, a constat si in aceea ca, desi reclamantul stapaneste mai putin cu 80 mp. decat suprafata inscrisa in act, prin stabilirea hotarului pe aliniamentul 4 -24, ar rezulta o portiune pretins acaparata de parat de 4,50 mp. si nicidecum de 80 mp. astfel cum solicita reclamantul.
De altfel, nici reclamantul nu a putut preciza care anume este suprafata acaparata de parati, inclusiv de paratul, chemand in judecata pe toti vecinii săi pentru a intra in posesia unei suprafete egală cu cea inscrisa in titlul de proprietate, cu toate ca si ceilalti vecini stapanesc suprafete mai mici si nu a facut nicio dovada ca paratul a mutat gardul pe un alt aliniament si in acest mod a intrat abuziv in posesia vreunei portiuni din terenul sau.
Nici sustinerea apelantului in sensul ca paratul a cedat sorei sale o parte din terenul sau de 1352 mp. acaparand diferenta data sorei sale din terenul proprietatea apelantului, nu fost avuta in vedere, cat timp din raportul de expertiza, invocat de catre apelant, a reieșit ca suprafata insumata, masurata a paratului si a sorei sale este de 1794 mp. adica cu 118 mp. mai putin decat suprafata insumata inscrisa in acte de 1912 mp.
S-a reținut că în cauză s-au administrat toate probatoriile legale, concludente si pertinente cauzei, iar numita nu a fost parte in prezenta cauza pentru putea fi obligata sa depuna acte la dosar, iar solicitarea apelantului de a se lua interogatoriu unui reprezentant al Primariei Vadu, nu poate fi luata in considerare, cat timp litigiul nu s-a purtat in contradictoriu cu primaria, nu vizeaza terenuri detinute de primarie, iar pretentiile reclamantului puteau fi dovedite cu acte si expertize, si nicidecum cu raspunsurile la interogatoriu ale unui reprezentant al primariei.
Prin urmare, tribunalul in raport de aceste considerente, a constatat ca reclamantul nu a facut dovada acapararii de catre parati, inclusiv de catre paratul, a vreunei suprafete de teren din terenul proprietatea sa si că l-ar lipsi de dreptul de a exercita toate prerogativele dreptului de proprietate asupra terenului proprietatea sa, in baza art. 295 cod pr. civila, a respins cererea de completare a probatoriilor ca neintemeiata, iar in baza art. 296 cod pr. civila a respins apelul ca nefondat.
Împotriva deciziei sus menționate a declarat recurs în termen legal, reclamantul, susținând în esență că instanța de apel a reținut o stare de fapt eronată. Susține recurentul că singura modalitate de dovedire a mutării gardului în litigiu sunt depozițiile martorilor oculari, care cunosc detalii privind acest aspect, dar pe care instanța de fond a refuzat să-i audieze, cu toate că inițial a încuviințat această probă.
Totodată, expertul și-a depășit atribuțiile atunci când a apreciat că " nu se poate concluziona că vreuna dintre părți a acaparat teren" și când propune ca hotarele dintre proprietăți să rămână pe aliniamentele actuale.
De asemenea, având în vedere că instanța a reținut că planul cadastral care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nu are înscrise dimensiunile laturilor, recurentul consideră că era un motiv în plus pentru audierea martorilor, care cunoșteau vechiul amplasament.
A apreciat că,în mod inexplicabil, Judecătoria Mizil, după ce inițial i-a recunoscut dreptul de proprietate ( sentința civilă nr. 718/30 mai 2007), ulterior a pronunțat o hotărâre contrară ( sentința civilă nr. 1559/28 oct. 2008).
În principal s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate,cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță față de împrejurarea că nu s-au efectuat măsurători și asupra terenului deja acaparat. În subsidiar s-a solicitat admiterea recursului și suplimentarea probatoriului cu efectuarea unei noi expertize și proba testimonială.
Curtea,examinând decizia recurată în raport de actele și lucrările dosarului,de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente în cauză,constată că recursul e nefundat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Conform art. 305 proc.civ. în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, motiv pentru care încuviințarea probei cu expertiză topo și a celei testimoniale în faza recursului apare ca fiind inadmisibilă. De altfel,la instanța de fond au fost respectate toate îndrumările deciziei nr.1295/19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, hotărâre prin care au fost admise recursurile declarate de reclamant și de pârâtul,a fost casată sentința nr. 718/2007 a Judecătoriei Mizil și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond în vederea efectuării unei noi expertize topometrice.Sub acest aspect expertiza topo administrată la instanța de fond după trimiterea cauzei spre rejudecare are deplină forță probantă,fiind efectuată cu luarea în considerare a actelor de proprietate ale părților,din concluziile ei reieșind fără putință de tăgadă că toate părțile dețin mai puțin teren decât cel înscris în titlul de proprietate. Dat fiind că expertul și-a spus părerea în limita obiectivelor stabilite de instanță,rolul expertizei efectuate fiind cel reglementat de art.201 proc.civ.,nu poate fi primită critica recurentului-reclamant în sensul că acesta și-a depășit atribuțiile atunci când și-a expus punctul de vedere. Din considerentele susmenționate,având în vedere că pronunțarea unei soluții contrare celei dispuse de instanța de fond în primul ciclu procesual nu constituie un motiv de nelegalitate în condițiile în care principiul " non reformatio in pejus " nu are aplicabilitate câtă vreme prin decizia de casare au fost admise atât recursul reclamantului,cât și acela al pârâtului, față de împrejurarea că rejudecarea cauzei s-a făcut în limitele stabilite de decizia de casare și potrivit dispozițiilor de îndrumarea ale acesteia, administrându-se probatoriul în mod complet,Curtea urmează a constata că în cauză nu e incident niciunul din motivele de casare prev. de art. 304 proc.civ.,astfel încât în baza art. 312 proc.civ. urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei nr. 229/26.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Văzând disp. art. 274 proc.civ. și constatând culpa procesuală a recurentului-reclamant,va dispune obligarea acestuia la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul-pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna Vadu, sat, județul P și prin mandatar cu domiciliul în, nr. 11 A,. 14,.3, județul P, împotriva deciziei civile nr. 229/26 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în comuna Vadu, sat, județul P, domiciliată în comuna Vadu, sat, județul P, domiciliată în comuna Vadu, sat, județul P și, domiciliată în comuna Vadu, sat, județul P, ca nefondat.
Obligă recurentul la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimatul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 octombrie 2009.
Președinte Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./
Tehnored./grefier
8 ex./23.10.2009
f- - Judecătoria Mizil
a-- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Eliza Marin, Elisabeta Gherasim
