Obligația de a face. Decizia 1933/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1933 /R/2008
Ședința publică din data de 10 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Mitea vicepreședinte al Curții de APEL CLUJ
JUDECĂTORI: Valentin Mitea, Denisa Băldean Lucia Ștețca președintele secției
- -
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.348 din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind și pe pârâții intimați, și SC. COM având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei recurente, avocat cu împuternicire avocațială la dosar, pârâtul intimat și reprezentanta pârâtei intimate SC. Com. SRL, avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamanta recurentă și pârâtul intimat.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu suma de 2 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că pârâți intimați au formulat și înregistrat prin serviciul de registratură al instanței, la data de 8 octombrie 2008, respectiv 9 octombrie 2008 întîmpinări prin care se solicită respingerea ca nefondat a recursului.
Nefiind formulate cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței instanței de apel cu consecința admiterii apelului, respectiv modificarea în parte a sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii formulate împotriva pârâților, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtei intimate SC. Com. SRL, solicită respingerea recursului conform motivelor depuse în scris prin întîmpinare.
Pârâtul intimat pune aceleași concluzii de respingere a recursului, susținând concluziile pârâtei SC Com SRL.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului declarat, reține:
Prin decizia civilă nr. 348/A/2008 pronunțată la data de 19.06.2008 în dosarul nr- s-a respins ca nefondat apelul declarat de împotriva sentinței civile nr. 2172 din 27.02.2008, pronunțată în dosarul civil nr- al Judecătoriei Cluj -N, pe care o păstrează în întregime.
Apelanta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 RON în favoarea intimatei SC COM SRL.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că, apelanta reclamantă este proprietara imobilului situat în C-N,-, înscris în nr.227 C, nr.top.293 compus din casă, curte și grădină, situat în vecinătatea imobilului din-, înscris în nr.7423 nr.top.294, aflat în proprietatea intimaților pârâți, proprietar al apartamentului nr.1, proprietar al apartamentului nr.2 și. COM., în calitate de proprietar al apartamentului nr.3.
Potrivit concluziilor rapoartelor de expertiză și a susținerilor instanței de fond, doar ferestrele aparținând pârâtului deschise în zidul imobilului din C-N,-,.2, deschise spre imobilul din C,-, se impune a fi închise prin zidire, întrucât încalcă prevederile art.612 Cod civil, însă pe cheltuiala reclamantei, aceste ferestre duble având dimensiunile de 1,10 X 0,75 metri amplasată la o înălțime interioară de la nivelul dușumelei de 1,70 metri.
Reclamanta a înțeles să renunțe la prevederile art.1073 - 1075 cod civil în sensul de a suporta cheltuielile legate pentru închiderea ferestrei de către acest pârât, modificându-și în acest sens acțiunea astfel că, modificarea cererii acesteia în apel nu poate fi primită raportat la prevederile art.294 Cod procedură civilă.
Prin urmare, dispoziția instanței de fond privitoare la închiderea acestor ferestre prin cărămidă de sticlă la apartamentul nr.2, pe cheltuiala reclamantei, a fost menținută.
De asemenea, instanța de apel a reținut că fostul proprietar al imobilului situat pe-, și-a dat acordul pentru deschiderea acestor ferestre, astfel că prin decizia nr.1218/1964 s-a aprobat documentația înaintată de privind crearea unei ferestre la apartamentul deținut de locatarul.
Totodată, pârâtul () a demonstrat că apartamentul în care locuiește a existat încă înainte de data cumpărării imobilului, respectiv rezultă din încheierea nr.359/1950/CF și din planul de diviziune pe apartamente. Apartamentul respectiv a fost folosit atât anterior cu titlu de drept de proprietate de antecesorii intimatului, ulterior în calitate de chiriaș ca urmare a naționalizării și mai apoi de intimat, în calitate de proprietar în baza sentinței civile nr.369/1988 a Tribunalului Cluj.
Având în vedere aceste aspecte, rezultă că ferestrele au fost deschise anterior cu acordul vechiului proprietar, au fost folosite timp îndelungat de către pârâtul și nu sunt de natură a prejudicia reclamanta, întrucât reprezintă deschideri care au rolul principal de aerisire și lumină.
Reținând aspectele prevăzute de art.623 raportat la 639 Cod civil, în mod întemeiat instanța de fond a admis doar în parte acțiunea reclamantei, astfel că potrivit art.296 Cod procedură civilă, tribunalul a respins apelul ca nefondat.
Potrivit art.274 Cod procedură civilă, a obligat apelanta să plătească intimatei SC COM SRL suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 și 312. proc civ. modificarea acesteia în sensul admiterii apelului reclamantei și schimbării în parte a sentinței cu consecința admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată. Se solicită obligarea pârâților intimați și SC SRL la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului se arată că atât sentința, cât și decizia sunt nelegale, întrucât în mod greșit instanțele au reținut că pârâtul ar fi dobândit servitutea de vedere în condițiile art. 623. civ. Este real că servitutea de vedere fiind continuă și aparentă poate fi dobândită prin posesiunea de 30 de ani, însă această posesiune trebuie să întrunească cerințele art. 1847. civ. Din probele administrate în cauză nu rezultă că pârâtul ar fi exercitat pentru fereastra de la apartamentul nr. 1 din imobilul situat pe- o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar timp de 30 de ani. Probele reținute de instanță în motivarea soluției nu sunt de natură a dovedi că pârâtul împreună cu autorul său ar fi exercitat o posesie utilă.
Greșită este și reținerea instanțelor, conform căreia, chiar dacă pârâtul nu ar fi dobândit prin uzucapiune servitutea de vedere, fereastra acestuia este doar de aerisire fiind situată la o înălțime de 1,23 de la nivelul pardoselii. Orice fereastră deschisă reprezintă "o vedere" în sensul art. 612. civ.
Greșit s-a apreciat că acțiunea reclamantei ar fi neîntemeiată și în ceea ce privește petitul nr. 3, deoarece fereastra de la apartamentul nr. 3, proprietatea pârâtei SC COM SRL este doar o deschidere de aer și lumină, servind doar la aerisire și iluminatul, care poate fi practicată la orice înălțime și distanță de fondul vecin.
De asemenea, greșit s-a reținut că pârâta SC COM SRL a dobândit dreptul de servitute de vedere prin titlu, titlul reprezentându-l acordul pe care l-ar fi obținut de la proprietarul de atunci al imobilului de la nr. 8, dr.. Acest acord s-a dat pentru fereastra de la apartamentul nr. 2, și nu pentru fereastra de la apartamentul nr. 3.
Instanța de apel a făcut confuzii reținând că ferestrele au fost deschise cu acordul vechiului proprietar, deși acordul la care face referire a fost dat de doar pentru o fereastră cu anumite dimensiuni, respectiv pentru fereastra de la apartamentul nr. 2.
Deși, din probele administrate în cauză, rezulta că instanța de fond nu a stabilit corect starea de fapt, instanța de apel nu a dat eficiență dispozițiilor art. 295. proc. civ.
Prin întâmpinare, pârâții intimați ă și SC COM SRL C-N au solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar pârâta SC COM SRL și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Recursul nu este fondat.
Recurenta invocă greșita interpretare și o aplicare a dispozițiilor art. 623. civ. care stipulează următoarele "Servituțile continue și aparente se dobândesc prin titlu sau prin posesiune de 30 de ani.".
Pârâtul s-a apărat față de pretențiile reclamantei de a-și zidi fereastra de la B apartamentului nr. 1, proprietatea sa, prin aceea că ar fi dobândit servitutea contrară celei reglementate de art. 612. civ. care interzice unui proprietar de a avea vedere, ferestre de vedere, balcoane sau alte asemenea, înspre proprietatea îngrădită sau neîngrădită a vecinului său, la o distanță mai mică de 19 dcm. între zidul pe care se deschid aceste vederi și proprietatea vecină, prin uzucapiune, întrucât fereastra există încă de la construcția imobilului în urmă cu 100 de ani, fiind evidențiată într-un plan de diviziune întocmit în anul 1950.
În ședința publică din 30.05.2007, reclamanta a solicitat audierea martorilor și cu depozițiile cărora intenționa să probeze viciile posesiei exercitate de pârât. După depunerea raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, în ședința publică din 13.02.2008, reprezentanta reclamantei a renunțat la audierea acestor martori. Din poziția procesuală a reclamantei s-a dedus că, pe de o parte a recunoscut existența ferestrei de la B pârâtului cel puțin din anul 1950, iar în privința posesiei a recunoscut implicit cerințele necesare constatării prescripției achizitive.
Posesia fiind o stare de fapt, elementele necesare caracterizării acesteia ca durată și ca și condiții pentru a putea uzucapa, se deduc din aprecierea probelor. La acest lucru tinde și reclamanta recurentă doar că în recurs, starea de fapt reținută de prima instanță și de instanța de apel nu poate fi schimbată prin reaprecierea probelor, controlul fiind limitat conform dispozițiilor art. 304. proc. civ. la motivele de nelegalitate ale hotătârii.
Ceea ce reclamanta recurentă afirmă că ar constitui un motiv de nelegalitate, greșita aplicare a art. 623. civ. reprezintă de fapt, o tendință de a se reține o altă stare de fapt prin reaprecierea probelor.
Într-adevăr considerentele din sentință în sensul că pentru apartamentul nr. 3, proprietatea intimatei SC COM SRL C-N ar fi existat acordul expres al antecesorului reclamantei, dr. la deschiderea ferestrei încă din anul 1964, sunt greșite, deoarece acel acord privește apartamentul nr. 2 ocupat la vremea respectivă de numitul.
Această statuare cu privire la existența unui acord expres al fostului proprietar al imobilului la deschiderea ferestrelor în zidul imobilului învecinat, nu este de natură a influența legalitatea hotărârii. Chiar dacă nu a existat un consimțământ expres al foștilor proprietari al imobilului situat în-, conduita acestora de-a lungul a peste 60 de ani, de a nu formula nici un fel de opoziție raportat la ferestrele și deschiderile practicate în zidurile imobilului învecinat, demonstrează consimțământul tacit la servituțile de vedere. Oricum, și în privința ferestrei de la apartamentul nr.3, pârâta SC COM SRL C-N a invocat dobândirea servituții prin uzucapiune, iar considerentele expuse referitor la acest aspect în privința pârâtului se regăsesc și în favoarea acestei intimate.
În concluzie, criticile aduse deciziei nefiind întemeiate, recursul reclamantei urmează a fi respins conform dispozițiilor art. 312 alin. 1. proc civ.
În baza dispozițiilor 274 proc civ. reclamanta va fi obligată să plătească intimatei SC COM SRL suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial dovedit cu chitanța depusă la fila 24.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, domiciliată în C-N,- împotriva deciziei civile nr. 348 din 19 iunie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatei SC COM SRL suma de 300 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.LS/ dact. MM
2ex./12.11.2008
judecător primă instanță:
Președinte:Valentin MiteaJudecători:Valentin Mitea, Denisa Băldean Lucia Ștețca