Obligație de a face. Decizia 301/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 301/2008
Ședința publică de la 26 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicePREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 46/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurentul reclamant asistat de avocat, intimata intervenientă asistată de avocat, lipsă fiind intimații pârâți Consiliul local Ocna M și Ocna
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus întâmpinare din partea intimatei interveniente, iar recurentul reclamant depune taxa judiciară de timbru în sumă de 15 lei și timbru judiciar de 0,45 lei.
Părțile arată că nu mai au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului reclamant solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de apel și menținerea hotărârii pronunțate la fond prin care s-a admis acțiunea introductivă de instanță a reclamantului cu respingerea cererii de intervenție a intervenientei, hotărârea fiind legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată, depune chitanță onorar. În drept invocă art. 304 pct. 6 și 8 Cod pr. civ.
În susținerea recursului, arată că instanța de apel în mod greșit și nelegal a dat ce nu s-a cerut, motiv de modificare prev. de art. 304 pct. 6 Cod pr. civ. Intervenienta a solicitat să fie desemnată unică beneficiară a contractului de închiriere pentru apartamentul în discuție, și ulterior a contractului de vânzare cumpărare, iar instanța de apel fără temei faptic și real a trecut-o ca titulară alături de reclamant, trecând peste o hotărâre irevocabilă intrată în puterea lucrului judecat. Mai arată că instanța
-//-
de apel a făcut o greșită aplicare a legii, motiv prev. de art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. hotărârea dată neavând argument de text de lege pe a cărei incidență să se sprijine.
Apărătorul intimatei interveniente solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate în apel. Cu cheltuieli de judecată, depune chitanță.
Susține că intervenienta are un drept locativ propriu asupra apartamentului în discuție, fiind parte atât în primul contract de închiriere încheiat în 2001 cât și în cel încheiat în 2005, dreptul acesteia fiind dovedit. Împrejurarea că intervenienta a cerut beneficiul în totalitate, iar instanța i-a acordat mai puțin, nu înseamnă extra petit.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Aiud sub dosar nr- reclamantul a chemat în judecată pârâții Consiliul Local al orașului Ocna M și SC SA Ocna M, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului de ordinul 1 de a încheia cu reclamantul contract de vânzare cumpărare asupra imobilului situat administrativ în Ocna M, str. - -,. 42,.7, jud.
Prin cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta în contradictoriu cu pârâții, Consiliul Local al Orașului Ocna M și SC SA Ocna M s-a solicitat:
-să se constate că reclamantul a părăsit definitiv imobilul situat administrativ în Ocna M, str. - -,. 42,.7, jud. A al cărui titular de contract de închiriere nr. 697/17.10.2005 este, în calitate de chiriaș și încheiat cu pârâta SC SA Ocna
-să fie obligate pârâtele de ordinul 1 și 2 să încheie contract de închiriere cu intervenienta asupra imobilului mai sus menționat.
-să fie obligate pârâtele de ordinul 1 și 2 să încheie intervenientei contract de vânzare cumpărare asupra imobilului situat administrativ în Ocna M, str. - -,. 42,.7, jud.
-cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 183/2007a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul așa cum a fost formulată; a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta dispunându-se obligarea acesteia la plata în favoarea reclamantului a cheltuielilor de judecată în sumă de 608,3 lei.
-//-
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 361/2004 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosar 717/2004 rămasă irevocabilă, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între reclamant și intervenientă din vina exclusivă a reclamantului. Prin aceeași hotărâre judecătorească a fost respins capătul de cerere vizând atribuirea beneficiului contractului de închiriere privind apartamentul în litigiu, cerere formulată de intervenientă.
Contractul de închiriere asupra imobilului a fost prelungit la data de 17.10.2005, titular al acestuia fiind reclamantul, intervenienta fiind înscrisă în fișa suprafeței locative.
Din probele testimoniale administrate în cauză s-a reținut că reclamantul, deși plecat la muncă în Israel, nu a părăsit definitiv locuința, fiind văzut în apartament, încercând să locuiască în imobil, fără însă ca intervenienta să-i permită acest lucru.
S-a apreciat că intervenienta nu este îndreptățită de a obține beneficiul locuinței chiar dacă a efectuat investiții în imobil, acest lucru creându-i doar un eventual drept de creanță.
Raportat la prev. art. 1 din Legea 85/1990 prima instanță a dispus admiterea acțiunii principale.
Cu referire la cererea de intervenție formulată, s-a reținut că în speță nu sunt incidente prev. art. 27 lit.a din legea 114/1996, dispunând respingerea acesteia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intervenienta aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând schimbarea în totalitate a hotărârii în sensul admiterii cererii de intervenție formulate și a respingerii acțiunii principale.
În expunerea de motive arată că hotărârea atacată se fundamentează pe o interpretare eronată și trunchiată a probelor testimoniale administrate în cauză.
Susține apelanta că în ultimii 7 ani a achitat toate cheltuielile aferente întreținerii apartamentului, efectuând inclusiv investiții, manifestându-se ca titular al contractului de închiriere.
Cu privire la intimatul reclamant arată că acesta a părăsit domiciliul comun încă din anul 2001, anterior pronunțării sentinței de divorț iar potrivit art. 27 din Legea 114/1996, în atare situație, închirierea continuă în beneficiul intervenientei câtă vreme a locuit în acest apartament împreună cu fostul soț care este titularul contractului.
În contextul celor expuse apreciază că intimații pârâți Consiliul local Ocna M și SC SA Ocna M au obligația de a încheia cu apelanta contract de închiriere și ulterior contract de vânzare cumpărare asupra imobilului în litigiu.
Prin decizia civilă nr. 46//A/2008 Tribunalul Albaa admis apelul declarat de intervenienta în interes propriu împotriva
-//-
sentinței civile nr.183/2007 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosar civil nr- și în consecință:
A schimbat în parte hotărârea atacată, atât sub aspectul soluționării acțiunii principale cât și sub aspectul soluționării cererii de intervenție în interes propriu și procedând la o nouă judecată:
A admis în parte atât acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâților Consiliul Local Ocna M și SC SA Ocna M cât și cererea de intervenție în intere propriu formulată de intervenienta împotriva pârâților, Consiliul Local Ocna M și SC SA Ocna M și în consecință:
A obligat pârâta SC SA Ocna M să procedeze la înscrierea intervenientei ca titular al contractului de închiriere nr. 697/2005 alături de reclamantul principal, contract având ca obiect închirierea imobilului apartament compus din două camere, bucătărie, baie, hol și balcon, situat administrativ în Ocna M, str. - -,. 42,. V,.7, jud.
A obligat pârâtul Consiliul Local Ocna M să încheie cu reclamantul și intervenienta contract de vânzare- cumpărare asupra imobilului sus menționat.
A respins celelalte capete ale cererii de intervenție formulate, sub acest aspect hotărârea atacată urmând a fi menținută, fiind compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți în fața instanței de fond, și a obligat intimatul la plata cheltuielilor de judecată în favoarea apelantei în sumă de 415,3 lei.
Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
Este incontestabil că după plecarea intimatului reclamant în străinătate, în apartament a continuat să locuiască apelanta care figurează de altfel ca având drept locativ atât în contractul de închiriere încheiat în anul 2002 cu SC SA Ocna M, cât și în cel încheiat în 2005 (fila 34- 37 fond).
Împrejurarea că intervenienta s-a manifestat ca locatar rezultă din probele testimoniale administrate în fața instanței de fond și în apel (fila 65, 77), dar și din actele depuse la dosarul cauzei, respectiv contractul de furnizare gaze naturale încheiat cu apelanta în anul 2002, contractul de furnizare energie electrică încheiat tot cu apelanta în anul 2006 (fila 55 și 57 fond) precum și facturile prin care s-a făcut dovada achitării cheltuielilor de întreținere ale apartamentului, facturi însă achitate atât de apelantă cât și de intimatul reclamant (fila 58-60, 56, 62- 79 fond).
Așa fiind nu se poate reține că una din părți și-ar fi pierdut dreptul locativ asupra apartamentului, cu atât mai mult în ceea ce-l privește pe intimatul în privința căruia instanțele au statuat irevocabil prin
-//-
decizia civilă 26/A/2005 a Tribunalului Alba și respectiv decizia 85/2005 a Curții de Apel (hotărâri atașate acțiunii principale, file nenumerotate) în sensul că plecarea temporară la muncă în străinătate a acestuia, nu echivalează cu părăsirea definitivă a domiciliului.
Pe de altă parte, chiar reclamantul intimat recunoaște prin răspunsul dat la întrebarea 3 din interogatoriul luat acestuia în fața instanței de fond că după plecarea sa în Israel, în apartament a continuat să locuiască apelanta (fila 90).
Este adevărat că titularul contractului de închiriere este intimatul reclamant însă părțile au avut calitatea de soți iar prevederile Legii 85/1992 operau în beneficiul amândurora, în sensul că puteau dobândi în proprietate devălmașă imobilul în litigiu.
Pe de altă parte, contractul de închiriere asupra imobilului existent la fila 36 dosarului instanței de fond și în care figurează ca titular intimatul (apelanta figurând în fișa suprafeței locative ca membru al familiei - fila 37 verso) nu a fost desființat, astfel că încheierea unui alt contract asupra aceluiași imobil - cum solicită intervenienta apelantă- nu este posibilă.
Într-o altă ordine de idei, din moment ce apelanta figurează în fișa imobilului cu drept locativ, ea justifică interes în a obține drept de închiriere asupra apartamentului în calitate de titular și nu doar ca membru de familie cu statut de tolerat în spațiu, la acest moment nemaiavând calitatea de soție a intimatului.
Așa fiind, câtă vreme ambele părți au dovedit dreptul locativ asupra imobilului și cum două contracte de închiriere asupra aceluiași bun nu se pot încheia, hotărârea primei instanțe în sensul admiterii acțiunii principale și respingerii cererii de intervenție, a fost privită ca netemeinică și nelegală de către tribunal care a procedat la schimbarea în parte ca efect al admiterii ca fondat a apelului civil, conform art. 296 Cod pr.civilă, cu admiterea în parte a ambelor cereri și obligării în principal a pârâtei SC SA Ocna M de a proceda la înscrierea apelantei ca titular al contractului de închiriere nr. 697/2005 alături de reclamantul, urmând ca pârâtul Consiliul Local Ocna M să încheie cu ambele părți contract de vânzare- cumpărare asupra apartamentului în litigiu.
A fost menținută hotărârea atacată sub aspectul soluției de respingere a celorlalte capete ale cererii de intervenție în interes propriu formulate.
Raportat la soluția de admitere în parte a ambelor cereri, cheltuielile de judecată efectuate de părți în fața instanței de fond, au fost compensate potrivit art.276 Cod pr.civilă.
În baza art. 274 Cod pr.civilă intimatul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în favoarea apelantei în sumă de 415,3 lei compuse din taxa judiciară de timbru și onorariu avocațial dovedite prin chitanțele depuse la filele 17, 27 din dosar.
-//-
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs reclamantul invocând în drept prev. art. 304 pct. 6 și 9 Cod pr. civ.
În expunerea criticilor se arată că instanța de apel prin nereținerea corectă a stării de fapt dedusă judecății și nelegal prin neobservarea argumentelor de text de lege a admis apelul.
Cererea de intervenție este inadmisibilă atâta timp cât chiar și instanța de apel reține că recurentul este titularul contractului de închiriere.
Este total eronat că intervenienta are un drept locativ asupra imobilului apartament și astfel s-a admis apelul prin care s-a dispus obligarea înscrierii intervenientei ca titular al contractului de închiriere - dispoziție care este un extrapetit, fără reflectare a ceea ce constituie res in judicium deducta al cererii de intervenție.
Prin întâmpinare, intimata pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Motivele invocate referitoare la nereținerea corectă a stării de fapt dedusă judecății de către instanța de apel vizează interpretarea probatoriului și se încadrează motivelor prevăzute de art. 304 pct. 11 Cod pr. civ. și nu art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. astfel că nu mai pot fi examinate în condițiile în care acest punct a fost abrogat.
Chiar dacă, așa cum se pretinde pe calea recursului, statuările de fapt ale instanței de apel sunt greșite, eventuale erori, sub acest aspect, nu se constituie caz de recurs după abrogarea pct. 11 al art. 304 Cod pr. civ. prin OUG 138/2000.
În altă ordine de idei, analizând recursul prin prisma motivelor de nelegalitate prev. de art. 34 pct. 9 Cod pr. civ. se constată că este nefondat.
Instanța de apel corect a aplicat dispozițiile legale incidente în cauză având în vedere ansamblul probelor administrate în cauză și disp. Legii 85/1992.
E de necontestat că intervenienta are drepturi locative proprii, aspect ce rezultă din fișa suprafețelor locative (fila 36-39 dosar fond).
Potrivit disp. Legii 114/1996, dreptul locativ se dobândește nu numai de către titularul contractului dar și de către alte persoane prevăzute în contract care urmează să locuiască cu titularul (art. 21 lit. k) în baza unui drept de folosință derivat din dreptul titularului contractului de închiriere.
Mai mult, din disp. art. 27 din Legea 114/1994 rezultă fără echivoc că soțul (soția), descendenții și ascendenții dobândesc drepturi locative prin simpla locuire cu titularul de contract.
În speță pârâta intimată, chiar dacă nu e titulara contractului de închiriere, fiind fosta soție a recurentului, a dobândit drepturi locative asupra imobilului apartament închiriat potrivit dispozițiilor legale arătate mai sus.
Prin urmare, are drepturi egale cu recurentul atât la închiriere cât și la cumpărarea acestui imobil.
-//-
(continuarea deciziei civile 301/208 dată în dosar -)
Nici critica întemeiată pe prev. art. 304 pct. 6 Cod pr. civ. nu poate fi primită. Instanța de apel nu a acordat ceea ce nu s-a cerut întrucât prin cererea de intervenție s-a solicitat obligarea pârâtelor la încheierea contractului de închiriere și vânzare numai cu intervenienta. Ori instanța de apel a acordat mai puțin decât ceea ce s-a cerut și nu extrapetit.
Pentru considerentele expuse, Curtea, în temeiul art. 312 Cod pr. civ. va respinge ca nefondat prezentul recurs, decizia instanței de apel fiind legală.
Față de disp. art. 274 Cod pr. civ. va obliga recurentul la plata cheltuielilor de judecată efectuate de către intimata și justificate cu înscrisuri la dosar.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de către reclamantul împotriva deciziei civile nr. 46/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil -.
Obligă recurentul să plătească intimatei suma de 600 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.09.2008.
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean - - | JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară - - - - | JUDECĂTOR 3: Augustin Mândroc - - |
Grefier, - |
Red.
Tehnored. 2 ex/08.10.2008
-,
-
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nagy Nicoară, Augustin Mândroc
