Obligație de a face. Decizia 1353/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1353
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 3: Sorin Drăguț
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenții reclamanți și împotriva deciziei civile nr. 535 din 14 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții reclamanți și, ambii asistați de avocat și intimatul pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Avocat, pentru recurenții reclamanți și, depune încheierea pronunțată la 5 octombrie 2009 de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, sentința civilă nr. 9173 din 9 2006, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 12033/2005 și adresa nr. 8397/P/2008 din 02.09.2009 emisă de Secția 4 Poliție
Intimatul pârât depune un set de înscrisuri.
Actele depuse la termenul de față au fost comunicate reciproc părților.
Părțile prezente, pe rând având cuvântul, învederează că nu solicită termen pentru observare, având cunoștință de înscrisurile depuse.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurenții reclamanți, susține că instanța de apel a pronunțat o soluție nelegală deoarece nu a analizat acțiunea raportat la construcția existentă în acest moment pe terenul reclamanților, ci raportat la construcția veche care face obiectul dosarului nr-, care este în faza rejudecării și care vizează prima construcție.
Arată că apelul a fost respins cu motivarea că pârâtul a fost de bună credință la edificarea construcției, susținând că analizarea bunei credințe s-a raportat la împrejurările în care a fost edificată prima construcție de către pârât și nu la împrejurările referitoare la edificarea celei de a doua construcții, construcție care face obiectul prezentului dosar.
Pune concluzii în principal, de admiterea recursului, modificarea deciziei și pe fond admiterea acțiunii în sensul demolării construcției edificate pe terenul reclamanților, iar în subsidiar, de admitere a recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj în vederea administrării de probe în ceea ce privește a doua construcție și buna sau reaua credință a pârâtului.
Se solicită cheltuieli de judecată.
Intimatul pârât susține că a construit legal și solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a deciziei pronunțate de Tribunalul Dolj.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.17463/17.11.2008, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, fost respinsă acțiunea având ca obiect demolare construcție, formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria a reținut următoarele:
Solicitarea obligării pârâtului de a ridica o construcție aflată pe terenul proprietatea reclamanților, construcția fiind realizată cu rea credință, reprezintă mijlocul juridic prin care sunt ocrotite atributele posesiei și folosinței dreptului de proprietate, conferindu-i titularului plenitudinea exercițiului dreptului care îi aparține.
Din probele administrate în cauză a rezultat că reclamanții sunt coproprietarii terenului de 1105 mp situat în Municipiul C, T 61, P 13 cu vecinii: la N-, la S-De 25, la E-, la V- și, astfel cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare nr. 1759/29.07.2008.
Acest amplasament nu este identic cu cel arătat de către pârât în cadrul interogatoriului administrat din oficiu, deoarece pârâtul a învederat că a ridicat o construcție pe un teren situat în C, V - cu vecinii: la N-, la S- V -, la E- o persoană numită, la V- și.
De asemenea pârâtul a învederat că amplasamentul noii construcții nu corespunde cu cel al construcției anterior demolată, ci, dimpotrivă aceasta a fost ridicată la o distanță de 3-4 mp.
Împotriva acestei sentințe au declarata apel reclamanții și -, criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.
În cererea de apel, apelanții expun un istoric al dobândirii dreptului de proprietate de către autorii anteriori și arată că prima instanță a făcut o interpretare greșită tuturor probelor administrate.
Prin decizia civilă nr.535 din 4 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins apelul formulat de reclamanții și, împotriva sentinței civile nr. 17463/17.11 2008, în contradictoriu cu intimatul-pârât .
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut, raportat la dispozițiile art. 494 Cod civil, că reclamanții nu au răsturnat prezumția bunei credințe a, astfel că nu pot obține demolarea lucrărilor. Soluția legală ar fi numai recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcțiilor pentru reclamanți, și obligarea acestora, în temeiul principiului îmbogățirii fără justă cauză, la plata despăgubirilor către constructor.
Împotriva acestei decizii civile, în termen legal, au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate.
Au susținut că instanța de apel a analizat buna credință a raportat la împrejurările în care a fost edificată prima construcție de către pârât, demolată în prezent, și care a făcut obiectul dosarului nr-, și nu a examinat împrejurările referitoare la cea de-a doua construcție, a cărei edificare a început în luna iulie 2008. Astfel, practic nu s-a cercetat fondul pricinii, și sunt aplicabile dispozițiile art. 312 pct.5 Cod pr. civ.
Au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei civile nr. 535/2009 a Tribunalului Dolj, în sensul admiterii apelului declarat de reclamanți, schimbarea sentinței civile, și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu consecința demolării construcțiilor edificate de pârât pe terenul reclamanților.
La dosarul cauzei s-au depus: dovada achitării taxei de timbru, copia c nr. 9173/2006 a Judecătoriei Craiova, copia încheierii pronunțată la data de 5.10.2009, în dosarul nr-, copia adresei nr. 8397/P/2008 emisă de MAI- IPJ D, Secția 4 de Poliție.
Recursul este fondat.
Reclamanți au investit instanța cu o acțiune în obligația de a face, solicitând obligarea pârâtului la demolarea construcției edificate cu rea credință pe terenul proprietatea lor, în suprafață de 1105 mp, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1759/29.07.2008.
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1076 Cod civil.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că anterior, autoarea reclamanților, vânzătoarea, s-a judecat în acțiune în revendicare cu pârâtul, iar prin nr. 9173/9.11.2006 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă și irevocabilă, cererea a fost admisă, iar pârâtul obligat să îi respecte dreptul de proprietate asupra terenului de 1000 mp, individualizați în dispozitiv.
Prin nr.4614/28.03.2008, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul, care a fost obligat să ridice de pe terenul proprietatea reclamantei situat în C, următoarele construcții: casă din paiantă, din lemn, și împrejmuire lemn.
Sentința civilă mai sus menționată a fost executată, așa cum reiese din procesul verbal încheiat la data de 10.07.2008 în dosarul nr. 294/E/2008 ( fila 6, dosar Judecătorie), iar ulterior, la interval de aproximativ două săptămâni, pârâtul a început edificarea unei noi construcții, în lipsa autorizației administrative și fără acordul reclamanților, la o distanță de 3-4 față de casa inițială demolată, așa cum el însuși a recunoscut la interogatoriul luat de prima instanță( filele 44,45).
Sentința civilă nr.4614/28.03.2008 a Judecătoriei Craiovaa fost desființată prin decizia civilă nr. 166/10.03.2009 a Tribunalului Dolj, ca efect a admiterii apelului declarat de pârât, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la aceeași instanță, unde a fost înregistrată sub nr. de dosar -, iar prin încheierea de ședință din 5 octombrie 2009, s-a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea acțiunii, dat fiind faptul că imobilul a fost demolat.
În litigiul de față, prima instanță a respins acțiunea, reținând că nu s-a făcut dovada existenței identității de amplasament între terenul proprietatea reclamanților și cel pe care pârâtul a edificat noua construcție fără autorizație.
Instanța de apel, după ce a administrat proba cu expertiză tehnică specialitatea topometrie, pentru lămurirea exactă a acestui aspect, a menținut soluția de respingere a acțiunii, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada că pârâtul este constructor de rea credință.
Potrivit art. 494 Cod civil, proprietarul terenului pe care un terț a edificat construcție devine și proprietarul construcției, în temeiul accesiunii imobiliare artificiale, având obligația de a-l despăgubi pe constructor.
Doar în ipoteza de rea credință, care a cunoscut că terenul aparține altcuiva, proprietarul terenului poate solicita demolarea construcțiilor pe cheltuiala celui care le-a edificat, eventual și cu obligația de a-i plăti daune interese pentru prejudiciile produse.
Potrivit art. 1899,alin.2 Cod civil, buna credință se prezumă, iar cel care invocă lipsa ei este ținut să o dovedească.
În cauză s-a dovedit fără dubiu, prin expertiza întocmită în apel, că pârâtul a ridicat noua construcție, a cărei edificare a început pe data de 28 iulie, pe terenul proprietatea reclamanților.
Tribunalul a examinat atitudinea subiectivă a pârâtului raportat la momentul edificării primei construcții, demolată în executarea nr. 4614/2008, și nu la momentul edificării celei de-a doua case, construită din cărămidă arsă, cu privire la care s-a solicitat de către reclamanți ridicarea de pe terenul proprietatea lor.
Astfel, toate considerentele expuse de Tribunal sunt subsumate aprecierii bunei credințe a pârâtului la momentul edificării primei construcții.
Susținerea invocată de pârât în dovedirea bunei sale credințe, potrivit căreia imobilul teren a făcut obiectul unui antecontract de vânzare cumpărare încheiat între fiica sa, în calitate de promitentă cumpărătoare, și, în calitate de promitentă vânzătoare, nu poate fi reținută, câtă vreme preferabilitatea dreptului de proprietate al autoarei, autoarea reclamanților, a fost tranșată în mod irevocabil prin nr. 9173/2006 a Judecătoriei Craiova, rămasă irevocabilă.
Împrejurarea că nr. 4614/2008 a fost desființată cu trimitere spre rejudecare nu conferă bună credință pârâtului, cătă vreme soluția pronunțată în apel a fost impusă de neregularități de ordin procedural, și nu de considerente legate de fondul cauzei, care, oricum, se refereau la prima construcție edificată de pârât.
În acest mod, nu s-a analizat practic fondul cauzei, în sensul incidenței dispozițiilor legale care reglementează situația de rea credință, cu referire la cea de-a doua construcție ridicată de pârât pe terenul reclamanților. Criticile formulate de recurenții reclamanți sunt întemeiate și se circumscriu dispozițiilor art. 312 pct.5 Cod pr. civ. în temeiul cărora, se va admite recursul, se va casa decizia civilă și se va trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.
În rejudecare, Tribunalul va examina, în baza efectului devolutiv al apelului, situația pârâtului de constructor de bună sau de rea credință, raportat la momentul edificării celei de-a doua construcții, și în raport de concluzia la care va ajunge, va soluționa cererea dedusă judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenții reclamanți și împotriva deciziei civile nr. 535 din 14 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. și tehnored.jud.-/4 ex./20.11.2009
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Oana Ghiță, Sorin Drăguț
