Obligație de a face. Decizia 1934/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1934 /R/2008
Ședința publică din data de 10 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Mitea vicepreședinte al Curții de Apel Cluj
JUDECĂTORI: Valentin Mitea, Denisa Băldean Lucia Ștețca președintele secției
- -
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C - N împotriva deciziei civile nr. 318/A din 5 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind reclamantul și pe pârâtul MUNICIPIUL C - N prin PRIMAR, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului intimat A, avocat - cu delegație de substituire la dosar, lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent și reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu suma de 17,50 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că reclamantul recurent a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, la data de 9 octombrie 2008, întîmpinare, solicitând respingerea recursului.
Nefiind formulate cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la recursul formulat.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului formulat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului C- N și pe cale de consecință menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică, susținând concluziile depuse în scris prin întîmpinare, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 9928 din 10.12.2007 a Judecătoriei Cluj -N, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis acțiunea civilă înaintată de reclamantul A împotriva pârâtului Consiliul Local al municipiului C-
În consecință:
S-a constatat nulitatea absolută a clauzei înscrisă în art.12 alin.2 din contractul de atribuire nr.102 din 24.05.2004, privitor la obligația pârâtului de atribuire efectivă terenului și de semnare a procesului verbal de predare-primire a acesteia, ca fiind asumată sub condiție pur potestativă, a fost obligat pârâtul să procedeze la identificarea terenului și la atribuirea efectivă a acestuia în folosința reclamantei, în calitate de beneficiar conform art.1 din contractul mai sus menționat și să întocmească procesul-verbal de predare-primire, care să cuprindă datele de identificare a terenului, a fost respinsă acțiunea reclamantului împotriva pârâtului Municipiul C-N prin Primar, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă, cu obligarea la plata către reclamantă a sumei de 47,30 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere, în esență, următoarele:
Între reclamant, în calitate de beneficiar, și pârâtul Consiliul Local al municipiului C-N s-a încheiat în anul 2004 un contract de atribuire în folosință gratuită a unei suprafețe de tern aflat în proprietatea municipiului C-
S-a stipulat, între altele, și că terenul i se predă de către proprietar beneficiarului conform documentelor de urbanism eliberate de Direcția de Urbanism, cu respectarea prevederile Legii nr. 50/1991, precum și că (art. 12 alin. 2) "părțile înțeleg să declare faptul că prezentul contract conține o condiție suspensivă, în sensul că prevederile contractului, cu referire la obligațiile părților, sunt de drept suspendate până la semnarea procesului verbal de atribuire a terenului".
Pârâtul Consiliul Local al municipiului C- nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute în contractul încheiat, motivând aceasta prin faptul că s-a decis amânarea predării terenului până la finalizarea introducerii rețelelor edilitare.
Clauza prevăzută la art. 12 alin. 2 din contract, sus evocată, are valoarea uneia asumate sub condiție potestativă pură, astfel că în temeiul art. 1010 civ. trebuie considerată nulă absolut, căci executarea ei depinde exclusiv de voința Consiliului Local al municipiului C-
În același timp, întârzierea pârâtului în executarea propriilor obligații este nejustificată, depășirea termenelor de predare a terenului datorându-se pasivității pârâtului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Consiliul Local al municipiului C-N, respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 318/A/05.06.2008 a Tribunalului Cluj, cu obligarea apelantului de a-i plăti intimatului suma de 350 lei cheltuieli de judecată în apel.
Totodată, a fost respinsă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj -
Motivând decizia, Tribunalul Cluja arătat că în mod întemeiat a apreciat prima instanță este nulă absolut clauza prevăzută la art. 12 din contractul încheiat între părți, aceasta intrând sub incidența prevederilor art. 1010.civ. după cum justificat au fost admise și celelalte capete de cerere, căci extinderea obligațiilor contractuale de către Consiliul Local al municipiului C-N nu depinde de viabilizarea terenului.
Excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj -N, invocată de apelant, este nefondată, căci prin prezenta acțiune în justiție reclamantul a formulat pretenții care corespund prevederilor art. 8 și 18 din Legea nr. 554/2004, fiind de văzut și că față de împrejurarea potrivit căreia terenul în litigiu se află în proprietatea privată, iar nu în cea publică a municipiului C-N, nu se poate face nici aplicarea prevederilor art. 2 alin. 1 teza a doua din legea arătată. Mai mult, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 969 și urm. civ. bazându-se pe dispozițiile contractului dintre părți.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al municipiului C-N, solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului și, prin consecință, al respingerii acțiunii reclamantului, deoarece:
a) Eronat au apreciat instanțele că sub art. 12 alin. 2 din contract s-ar afla inserată o clauză supusă unei condiții potestative, în realitate fiind vorba despre o încheiere pură și simplă a convenției, fără a se condiționa realizarea acordului de voință de vreun eveniment. Deși în cuprinsul clauzei contractuale litigioase modalitatea care afectează contractul este denumită condiție potestativă, din modul de formulare rezultă în mod evident că pârâții au înțeles să încheie un contract cu termen. Ca urmare, prin semnarea și însușirea contractului de atribuire de teren reclamantul și-a exprimat acordul ca termenul care afectează convenția să amâne începutul executării obligațiilor contractuale până la semnarea procesului verbal de atribuire a terenului.
b) Însăși instanța de apel face referire la neexecutarea obligațiilor și nu la încheierea actului. Or, art. 1010. civ. nu este incident decât atunci când actul este încheiat sub condiție, iar nu în situația în care ar fi afectat de o altă modalitate.
c) În mod nelegal s-a menținut soluția de obligare la identificarea terenului și de atribuire a acestuia în folosința reclamantului pentru motivul că executarea de către recurent a propriilor obligații nu depinde de viabilizarea terenului, căci față de existența unui număr mare de cereri de atribuire de teren, pentru soluționare lor unitară a fost necesară identificarea unui teren cu o suprafață mare, care să fie viabilizat, ceea ce a implicat numeroase demersuri de ordin administrativ și urbanistic.
În acest scop, se va înființa și o societate comercială (SC SA) în cadrul căreia asociați vor fi Consiliul Local al municipiului C-N și SC & SA, astfel că nu se poate reține pasivitatea recurentului în legătură cu executarea propriilor obligații contractuale, în favoarea sa fiind și dispozițiile art. 11 din Legea nr. 114/1996.
Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat ( 12).
Cu privire la acest recurs, Curtea are în vedere următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1010. civ. obligația este nulă când s-a contractat sub condiție potestativă din partea aceluia care se obligă. Astfel fiind, rezultă că ori de câte ori producerea evenimentului de care, în sensul art. 1006. civ. depinde îndeplinirea condiției, stă numai în puterea uneia dintre părțile contractante, iar aceasta este tocmai partea în sarcina căreia cade executarea obligației, obligația astfel asumată este lovită de nulitate, căci lipsește certitudinea că cel obligat dorește cu adevărat și chiar va executa obligația, creditorului lipsindu-i mijloacele prin care să-l determine pe debitor la a-și îndeplini o asemenea obligație.
În cauză, așa cum prima instanță și cea de apel au relevat, Consiliul Local al municipiului C-N s-a obligat a-i atribui în folosință gratuită reclamantului un teren destinat construirii unei locuințe, în acest scop trebuind încheiat și un proces verbal de predare-primire, fără însă a se stipula un termen la care predarea să se facă.
Prin art. 12 alin. 2 al contractului nr. 101 din 24.05.2005 s-a stipulat, totodată, că "părțile înțeleg să declare faptul că prezentul contract conține o condiție suspensivă, în sensul că prevederile contractului, cu referire la obligațiile părților, sunt de drept suspendate până la semnarea procesului verbal de atribuire a terenului".
Deși face referire la "suspendarea" obligațiilor ambelor părți, această clauză contractuală îi profită, în realitate, exclusiv pârâtului recurent, amânând executarea principalei sale obligații, anume (art. 8 din contract) de a preda cu proces verbal de predare-primire terenul atribuit.
În felul acesta, executarea obligației de atribuire a terenului rămâne la exclusiva voință a recurentului, reclamantul intimat ajungând să fie lipsit de posibilitatea de a obține, altfel decât depinzând de singura voință a recurentului, îndeplinirea obligației.
Este vorba, așadar, despre asumarea de către Consiliul Local al municipiului C-N a unei obligații pur potestative, ceea ce, în acord cu evocatele prevederi ale art. 1010. civ, provoacă nulitatea ei.
Nu s-ar putea considera, așa cum afirmă recurentul, că în fapt nu ar fi vorba despre o condiție suspensivă, ci despre un termen, câtă vreme este limpede că îndeplinirea obligației de atribuire și predare a terenului depinde de însăși voința recurentului de aop une în operă, urmare a identificării de către el a unui teren care să poată fi atribuit și pregătirii lui în vederea predării.
Faptul că ambele părți, deci și reclamantul, au fost de acord cu încheierea contractului potrivit clauzelor sale inițiale, nu exclude prerogativa părții interesate de a solicita, în viitor, constatarea nulității vreuneia dintre clauzele contractuale ori a contractului însuși, atunci când s-ar aprecia că, la încheierea lui, legea a fost încălcată.
Așa fiind, este fără relevanță că instanța de apel ar fi făcut referire la neexecutarea obligațiilor, iar nu la încheierea actului decisiv fiind că, într-adevăr, obligația contractuală litigioasă se află sub condiție pur potestativă din partea Consiliul Local al municipiului C-
Nefondat este recursul și cu privire la susținerile potrivit cărora eronat s-ar fi reținut pasivitatea recurentului în legătură cu executarea obligațiilor ce îi reveneau, căci deși contractul a fost încheiat la data de 24 mai 2005, recurentul nu a realizat nici până în prezent predarea terenului.
Pasivitatea despre care instanța de apel face vorbire nu trebuie înțeleasă ca referindu-se la absența totală a orcăror demersuri urbanistice și administrative din partea pârâtului, ci în acela că asemenea demersuri deși inițiate, nu au fost încă finalizate, deși în condiții de mai sporită diligență ele puteau fi realizate, cu atât mai mult cu cât pârâtul recurent este el însuși proprietarul terenului și, totodată, autoritatea administrativă cu putere de decizie în ceea ce privește viabilizarea acestuia.
Prin urmare, esențial este că până în prezent, deși au trecut mai mult de 4 ani de la încheierea contractului, pârâtul nu a finalizat demersurile necesare, lipsindu-l pe pârât de posibilitatea de a obține într-un termen rezonabil folosința terenului.
Față de cele ce preced, recursul se va respinge ca nefondat, în baza art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9. proc. civ. instanțele hotărând cu interpretarea și aplicarea corectă a legii.
În baza art. 274 alin. 1 proc. civ. va fi obligat recurentul la a-i plăti intimatului suma de 250 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial ( 17).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL al municipiului C- împotriva deciziei civile nr. 318/A din 5 iunie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului suma de 250 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
red.VM/dact.MM
2ex.
Jud.fond:
Jud.apel: /
Președinte:Valentin MiteaJudecători:Valentin Mitea, Denisa Băldean Lucia Ștețca
