Obligație de a face. Decizia 1284/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1284
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viziteu Camelia JUDECĂTOR
- - - - - JUDECĂTOR
- - - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine s-a luat în examinare recursul civil promovat de recurenții-pârâți și C împotriva deciziei civile nr.127/AC din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții și C, fiind asistați de avocat; intimatul fiind asistat de avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, după care:
Recurenții prin apărător depun la dosar un memoriu, două declarații extrajudiciare, schița terenului și 4 planșe fotografice.
Nefiind alte cereri și / sau excepții de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurenți, pune concluzii pentru admiterea recursului așa cum a fost formulat și depus în scris la dosar, casarea deciziei din apel, respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond. Arată că stupina recurentului este moștenire de la părinți fiind amplasată în acel loc de ani de zile. Prin expertiza de la fond se arată că stupina îndeplinește toate condițiile prev. de lege privind protecția populației, având autorizație de construire. În apel, instanța a stabilit un obiectiv de expertiză prin care să se arate dacă stupina poate fi mutată în altă parte, pe un alt teren, iar prin mutarea propusă în schița anexă a raportului de expertiză reclamanții nu mai sunt proprietarii terenului. Consideră că acțiunea este inadmisibilă întrucât nu se poate cere unui proprietar să-și mute stupina cu albine pe un alt teren. Invocă nulitatea expertizei din apel întrucât expertul care a efectuat expertiza nu este de specialitate. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimat, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei din apel ca fiind legală și temeinică. Cei 10 stupi ai recurentului sunt amplasați la o distanță de 10. de gardul intimatului. Intimatul a fost înțepat de nenumărate ori de albine, în prezent acesta are o vârstă înaintată și nu-i mai sunt permise aceste înțepături fiindcă suferă și de alte boli. Pe timpul recoltării și pe timp de vară acesta nu poate să-și exercite dreptul de proprietate întrucât este înțepat de albine. În mod corect instanța de apel a dispus mutarea stupinei pe un alt teren al moștenitorilor lui, teren care este stăpânit efectiv de recurent. Între părți, în totdeauna a existat o stare conflictuală, iar în ceea ce privește expertiza din apel, a fost efectuată de un expert în specialitatea construcții civile pentru a se putea stabili distanța la care se pot muta stupii albinelor.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.127/AC/2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- a fost admis apelul declarat de apelantul reclamant, împotriva sentinței civile 2391/2008, pronunțată de Judecătoria Roman.
A fost schimbată în tot hotărârea apelată și în consecință a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul și obligați pârâții și C să mute stupina, ce le aparține, cu 69,90. spre nord și 10 spre vest, potrivit amplasamentului evidențiat în completarea raportului de expertiză efectuat de expert pentru termenul din 30.04.2009 și au fost obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 962 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut următoarele:
Prin sentința civilă 2391/2008, Judecătoria Romana respins acțiunea în obligație, formulată de reclamantul împotriva pârâților.
Instanța de fond a reținut că reclamantul a solicitat obligarea pârâților să mute amplasamentul stupilor de albine la o distanță de cel puțin 100 de hotarul ce separă proprietățile părților, întrucât actualmente stupii sunt amplasați la 10 de hotarul dintre proprietățile părților și insectele l-au înțepat în dese rânduri pe reclamant, fiind astfel împiedicat să-și desfășoare activitatea în propria grădină.
Pârâții au solicitat respingerea acțiunii, motivând că stupii lor sunt amplasați la o distanță de 35 de drumul public și la 15 de proprietatea reclamantului, că gardul despărțitor are peste 2m înălțime, iar albinele nu zboară spre proprietatea reclamantului. Între dânșii și reclamant există o stare de dușmănie, iar la data de 18.03.2008 acesta a pătruns pe proprietatea lor și le-a intoxicat albinele cu un spray insecticid.
Analizând susținerile părților, instanța a constatat că pârâții au în proprietate stupi cu albine, amplasați pe domeniul lor, la o distanță de 35 de drumul public și la 15 de gardul care desparte proprietățile părților. Așa cum rezultă din schița cu amplasamentul terenurilor proprietatea părților, terenul pe care îl folosesc pârâții ( 10 parcelele 219/1 și 2) provine de la tatăl părților, și alături de pârâtul mai sunt alți 5 moștenitori, între care și reclamantul. Nu s-a făcut dovada că moștenitorii ar fi pus capăt în vreun fel stării de indiviziune, situație în care asupra terenului comun nu se poate stabili o obligație (de amplasare a stupilor), fără acordul tuturor moștenitorilor.
Pe de altă parte, nu s- făcut dovada că agresivitatea albinelor ar avea un caracter permanent și ar face imposibil traiul reclamantului în gospodăria sa. Este adevărat că din adeverința nr.953/8.05.2008 a Primăriei com. rezultă că în ziua de 6.05.2008 dânsul ar fi fost înțepat de albine. Este vorba de un fapt izolat însă, situație în care s-a considerat că măsura solicitată de reclamant nu se justifică, iar acțiunea este neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel reclamantul, arătând că în mod greșit acțiunea sa a fost respinsă, întrucât din cauza albinelor pârâților a fost împiedicat să-și desfășoare activitățile zilnice în curte și în grădină. Deși stupii sunt amplasați la o distanță legală de hotarul dintre proprietățile părților, albinele zboară pe o distanță de circa 100 în jurul stupilor, apelantul fiind de nenumărate ori înțepat de acestea, fapt ce i-a provocat alergii. Intimații pârâți ar avea posibilitatea să mute stupii în aceeași grădină, dar la o distanță mai mare de proprietatea apelantului, însă din rea credință refuză.
Față de motivarea sentinței în sensul că pentru această operațiune ar fi nevoie de acordul tuturor moștenitorilor, arată că ceilalți comoștenitori nu sunt afectați în nici un fel.
În completarea probatoriului a fost efectuată o expertiză construcții.
Intimații, în întâmpinarea formulată, au arătat că apelantul este cel care întreține o stare conflictuală, formulând și alte acțiuni nefondate împotriva lor, din invidie, întrucât și reclamantul a avut stupi, dați zestre de părinți, dar nu s-a preocupat de îngrijirea albinelor și acestea au murit. Mai mult decât atât, dânsul nici nu este alergic, cum pretinde.
În dovedire au depus procesele verbale încheiate de autoritățile locale din com. la datele de 17.11.2008 și 5.01.2009, titlul de proprietate nr-, plan parcelar al terenurilor, document de înregistrare sanitară veterinară a stupinei nr. 410-VA/3.12.2008, adresa nr. 138/2009 a Primăriei com..
Analizând apelul formulat, tribunalul a considerat că acesta este fondat. Prin probatoriul administrat, apelantul a dovedit faptul că amplasamentul stupinei pârâților cu care se învecinează îl împiedică să-și desfășoare în mod firesc activitățile gospodărești, zborul albinelor desfășurându-se și în curtea și grădina sa, ocazie cu care se întâmplă să îl înțepe. Acest lucru îi provoacă un disconfort fizic, producând tumefierea zonelor afectate, așa cum au putut constata la data de 8.05.2008 și reprezentanții autorităților locale.
Este adevărat, reține tribunalul, că nu există o prevedere normativă care să reglementeze o distanță exact determinată la care pot fi amplasate stupinele față de imobilele învecinate. Legea apiculturii, nr. 89/1998, nu prevede decât că instalarea stupinelor trebuie făcută astfel încât să se asigure protecția populației și a animalelor. Atât timp cât amplasamentul actual al stupinei îi produce prejudicii apelantului, solicitarea sa de schimbare a acestuia se constată a fi îndreptățită în temeiul art. 1073 Cod civil, prin expertiza efectuată constatându-se că este posibilă stabilirea unui amplasament care să protejeze apelantul de atacurile albinelor în perioadele în care pot deveni agresive.
Faptul că terenul pe care expertul a propus a fi stabilit noul amplasament este inclus în titlul de proprietate nr- eliberat pe numele mai multor moștenitori și nu s-a făcut ieșirea din indiviziune, se reține că nu poate constitui un impediment, în condițiile în care chiar intimatul la termenul din 2.04.2009 a declarat că terenul e rămas moștenire de la mama sa, și îl stăpânește în temeiul dorinței acesteia, consemnată în înscrisul depus în copie la fila 63, atribuire cu care ceilalți moștenitori, cu excepția apelantului, au fost de acord. Prin urmare, prin această obligație nu s-ar afecta drepturile celorlalți comoștenitori, de altfel nefiind vorba nici de o grevare a vreunui drept, nici de amplasarea vreunor bunuri imobile.
Prin mutarea propusă în schița anexă a raportului de expertiză, aflată la fila 71, tribunalul reține că, nu sunt afectați nici ceilalți proprietari învecinați, din planul parcelar depus de intimați o dată cu obiecțiunile formulate pe acest motiv la ultimul termen de judecată, observându-se că amplasamentul propus se află la jumătatea terenului arabil situat în parcela 219/2, în respectiva zonă neexistând în apropiere absolut nici o construcție.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel au declarat recurs pârâții.
În drept aceștia au invocat în susținerea recursului art.304.pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
În fapt recurenții au susținut că instanța de apel nu a avut în vedere împrejurarea că stupina este veche de peste 40 de ani, pentru amplasamentul ei este eliberată o autorizație, stupii sunt fragili iar familiile de albine nu pot fi mutați decât în condiții speciale și doar dacă stupina este pusă pe roți.
Faptul că stupina este fixă, arată recurenții, nu permite mutarea pe un alt amplasament și nici deplasarea acestora în pastoral pe alte din țară.
Simplul fapt că stupina este fixă, se susține, creează un confort albinelor iar acestea sunt liniștite.
Prin mutarea stupinei așa cum s-a dispus de către instanța de fond, recurenții arată că sunt prejudiciați pe de o parte pentru că stupina ar urma să fie amplasată pe terenul aflat în indiviziune iar pe de altă parte albinele mutate mor.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, iar recurenții au depus în recurs declarații extrajudiciare date de ceilalți frați precum și planșe fotografice cu stupii de albine.
Curtea constată recursul neîntemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit art.21 din Constituția României " Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.
Este știut că în raporturile faptice de vecinătate, susceptibile de ocrotire juridică, abuzul de drept nu are criterii legale de identificare.
Limitele anormale ale acestui exercițiu circumscrie, excepțiilor general de vinovăție, adică, obiectiv, orice faptă culpabilă, indiferent de gradul culpei, prin care titularul dreptului deturnează de la scopul său economic și de la normalitatea funcționării sale, cauzând prin aceasta vecinului, o atingere a unui drept subiectiv - oricare ar fi el, materializată în prezența unui prejudiciu.
și consecințele ei de atingere a dreptului vecinului rămâne o chestiune de apreciere, întrucât nu are criterii riguroase de delimitare, dar, în toate cazurile, faptele trebuie să întreagă în materialitatea lor, prin gravitate, limitele unei vecinătăți tolerabile.
În speță, amplasarea stupinei de către recurenții-pârâți, pe proprietatea lor, la o distanță de 35 de drumul public și de 15 de gardul ce desparte proprietățile părților implicate în litigiu, nu s-a dovedit a fi o faptă care întrece limitele unei vecinătăți tolerabile.
Intimatul-pârât, nu a probat că i s-ar fi adus o atingere a unui drept subiectiv - oricare ar fi el, materializată în prezența unui prejudiciu.
În acest mod, curtea constată lipsa unui probatoriu esențial, care să susțină afirmațiile intimatului-pârât, respectiv actele medicale, care ar fi dovedit necontestabil că stupina astfel cum este amplasată, constituie un real pericol pentru acesta.
Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că, stupina este formată de 37 stupi cu familiile de albine-roiuri, amplasată pe Ť. fixate pe pământ, de peste 40 de ani.
Dreptul de a amplasa stupina la o anumită distanță de proprietatea vecinilor, poate fi dobândit și prin prescripție.
În cauză, față de împrejurarea că stupina este amplasată pe acest loc de peste, 40 de ani, se constată că recurenții-pârâți au dobândit prin efectul prescripției achizitive dreptul privind amplasamentul stupinei.
Cei 40 de ani, ai existenței stupinei pe același amplasament, dovedesc și o achiesare tacită a recurentului pârât, achiesare ce rezultă și din atitudinea pasivă acestuia până la pronunțarea acțiunii ce face obiectul cauzei de față.
Pentru cele ce succed, curtea, va admite recursul, va modifica în tot hotărârea recurată, în sensul că va respinge apelul, menținând hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, intimatul va fi obligat să plătească recurenților, cheltuielile de judecată făcute în recurs, reprezentând onorariul pentru avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil promovat de recurenții-pârâți și C împotriva deciziei civile nr.127/AC din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în tot hotărârea recurată în sensul că respinge apelul ca nefondat.
Obligă intimatul să plătească recurenților 1000 lei, reprezentând onorariul avocat în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 26.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent.-
red.dec.apel. -/
red.dec.rec.
tehnored. BC/ 5 ex/.25.11.2009
Președinte:Viziteu CameliaJudecători:Viziteu Camelia, Grosu Valerica Niculina, Pîrjol
