Obligație de a face. Decizia 1137/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr. 661,- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 1137
Ședința publică din data de 25 mai 2009
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTORI: Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Simona Petruța
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamanții, cu domiciliul ales la Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.- nr.6, jud.P, a, a, - -, a, R, R, toți prin reprezentant legal, cu domiciliul ales la Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.- nr.6, jud.P, împotriva sentinței civile nr. 54 din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în contradictoriu cu intimatele pârâte Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în P,-, jud.P și Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.- nr.6, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenții reclamanții, a, a, - -, a, R, R, intimații pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul pârât Ministerul Justiției și Libertăților depus la dosar întâmpinare la motivele de recurs, care au fost înregistrate de compartimentul registratură sub nr. 9885 din 12 mai 2009.
Curtea față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie:
URTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin cererea adresată Tribunalului Prahova și înregistrată sub nr-, reclamanții, a, a, - -, a, R, R, au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, admiterea prezentei acțiuni și obligarea pârâtului la încheierea anuală pentru fiecare dintre reclamanți a asigurărilor pentru risc profesional, pentru viață, sănătate și bunurile afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții de către reclamanți, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate, conform dispozițiilor art.78 al.1 din Legea nr.303/2004 republicată, sub sancțiunea aplicării unor daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere pentru fiecare reclamant.
Au arătat reclamanții, că în calitate de judecători beneficiază de disp.art.78 al.1 din Legea nr.303/2004 republicată, care statuează asupra încheierii asigurării pentru risc profesional și că, deși al.3 al aceluiași articol stipulează că dispozițiile anterioare se aduc la îndeplinire în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul, nici după 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ nu a fost adoptată hotărârea de guvern care să reglementeze condițiile în care magistrații beneficiază de asigurare.
Pasivitatea Guvernului nu poate lipsi de efecte juridice acest text legal întrucât așa cum prevede art.3 din Decretul nr.31/1954 "drepturile civile sunt ocrotite de lege și pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic și social" iar dreptul care face obiectul prezentei cauze constituie un bun în sensul art.1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale modificată prin Legea nr.30/18.05.1994.
Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a invocat, în primul rând, excepția prematurității acțiunii întrucât până în momentul depunerii întâmpinării nu exista cadrul legal care să stabilească condițiile la care fac referire dispozițiile art.78 alin.3 din Legea nr.303/2004.
Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că acțiunea este neîntemeiată întrucât art.78 din Legea nr.303/2004 are în vedere o formă de asigurare prin efectul legii care operează doar în cazul producerii unuia din riscurile asigurate.
Textul invocat de către reclamanți are în vedere plata unor despăgubiri ca efect al asigurării prin efectul legii, despăgubiri care vor fi achitate doar în urma producerii unui prejudiciu dacă viața, sănătatea sau bunurile magistraților sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
Mai mult decât atât, așa cum s-a arătat și anterior, în absența actului administrativ prevăzut de lege, realizarea acestei asigurări nu este obiectiv posibilă.
Ulterior, dosarul a fost înaintat Tribunalului Buzău, instanță stabilită de Curtea de Apel Ploiești pentru a soluționa cauza în urma admiterii cererilor de abținere formulate de magistrații Tribunalului Prahova.
Prin încheierea din 30.06.2008 Tribunalul Buzăua dispus, în temeiul art.I și II din nr.OUG75/2008, scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarului la Curtea de Apel Ploiești, spre competentă soluționare, cauza fiind înregistrată sub nr-.
Pârâta Curtea de Apel Ploieștia formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii în raport de dispozițiile art.78 al.1 din Legea nr.303/2004 care au fost modificate în sensul că nu mai sunt aplicabile dispozițiile privind obligativitatea încheierii anuale a asigurărilor pentru risc profesional, despăgubirile urmând să fie acordate doar în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii și doar în situația în care viața, sănătatea sau bunurile magistraților au fost afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
Curtea de Apel Ploiești prin sentința civilă nr.54 din 11 noiembrie 2008 respins excepția prematurității acțiunii invocată de pârâtul Ministerul Justiției, iar pe fond a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin prezenta acțiune s-a solicitat de către reclamanți obligarea pârâților la încheierea anuală a asigurărilor pentru risc profesional, pentru sănătate și bunurile afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții, conform dispozițiilor art.78 al.1 din Legea nr.303/2004 republicată.
În forma actuală, după modificările aduse Legii nr.303/2004 prin Legea nr.97/14.04.2008, articolul 78 din Legea nr.303/2004 prevede după cum urmează:
"Judecătorii și procurorii beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Ministerului Justiției, Ministerului Public sau în cazul judecătorilor și procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării, în cazul în care viața, sănătatea sau bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea".
Despăgubirile prevăzute în aliniatul precedent se acordă în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
În ceea ce privește excepția prematurității acțiunii invocată de pârâtul Ministerul Justiției, care invocă în acest sens absența cadrului legal care să stabilească condițiile în care se încheie acest tip de asigurare, raportat la modificările legislative survenite, așa cum au fost menționate anterior, Curtea apreciat că această excepție este neîntemeiată.
Pe fondul cauzei s- reținut că în prezent nu există niciun temei legal pentru a obliga pârâtul Ministerul Justiției la încheierea anuală a asigurărilor pentru risc profesional.
Conform noilor reglementări despăgubirile se vor acorda doar în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii și doar în situația în care viața, sănătatea sau bunurile magistraților au fost afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
Împotriva acestei sentințe în termen legal, au formulat recurs reclamanții, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a arătat că instanța de fond nu a respectat prevederile art.78 alin.1 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, conform cărora aceștia beneficiază de asigurări pentru risc profesional pentru sănătate, viață și bunuri dacă sunt afectate în exercitarea atribuțiilor deserviciu sau în legătură cu acesta și că, cu toate acestea nu s-a adoptat o hotărâre de Guvern care să stabilească și să reglementeze condițiile în care magistrații beneficiază de asigurare.
Verificând actele și dosarului, văzând motivul de recurs precum și prevederile art.304 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul ca nefondat întrucât cel puțin în prezent nu există nici un temei legal pentru obligarea Ministerului Justiției să încheie asigurări pentru risc profesional pentru magistrați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanții, cu domiciliul ales la Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.- nr.6, jud.P, a, a, - -, a, R, R, toți prin reprezentant legal, cu domiciliul ales la Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.- nr.6, jud.P, împotriva sentinței civile nr. 54 din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în contradictoriu cu intimatele pârâte Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în P,-, jud.P și Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.- nr.6, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Simona Petruța
- - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
VN
Tehnored. VN/MD
2 ex/02.06.2009
dosar fond - al Curții de Apel Ploiești
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Simona Petruța
