Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 788/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr.788
Ședința publică de la 18 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Paula Păun
Grefier - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâții și, împotriva deciziei civile nr.64 din 02 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și sentinței civile nr.6876 din 21 noiembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți G și, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții pârâți și, lipsind intimații reclamanți G și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că recursul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de art.301 civ.Cod Penal coroborat cu art.303 alin. 1 Cod procedură civilă, timbrat.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Recurenții pârâți și, pe rând având cuvântul, au solicitat admiterea recursului, așa cum a fost formulat, în sensul de a li se recunoaște dreptul asupra terenului în suprafață de 631 mp, precum și a anexelor gospodărești, garduri și pomi.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 6876/21.11.2008, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea reclamanților G și împotriva pârâților și și au fost obligați pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate suprafața de 631 mp. teren arabil intravilan situat în 107. 23.
S-a respins ca inadmisibilă cererea privind evacuarea pârâților.
S-a admis excepția lipsei de obiect a cererii reconvenționale și s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâți ca lipsită de obiect.
Au fost obligați pârâții la 500 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanții au dobândit prin cumpărare conform contractului autentificat sub nr.3266 din 14.11.2000 un imobil compus din 2210 mp. teren și mai multe construcții, iar ulterior, prin decizia 1235/2003 pronunțată de Tribunalul O l t, s-au partajat bunurile dobândite în regim de coachiziție de către autorul - vânzător împreună cu pârâtul, atribuindu-se în lotul acestuia din urmă, bunurile ce au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3266/ 2000.
Față de această situație, acțiunea în revendicare formulată de reclamanți vizând construcțiile a fost respinsă ca neîntemeiată deoarece, contractul de vânzare cumpărare a avut ca obiect un bun indiviz, iar soarta vânzării a fost tranșată cu ocazia partajului când bunul a fost atribuit în lotul pârâtului și nu în cel a înstrăinătorului - autorul, așa încât vânzarea este lipsită de eficiență.
Cât privește terenul, s-a reținut că pârâții ocupă parțial terenul dobândit de reclamanți prin contractul de vânzare cumpărare, motiv pentru care acțiunea în revendicare a fost admisă pentru diferența de 631 mp.
Prin cererea reconvențională, pârâții au solicitat instanței să li se recunoască un drept de superficie cu privire la terenul în suprafață de 1300 mp. pe care sunt edificate construcțiile atribuite prin decizia civilă 1235/2003 pronunțată de Tribunalul O l t, însă din rapoartele de expertiză întocmite în cauză a rezultat că aceste imobile nu se află pe terenul vândut de autorul reclamanților și, în consecință cererea este lipsită de obiect, deoarece nu poartă asupra unui teren aflat în proprietatea reclamanților pârâți.
Împotriva sentinței au declarat apel pârâții, care au criticat sentința pentru netemeinicie, susținând că s-a rezolvat greșit atât capătul de cerere privind revendicarea terenului în suprafață de 631 mp. cât și cererea referitoare la recunoașterea dreptului de superficie cu privire la acest teren pe care sunt amplasate anexe gospodărești, garduri și pomi.
Prin decizia civilă nr.64 din 2 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții pârâți și.
S-a reținut că prin actul de vânzare cumpărare, reclamanții au dobândit pe lângă construcții suprafața de 2210 mp. de la autorul însă, conform titlului de proprietate, acestuia i s-a reconstituit în intravilan, o suprafață mai mare de 2563 mp. iar partajul de coachiziție soluționat prin decizia civilă 1235/2003 nu a vizat și terenul care era proprietatea exclusivă a autorului.
Cu ocazia măsurătorilor, s-a constatat în teren o suprafață totală de 3332 mp. din care pârâții ocupă 1246 mp. iar reclamanții 2086 mp.
Conform vecinătăților din contractul de vânzare cumpărare și schița cărții funciare, suprafața de teren ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare se compune din 631 mp. arabil ocupată de pârâți și trei suprafețe de teren 640 mp. curți construcții și arabil, 993 mp. curți construcții și arabil și 453 mp. vii - stăpânite de reclamanți - filele 38-41 dosar fond.
Prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3266/2000 nu s-a vândut întreaga suprafață de teren, părțile rămânând în indiviziune pentru o anumită diferență pe care pârâții o stăpânesc. Pârâții stăpânesc, de asemenea și suprafața de 631 mp. arabil din proprietatea reclamanților, situație în care acțiunea în revendicare este întemeiată doar pentru suprafața de 631mp. proprietatea reclamanților conform contractului de vânzare cumpărare. Pentru restul suprafeței pe care pârâții o dețin, reclamanții nu justifică propriul drept exclusiv, ci doar un drept indiviz asupra terenului ce a aparținut autorului.
În ce privește dreptul de superficie, acesta constă în dreptul de proprietate pe care îl are o persoană asupra construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări, aflate pe terenul ce aparține altei persoane, teren asupra căruia superficiarul dobândește un drept de folosință.
În speță însă, pârâții sunt proprietarii construcțiilor ce le-au fost atribuite în urma partajului de coachiziție însă, terenul ocupat de aceste construcții nu este inclus în contractul de vânzare-cumpărare prin care reclamanții au dobândit suprafața de 2200 mp, astfel încât nu sunt întrunite condițiile ipotezei de definire a dreptului real de superficie.
Împotriva deciziei au declarat recurs pârâții reclamanții și susținând că apelul nu a fost soluționat în raport de motivele invocate iar decizia este contradictorie. Au arătat că cererea pe care au formulat-o nu putea fi respinsă ca fiind lipsită de obiect atâta vreme cât s-a cerut recunoașterea unu drept de superficie pe o suprafață de 1300 mp. teren, atât cât recurenții au apreciat că este aferent construcțiilor, plantațiilor și împrejmuirilor care se află în proprietatea acestora. Au învederat de asemenea că la data promovării acțiunii nu au cunoscut faptul că o parte din terenul în litigiu nu a făcut obiectul vânzării cumpărării și nu este, deci, proprietatea exclusivă a intimaților. Pentru suprafața de 631 mp. menționată prin expertiză că ar fi proprietatea exclusivă a intimaților au solicitat un drept de superficie întrucât din aceasta pe 56 mp. sunt amplasate parțial anexe gospodărești proprietatea recurenților, iar pe restul de suprafață se află înființată plantație de către recurenți precum și gardul din sârmă al acestora; aceste bunuri au fost amplasate în baza convenției cu autorul care le-a promis că le va vinde terenul, convenție ce fost avută în vedere de instanțe atunci când a fost soluționat partajul de coachiziție, ocazie cu care bunurile au fost atribuite în lotul recurenților deși terenul era proprietatea autorului. Au mai precizat recurenții că "dacă se admite acțiunea în revendicare a intimaților, conform dispozitivului sentinței de fond" vor fi în situația de a demola parțial anexele, gardul din sârmă și de a desființa plantația de pomi.
Recursul este fondat fiind incidente în cauză prevederile art.312 alin.5 rap. la art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Recurenții și, la fond, au uzat de prevederile art. 119 Cod pr. civilă și au promovat cerere reconvențională. Obiectul acestei cereri l-a constituit stabilirea în favoarea lor a unui drept de superficie pentru o suprafață de 800 mp teren, precizând că pe acesta se află construcțiiși plantațiicare le aparțin. După efectuarea expertizei la fond, pârâții au precizat (filele 114, 115 dosar fond) că solicită respingerea acțiunii pentru suprafața de teren pentru care reclamanții nu fac dovada unui drept de proprietate (teren aflat în indiviziune) și stabilirea unui drept de superficie pentru diferența de teren de 631 mp ocupați de construcții anexe, de gard și pomi fructiferi, suprafață pe care o folosesc pârâții.
În raport de cele expuse mai sus este indiscutabil că recurenții au invocat un drept de superficie cu privire la întreaga suprafață de teren pe care o stăpânesc în prezent, de 1246 mp. De altfel, și în sentință s-a reținut că suprafața pentru care se solicită drept de superficie este de 1300 mp teren.
Respingerea cererii reconvenționale ca fiind fără obiect, întrucât nu poartă asupra unui teren aflat în proprietatea reclamanților, este greșită. Față de motivarea dată excepției lipsei de obiect a cererii reconvenționale Curtea reține că în realitate s-a avut în vederelipsa calității procesuale pasivea reclamanților, în cererea reconvențională.
Această dezlegare este contradictorie, întrucât, pe de o parte, s-a admis acțiunea principală și s-a reținutdreptul de proprietate al reclamanțilorcu privire la suprafața de 631 mp teren, suprafață care, de asemenea, face obiectul cererii reconvenționale, iar pe de altă parte, s-a respins cererea reconvenționalăîn totalitatecu motivarea că intimații reclamanți nu sunt proprietarii terenului (deci nici a suprafeței de 631 mp pentru care, de asemenea, s-a solicitat drept de superficie).
Pentru terenul în suprafață de 615 mp (pentru care acțiunea în revendicare a fost respinsă), față de faptul că instanțele au reținut că acest teren esteproprietatea indiviză a părților(în calitate de moștenitori ai autorului ), soluția corectă era aceea a respingerii cererii reconvenționale ca fiind lipsită de interes.
Prin promovarea cererii reconvenționale pârâții au urmărit recunoașterea în favoarea lor a unui drept de folosință asupra terenului aferent construcțiilor și plantațiilor, în calitatea lor de proprietari ai construcțiilor și plantaților. În ce privește terenul în suprafață de 615 mp recurenții pârâți nu au interes în promovarea cererii în momentul de față întrucât are undrept de folosințăasupra acestuia în calitatea sa de coproprietar. De altfel recursul nu privește această suprafață de teren.
Cu privire la restul suprafeței de teren de 631 mp ocupată de pârâți, pentru care instanțele au reținut că reclamanții au făcut dovada dreptului de proprietate, cererea reconvențională are obiect iar intimații reclamanți au calitate procesuală pasivă (în căile de atac nu s-a contestat dreptul de proprietate al intimaților reclamanți cu privire la această suprafață), situație în care această cerere trebuia analizată pe fond.
La stabilireaîntinderiidreptului de superficie se va verifica și care a fost înțelegerea care a existat între recurenți și autorul (față de faptul că la partaj s-a reținut că imobilul casă a fost edificat pentru a servi ca locuință recurenților).
Întrucât în situația în care, după analizarea pe fond a cererii reconvenționale, s-ar putea constata că aceasta este întemeiată, parțial sau total (caz în care obligația pârâților de a lăsa în deplină proprietate terenul ar veni în contradicție cu soluția de stabilire a dreptului de superficie în favoarea acestora), se impune a fi desființată în totalitate sentința, urmând ca modul de soluționare a cererii principale, referitoare la terenul în suprafață de 631 mp, să depindă de admiterea sau nu, parțială sau în totalitate, a cererii reconvenționale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții și, împotriva deciziei civile nr.64 din 02 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și sentinței civile nr.6876 din 21 noiembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți G și.
Modifică în tot decizia și admite apelul declarat de apelanții pârâți și, împotriva sentinței civile nr.6876/21.11.2008, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr-.
Desființează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe Judecătoria Slatina.
Decizie irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 18 iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.jud.
Tehn.2 ex
Gh.
24.06.2009
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu, Paula Păun
