Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 195/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 195/A/2008
Ședința publică de la 21 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
Grefier -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
Procuror
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte împotriva sentinței civile nr. 1400/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa apelantei reclamante Direcția Generală de Pașapoarte și a intimatei pârâte.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită, că apelul este netimbrat reclamanta fiind citată cu această mențiune și nu s-a depus întâmpinare.
Instanța acordă cuvântul reprezentantului Parchetului pe excepția de netimbrare.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de admitere a excepției și anularea ca netimbrat a apelului promovat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare pe excepția netimbrării.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
Prin Sentința civilă nr. 1400/22 octombrie 2008 Tribunalului Alba pronunțată în dosar nr- a fost respinsă acțiunea civilă formulată de petenta Direcția Generală de Pașapoarte B în contradictoriu cu intimata.
-//-
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că art. 38 din Legea nr. 248/2005 prevede posibilitatea luării măsurii restrângerii exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate pentru o perioadă de cel mult trei ani, în cazul persoanelor readmise în baza unui acord, însă, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, legea internă trebuie interpretată prin raportare la dreptul comunitar, care are prioritate.
Această prioritate este stabilită de art. 148 alin (2) și (4) din Constituția României, potrivit căruia tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării.
Conform dispozițiilor art. 307 alin (1) și (2) din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, statele au obligația de a lua toate măsurile pentru a asigura compatibilitatea dintre acest tratat și convențiile încheiate înainte de data aderării, care au generat drepturi și obligații. Față de această prevedere, legislația comunitară este de imediată aplicare, iar legea română trebuie interpretată în raport cu norma comunitară.
Or, dreptul la libertatea de circulație pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene este garantat de art. 18 din Tratat, în aplicarea căruia a fost adoptată Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004.
Acest act normativ este cuprins în anexele protocolului de aderare, care cuprinde condițiile admiterii în Uniunea Europeană și care a devenit parte a tratatelor europene.
Potrivit legislației europene în materie, dreptul la liberă circulație nu este un drept absolut, însă, conform art. 27 din Directiva nr. 2004/38/CE restricționarea libertății de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie poate fi dispusă numai pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică. În alin (2) textul prevede că măsurile luate trebuie să respecte principiul proporționalității și să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauză. Și art. 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană statuează că drepturile fundamentale sunt respectate, așa cum sunt garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Prin urmare, deși calitatea de membru al Uniunii Europene nu interzice României dreptul de a restrânge libertatea de circulație a cetățenilor săi, restrângerea nu se poate dispune numai pentru faptul că o persoană a fost returnată dintr-un stat cu care România are încheiat acord de readmisie, așa cum susține reclamanta.
-//-
Restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație trebuie supusă condițiilor prevăzute de art. 27 din Directiva 2004/38/CE iar prevederile Legii 248/25 trebuie interpretate în acord cu legislația comunitară, deoarece dispozițiile de drept comunitar sunt de imediată aplicare.
Măsura care se cere a fi luată față de pârâtă este disproporționată în raport cu scopul urmărit și încalcă astfel dreptul la liberă circulație.
Pârâta a fost returnată din Franța pentru o ședere ilegală, fără să fie judecată și condamnată pentru săvârșirea vreunei fapte penale.
De aceea, față de art. 27 alin (2) din Directiva 2004/38/CE, care prevede că măsura trebuie să respecte principiul proporționalității și să se bazeze exclusiv pe conduita celui în cauză, prin restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație a pârâtei doar pentru motivul șederii ilegale în Franța, nu se respectă principiul proporționalității cu scopul legitim urmărit.
Împotriva sentinței a declarat apel petenta, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea apelului, a susținut în esență că intimata a fost returnată din Franța la 9 septembrie 2008 în baza acordului de readmisie dintre România și Franța, conform tratatului întocmit de lucrătorul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și prin aplicarea art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005. Că prin acord fiecare parte contractantă la cererea celeilalte părți și fără formalități să se facă readmisie persoanelor care nu au îndeplinit condițiile de intrare sau ședere pe teritoriul statului respectiv.
În drept au fost invocate disp. art. 9 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 12 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 2 din Protocolul 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 25 din Constituția României. Că în speță, pârâta a avut o ședere ilegală în Franța, motiv pentru care a fost readmisă.
Pentru termenul de judecată din 21 2008, apelanta a fost citată cu mențiunea timbrării apelului cu suma de 4 lei și a depunerii unui timbru judiciar de 0,15 lei.
Întrucât aceasta nu s-a conformat obligației de a timbra, se constată că în cauză sunt aplicabile disp. art. 20 alin III din Legea nr. 146/1997, astfel că instanța urmează să dispună anularea ca netimbrat a apelului.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Anulează ca netimbrat apelul declarat de Direcția Generală de
-//-
(continuarea deciziei civile nr. 195/A/2008 dată în dosar nr-)
Pașapoarte B împotriva sentinței civile nr. 1400/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 21.11.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.
Tehnored. 5 ex/28.11.2008
-
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean
