Obligație de a face. Decizia 131/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 131/2009
Ședința publică de la 19 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Florentina Cojan
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Ioan
Grefier
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr. 385/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este netimbrat și s-a depus întâmpinare din partea intimatului pârât Municipiul Sibiu prin Primar care solicită judecarea în lipsă.
Instanța lasă cauza la a doua strigare.
La reluarea cauzei și apelul nominal făcut se prezintă avocat cu împuternicire pentru recurenții reclamanți, lipsă fiind părțile.
Instanța comunică un exemplar din întâmpinare cu apărătorul recurenților, care nu solicită termen pentru studiu. Arată că va depune taxa judiciară de timbru până la sfârșitul dezbaterilor și nu formulează alte cereri.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului, sub rezerva depunerii taxei judiciare de timbru până la sfârșitul dezbaterilor.
Avocat pentru recurenții reclamanți solicită admiterea recursului declarat, desființarea hotărârii pronunțate de instanța de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare, constatând că acțiunea a fost legal timbrată.
În susținerea recursului arată că acțiunea civilă promovată de reclamanți are un caracter nepatrimonial și se timbrează cu taxă fixă (cu referire la primele două petite), iar petitele referitoare la constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor și a celor două contracte de vânzare cumpărare se timbrează tot cu taxă fixă deoarece nu au cerut restabilirea
-//-
situației anterioare ci doar constatarea nulității actelor - toate acestea nu ar fi depășit 100 lei taxă judiciară de timbru. Mai arată că în mod nelegal instanța de fond a procedat la anularea acțiunii reclamanților, fără a judeca în limita sumei deja achitată de 1900 lei taxă judiciară de timbru. Mai susține că instanța de fond calculat în mod eronat taxa judiciară de timbru datorată și a lăsat nesoluționată cererea de scutire de la plata taxei judiciare, stabilind valoarea cuantumului taxei de timbru la ultimul termen, dar, așa cum s-a mai arătat, fără a lua în calcul suma de 1900 lei deja plătită.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
Notă: După dezbaterea cauzei se depune la dosar, pentru recurenți, taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 3909/2008 dată de Judecătoria Sibiu în dos. nr- a fost anulată ca insuficient timbrată acțiunea formulată de reclamanții, G și, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor, Primăria municipiului Sibiu prin Primar, și.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că reclamanții au formulat o cerere de asistență judiciară prin care au solicitat diminuarea sau eșalonarea taxei de timbru. Instanța s-a pronunțat asupra acestei cereri, în sensul că a admis-o și a dispus plata diferenței taxei de timbru în șase rate, câte 724 lei la fiecare termen, începând cu data de 11.06.2008. Reclamanții au fost citați cu mențiunea achitării taxei aferente de 724 lei, sub sancțiunea anulării acțiunii. Întrucât nu s-a făcut dovada achitării acestei taxe, prima instanță a făcut aplicarea art. 20 din Legea 146/1997, anulând ca insuficient timbrată cererea.
Reclamanții au atacat această sentință, aducându-i critici de netemeinicie și nelegalitate.
Aceștia susțin că nu au putut să achite rata din 11.06.2008, întrucât cu două zile înainte au plătit o cauțiune de 500 lei într-un alt dosar, iar prima instanță nu a ținut cont de faptul că era achitată o parte din taxă, respectiv peste 2000 lei.
-//-
În precizarea motivelor, reclamanții arată că imobilul în litigiu intră sub incidența Legii 112/1995, astfel că acțiunea este scutită de taxă de timbru și că prima instanță nu a stabilit prin nicio încheiere cuantumul total al taxei de timbru.
Se mai susține că acțiunea principală are mai multe capete de cerere și că a fost achitată o parte din taxa de timbru, astfel că instanța trebuia să soluționeze cererea în măsura în care a fost legal timbrată.
La termenul din 04.12.2008s-a pus în discuție calificarea căii de atac, instanța calificând-o drept apel.
Prin decizia civilă nr. 385/2008, Tribunalul Sibiua respins apelul reclamanților, reținând în esență că obiectul cererii este unul evaluabil în bani, și că plata taxei de timbru a fost stabilită în mod corect de instanța de fond prin încheierea din 30.04.2008.
S-a arătat că apelanții nu au contestat dispoziția primei instanțe de stabilire a taxei de timbru, astfel că, în mod corect s-a făcut aplicarea art. 20 din Legea 146/1997.
Împotriva acestei decizii, reclamanții au declarat recurs, solicitând casarea celor două hotărâri pronunțate de instanța de apel și de instanța de fond și desființarea lor, urmând a se constata că acțiunea este legal timbrată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că petitele cererii principale sunt neevaluabile, iar cele referitoare la constatarea nulității contractelor de vânzare cumpărare se taxează cu taxă fixă. De asemenea, capătul de cerere privind validarea vânzării încheiată de reclamanți cu SC este o obligație de "a face" și nu de " a da". Față de aceste împrejurări, taxa de 1990 lei, achitată de reclamanți la fond este mai mare decât taxa datorată.
Recurenții susțin că, și în situația în care s-ar fi apreciat că nu este achitată în întregime taxa de timbru, instanța de fond ar fi trebuit să treacă la judecarea acțiunii în limita petitelor timbrate.
În drept se invocă art. 304 pct. 7, 8, 9. proc. civ.
Recursul este legal timbrat (fl. 22).
Pârâtul Municipiul Sibiu, prin primar, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului (fl. 19-20).
Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Conform art. 112 alin 1 pct. 3. proc. civ. cererea principală trebuie să cuprindă, între alte mențiuni, valoarea obiectului, după prețuirea reclamantului, iar, în funcție de această valoare, instanța de judecată va stabili taxa de timbru datorată de reclamant.
În speță, prima instanță a pus în discuția părților excepția de netimbrare la al treilea termen de judecată din 02.04.2008 (fl. 170), dispunând amânarea cauzei pentru ca părțile să indice valoarea obiectului dedus judecății la care să fie calculată taxa judiciară de timbru. Cu toate acestea, în finalul
-//-
încheierii apare o mențiune în sensul că reclamanții vor fi citați cu mențiunea să achite 7716 lei (sumă corectată cu pixul la 6317) cu titlu de taxă judiciară de timbru (fl. 171), deși în prezența reclamantului și a mandatarului reclamanților, instanța de fond nu a stabilit nicio taxă de timbru.
Reclamanții au formulat cerere de asistență judiciară, pe care instanța de fond a soluționat-o la data de 21.05.2008, dispunând eșalonarea plății taxei de timbru pentru diferența de 4347 lei în șase rate, câte 724 lei la fiecare termen.
Conform art. 18 alin 1 din Legea 146/1997, determinarea cuantumului taxelor de timbru se face de către instanța de judecată, care trebuie să le determine pentru fiecare capăt de cerere în parte, astfel cum se prevede în art. 14 din Legea 146/1997.
Prima instanță a dat hotărârea cu încălcarea acestor dispoziții legale, fără a stabili taxa de timbru pentru fiecare capăt de cerere, fără a pronunța o încheiere prin care să determine cuantumul acestei taxe. Mențiunea din încheierea din 02.04.2009 este trecută în procesul verbal de ședință după menționarea celor petrecute în timpul ședinței de judecată, certificate de semnătura președintelui de complet și a grefierului.
În aceste condiții, hotărârea pronunțată de prima instanță este nelegală, iar instanța de apel a apreciat greșit că taxa de timbru a fost stabilită în mod corect și că soluția instanței de fond este în concordanță cu prevederile art. 20 din Legea 146/1997.
Acest text legal prevede sancțiunea anulării cererii, dar numai în condițiile în care reclamantuluii s-a pus în vedere, cu respectarea cerințelor legale, cuantumul taxei datorate. Ori, de vreme ce instanța nu a procedat în acest fel, sancțiunea anulării nu devine incidentă.
Față de aceste considerente, Curtea reține că atât prima instanță, cât și instanța de apel au făcut o aplicare greșită a normelor legale incidente în cauză, astfel că recursul de față este privit ca fondat prin prisma motivelor circumscrise art. 304 pct. 9. proc. civ.
Drept urmare, în bata art. 312 alin 1. proc. civ., va fi admis recursul reclamanților și se va modifica decizia dată în apel, față de împrejurarea că pricina a fost soluționată fără a se cerceta fondul, se va dispune desființarea sentinței civile nr. 3909/2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Cu ocazia rejudecării, se va determina, prin încheiere, cuantumul taxei de timbru, raportat la fiecare capăt de cerere și ținând seama de taxa deja achitată de reclamanți.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile 385/2008 pronunțată de
-//-
(continuarea dispozitivului deciziei civile nr. 131/2009 dată în dosar nr-)
Tribunalul Sibiu.
Modifică decizia atacată în sensul admiterii apelului declarat de reclamanți împotriva sentinței civile 3909/2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu.
Desființează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.03.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Tehn. 2 ex/13.04.2009
-.
-
Președinte:Mihaela Florentina CojanJudecători:Mihaela Florentina Cojan, Anca Neamțiu, Ioan
