Obligația de a face. Decizia 494/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIALITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 494
Sedința publică din 13 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Biberea
JUDECĂTOR 2: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 3: Lucian Lăpădat
Grefier:- -
S- luat în examinare recursul declarat de pârâta Reșița împotriva sentinței civilenr.2120 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul,lipsă fiind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 06.03.2009 întâmpinare din partea reclamantului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond asupra recursului.
Reclamantul solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temenică și legală.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 2120/24.11.2008, Tribunalul C-S a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâta să-i elibereze acestuia o adeverință care să cuprindă sporul pentru regim de lucru de 10-12 ore, aferent perioadei 01.06.1981- 31.07.1990 și sporul pentru orele suplimentare în care a predat ca lector la cursurile de calificare organizate în cadrul întreprinderii pentru perioada 1976-1989.
S-a reținut că reclamantul a fost angajatul societății pârâte SA, fostă, în calitate de subinginer, așa cum atestă înscrierile din copia carnetului de muncă depusă la dosar ( 6-16 dosar fond), iar din declarațiile martorilor G și, audiați în cauză, -a reținut că în perioada 1976-1979 reclamantul a predat ore la cursurile de calificare organizate de, după orele de program, de două ori pe săptămână.
Tribunalul a ar ătat că dispo zițiile art. 34 pct. 1 și 5 din Codul Muncii prev ăd că la solicitarea salariatului, angajatorul este obligat să elibereze un document ce atestă activitatea desfășurată de salariat, vechimea în muncă, în meserie, în specialitate, referitoare la salarizare, indemnizații, adausuri salariale și sporuri, astflel reclamantul are dreptul la eliberarea adeverinței prevăzută de lege pe care să o realizeze angajatorul.
Recursul declarat de pârâtă a fost motivat în drept cu prevederile art. 304 alin. 1 pct. 9 Cod procedură civilă, iar în fapt s-a susținut că în carnetul de muncă întocmit reclamantului au fost înscrise mențiunile privind activitatea desfășurată, vechimea în muncă, în meserie, în specialitate, salarizarea, sporurile incluse în salariu, situație în care sporurile solicitate prin acțiunea introductivă nu există în scriptele angajatorului.
Depozițiile martorilor audiați în cauză nu concordă cu realitatea, întrucât faptic nu a fost posibil ca reclamantul să presteze activitate în regim de șantier, timp de 10-12 ore zilnic și să și predea ore la cursurile de calificare după programul zilnic al fostei întreprinderi.
De altfel, din adeverința nr. 53/2006 rezultă că unul din martori, Gaf ost lector la cursurile de calificare o perioadă de numai 11 luni, cuprinse între 1.02.1974-31.12.1974, nicidecum 4 ani, precum a declarat în fața tribunalului.
Prin întâmpinare, intimatul a pus concluzii de respingere a recursului, relevând contradicțiile existente în poziția procesuală a recurentei, care la termenul din 25 iunie 2008 susținut prin întâmpinare că nu posedă documente în legătură cu sporurile pretinse prin acțiune, pentru ca ulterior să arate că în scriptele pe care le posedă, angajatul nu figurează.
În realitate, documentația de plată a fost pierdută, din neglijență, fiind astfel nesocotite prevederile art. 24 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, în conformitate cu care statele de salarii trebuie păstrate timp de 50 de ani de angajator, iar în caz de pierdere, sustragere, distrugere, angajatorului îi revine obligația reconstituirii lor într-un termen de 30 de zile de la constatare (art.25).
În fine, s-a arătat că martorul a îndeplinit funcția de șef de autobază, cunoscând astfel activitatea pe care el a desfășurat-
În această calitate i-a întocmit o caracterizare necesară transferării la un alt loc de muncă, în care s-a menționat că, pe lângă activitatea de pază, a îndeplinit și alte funcții colaterale, putându-se astfel conchide că acestea au fost îndeplinite după terminarea programului zilnic în regim de lucru de șantier.
Recursul este fondat.
Prin acțiunea introductivă, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta pentru a fi obligată la eliberarea unei adeverințe privind sporul pentru regim de lucru de șantier de 10-12 zilnic, aferent perioadei 1.06.1981-31.07.1990, precum și sporul pentru orele suplimentare prestate4 ca lector la cursurile de calificare și policalificare organizate în perioada 1976-1989 de fostul Reșița.
De necontestat, existența raporturilor juridice de muncă dintre reclamant și fostul angajator Reșița (actualmente Reșița) a fost probată în cauză, cum de altfel reclamantul a dovedit și regimul de lucru de șantier de 10-12 ore zilnic, însă cerințele art. 1169 cod civil nu au fost întrunite în cauză cu privire la prestarea orelor suplimentare.
Astfel, proba testimonială administrată în cauză nu reflectă situația reală, întrucât, pe de o parte, unul din martori a prestat la rândul său ore suplimentare ca lector în cadrul fostei Reșița și a încercat astfel prin depoziția sa să ajute un fost coleg de serviciu, iar de pe altă parte, susținerile martorilor nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză.
Pentru considerentele expuse s-a apreciat ca fondat recursul, urmând a fi admis, conform art. 304 alin. 1 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, urmând a se înlătura, pe fond, obligația pârâtei de a atesta efectuarea orelor suplimentare de către reclamant în calitate de lector, în perioada 1976-1989.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SA Reșița împotriva sentinței civile nr.2120 din 24.10.2008, dată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Modifică în parte sentința civilă și înlătură obligația pârâtei de eliberarea adeverinței care să cuprindă sporul pentru orele suplimentare efectuate de reclamant în calitate de lector,în perioada 1976 - 1989.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 13 martie 2009
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red. -/08.07. 2009
Tehnored.: / 2 ex./08.07. 2009
Prim inst.: și - Tribunalul C-S
Președinte:Maria BibereaJudecători:Maria Biberea, Florin Dogaru, Lucian Lăpădat
