Obligație de a face. Decizia 59/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 59/

Ședința publică din 3 martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Vanghelița Tase

JUDECĂTOR 2: Eleonora Spiridon

JUDECĂTOR 3: Paulina Georgescu

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta reclamantă " ", cu sediul în,-, județul C, în contradictoriu cu intimata pârâtă " " B, cu sediul B, calea, nr. 155, - 1, 6-7, etaj 12, sect. 1, împotriva deciziei civile nr. 445 din 15.10.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta reclamantă prin av., în baza delegației de substituire a av. și intimata pârâtă prin av., potrivit împuternicirii avocațiale seria - nr. 69374/2008.

Procedura este legal îndeplinită, în conf. cu disp.art. 87 și urm. Cod pr. civilă.

Recursul este declarat în termen, motivat și netimbrat.

După referatul grefierului de ședință;

Avocatul recurentei reclamante depune la dosarul cauzei chitanțele de plată a taxei judiciare de timbru de 4 lei, timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei, delegația de substituire și împuternicirea avocațială seria - nr. 45675/2008. la rândul său, avocatul intimatei pârâte depune împuternicirea avocațială mai sus menționată.

Luând act că părțile nu au cereri prealabile de formulat ori înscrisuri de depus la dosar, instanța, fiind lămurită asupra cauzei, în temeiul art. 150 Cod pr. civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Având cuvântul pentru recurenta reclamantă, avocatul acesteia solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea soluției instanței de apel în sensul admiterii apelului și pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului, arată în esență că acțiunea este întemeiată pe disp. Legii 85/1992 și s-a solicitat scoaterea la vânzare a imobilului în litigiu prin organizarea unei licitații publice, în condițiile legii.

Instanța nu a arătat care a fost modificarea adusă Legii 85/1992 prin care se lasă la latitudinea proprietarului să înstrăineze imobilul. Această lege specială, derogatorie de la dreptul comun, prevede imperativ ce imobile urmează a fi vândute și în ce condiții.

Curtea, pune în vedere părților să se refere și asupra deciziei nr.5/21.01.2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite.

Avocatul recurentei reclamante nu poate pune concluzii în referire la decizia menționată neavând cunoștință despre aceasta.

Pentru intimata pârâtă, apărătorul acesteia, având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea soluției instanței de apel, conform concluziilor scrise pe care le depune la dosar.

Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.

CURTEA

Asupra cererii de recurs;

Reclamanta - SRL chemat în judecată pe pârâta - SA B ( acțiune modificată la termenul din data de 18.01.2007) solicitând instanței prin hotărârea judecătorească să dispună:

- obligarea pârâtei să încheie în condițiile Legii nr.85/1992 contractul de vânzare-cumpărare pentru apartamentul 203,.6,.2, -G-Nord din folosit în baza contractului de încheiere nr.473/2000.

În motivarea cererii, reclamanta precizează că i-a fost repartizată o locuință pentru cazare personal pentru care s-a încheiat contractul de închiriere nr.473/5.07.2000.

Reclamanta arată că această locuință este formată din 2 încăperi cu o suprafață de 29,00. și dependințe în suprafață de 23,71. fiind folosită exclusiv pentru cazare personal.

Cu acordul proprietarului a efectuat îmbunătățiri, în sensul că a înlocuit tâmplăria, instalația sanitară, a închis balconul, așa cum rezultă din factura nr.-/10.10.2000 însoțită de avizul de lucrări și procesul verbal de recepție.

Conform dispozițiilor Legii nr.85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație, chiriașii au dreptul de a cumpăra aceste locuințe în condițiile Decretului - Lege nr.61/1990.

Dreptul chiriașului îi corespunde obligația corelativă a pârâtei de dispune vânzarea imobilelor ce fac obiectul acestei legi speciale.

La termenul din data de 18.01.2007 reclamanta prin apărător a precizat că-și modifică cadrul procesual în sensul că înțelege să cheme în judecată și - SA B, sens în care în temeiul art.132 pr.civ. instanța să ia act de această precizare.

Totodată, în temeiul art.137 pr.civ. pârâta a invocat lipsa calității procesuale pasive a - - Sucursala. Reclamanta este de acord cu admiterea acestei excepții având în vedere că reglementările legale (statutul societății) nu-i conferă calitatea procesuală de- sta în judecată în nume propriu, de a-și exercita drepturi și a-și asuma obligații.

Față de considerentele mai sus invocate, instanța a admis excepția invocată privind - lipsa calității procesuale pasive a - - Sucursala, această societate prin statutul său nu-și poate exercita drepturile și nu-și poate asuma obligații în nume propriu.

Din analiza materialului probator administrat în cauză instanța reține că la data de 5.07.2000, între părți s-a încheiat contractul de închiriere nr.473/5.07.2000. Prin acest contract de închiriere pârâta în calitate de proprietară a închiriat reclamantei pentru o perioadă de 10 ani apartamentul nr.203,.6, -G-Nord în scopul cazării de personal.

Cu acordul proprietarului, reclamanta a efectuat mai multe îmbunătățiri la acest imobil: s-au înlocuit tâmplăria, instalația sanitară, s- zugrăvit și s-a închis balconul.

Prin sentința civilă nr.376/22.02.2007 a Judecătoriei Mangalias -a respins ca nefondată actiunea,solutie mentinută și de Tribunalul Constanta prin decizia civilă nr.445/15.10.2007.

Pentru a pronunța solutia dată s-a retinut că în discutie este o locuință detinută de către reclamantă în temeiul unui contract de închiriere încheiat la data de 05.07.2000 dată la care au luat naștere drepturile și obligatiile reciproce ale părtilor din contractul de închiriere.

Locuinta în litigiu are ca titular în contractul de închiriere o persoană juridică - reclamanta, putând fi vândută potrivit art.6 din Legeanr.85/1992 modificată, doar prin licitatie publică, ca urmare nu îi sunt aplicabile dispozițiile art.7 din același act normativ.

Din cuprinsul actului normativ rezultă cu certitudine că de dispozițiile acestuia beneficiază doar persoanele care aveau calitatea de chirias la data intrării în vigoare a legii, calitate dobândită însă de reclamanta apelantă la data de 05.07.2000, moment în care locuința făcea parte din patrimoniul pârâtei intimate.

Împrejurările în care locuința în litigiu este în patrimoniul pârâtei intimate, iar acesteia îi este recunoscută latitudinea de a vinde sau a refuza vânzarea prin Legea nr.85/1992 modificată prin Legea nr.76/1994, obligarea pârâtei intimate la vânzarea locuinței către reclamantă, nu este posibilă pe calea pronunțării unei sentințe judecătorești, nu numai pentru motivul că reclamanta nu se încadrează în categoria persoanelor beneficiare de textul actului normativ, dar și pe motivul că o astfel de obligație ar contraveni prerogativelor drepturilor de proprietate ale pârâtei, ar constitui o încălcare a acestora, ceea ce nu este posibil.

Împotriva deciziei civile a tribunalului declarat recurs reclamanta, criticând decizia ca fiind nelegală, sub aspectele motivelor înscrise înart.304 pct.9 Cod pr.civilă,în sensul că hotărârea pronunțată estre lipsită de temei legal.

Astfel,instanța a respins apelul cu motivarea că la data încheierii contractului de închiriere, dispozițiile Legii nr.85/1992 erau modificate de Legea nr.76/1994, care lasă la latitudinea unităților economice înstrăinarea locuintelor de serviciu, iar o persoană juridică nu poate beneficia de prevederile Legii nr.85/1992.Locuința detinută cu contract de închiriere putând fi vândută doar la licitatie publică.

Critica se referă la împrejurarea că modificarea Legii nr.85/1992, nu cuprinde dispoziții în sensul celor retinute de instantă, nu există text în Legea nr.76/1994 care să prevadă faptul că unitățile economice nu pot vinde și că sunt necesare condițiile înscrise în motivarea instantei de apel.

Împrejurarea că, contractul de închiriere în litigiu nu era încheiat la intrarea în vigoare a Legii nr.85/1992 nu este relevantă, dispozițiile legale sunt în sensul că "vor fi vândute locuintele construite până la intrarea în vigoare a legii și nu cele pentru care existau contracte de închiriere.

Decizia recurată nu cuprinde motivarea în drept a solutiei pronunțate.

Cu privire la împrejurarea că înstrăinarea unui imobil este la latitudinea proprietarului, acest act de dispoziție fiind unul din prerogativele dreptului de proprietate și nu poate fi primită, deoarece ne aflăm sub incidenta unei legi speciale, derogatorii de la dreptul comun, prin care se prevede imperativ ce imobile urmează a fi vândute și în ce condiții.

Examinând motivele de recurs și verificând probele administrate, instanta retine următoarele:

Obiectul cererii dedus judecătii constă în obligarea pârâtei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, în condițiile Legii nr.85/1992,pentru apartamentul nr.203..-.Nord din, destinat cazării personalului salarial.

În acest sens art.6 din Legea nr.85/1992,modificat stabileste că"locuintele construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, care nu fac obiectul unui contract de închiriere sau pentru care nu au fost emise ordine de repartiție, precum și cele care au ca titular de contract de închiriere o persoană juridică pot fi vândute la licitatie publică organizată de agentii economici care detin spatiile economice".

Drept urmare, recurenta a încheiat contractul de închiriere nr.473 la data de 5.07.2000, pentru un termen de 10 ani.

Dispozițiile Legii nr.85/1992 privind vânzarea de locuinte și spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat republicată,sunt aplicabile și în cazul contratelor de închiriere încheiate după data intrării în vigoare a acestui act normativ sens în care, cu putere de lege s-a pronunțat și Înalta Curte de Casatie și Justiție constituită în Secții Unite, prin Decizia civilă nr.5 din 21.01.2008.

Față de aceste dispoziții, contractul de închiririere intră sub incidenta de reglementare a Legii nr.85/1992 modificată prin Legea nr.76/1994.

Este reală împrejurarea că dispozițiile privind înstrăinarea sunt diferite, după cum locuinta este detinută de o persoană fizice sau juridică, dar prevederea legiuitorului în sensul că locuintele detinute cu contract de închiriere de persoane juridice va fi vândut prin licitatie publică, nu duce la respingerea actiunii.

Obiectul cererii de chemare în judecată constă în obligarea intimatei pârâte la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, în condițiile Legii nr.85/1992 modificată, ceea ce înseamnă că instanta poate obliga unitatea detinătoare la vânzarea imobilului prin organizarea unei licitatii publice, în condițiile legii, cu riscul reclamantei de a nu fi adjudecatarul acesteia.

Pe cale de consecință, art.312 al.1 Cod pr.civilă instanța, va admite recursul, va modifica în tot decizia recurată, în sensul că va admite recursul și judecând va schimba în tot sentința apelată și pe fond, va admite actiunea și va obliga pe pârât să încheie contract de vânzare-cumpărare a imobilului din Constanta, -.Nord..6..2..203, pe care îl ocupă recurenta cu contractul de închiriere nr.473 din5.07.2000,în condițiile Legii nr.85/1992 cu modificările ulterioare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

. LEGII

D E CI D

Admite recursul civil declarat de recurenta reclamantă " ", cu sediul în,-, județul C, în contradictoriu cu intimata pârâtă " " B, cu sediul B, calea, nr. 155, - 1, 6-7, etaj 12, sect. 1, împotriva deciziei civile nr. 445 din 15.10.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-

Modifică în tot decizia recurată, în sensul că admite apelul, schimbă în tot sentința apelată și pe fond admite actiunea și obligă pârâta să încheie contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul pe care-l ocupă recurenta cu contract de închiriere, în condițiile Legii nr.85/1992.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,azi 03.03.2008.

Președinte Judecători

- - -

- -

Grefier

- -

jud.fond.

jud.apel:;

red.dec.jud.

tehnored.gref.-4 ex.

24.04.2008

Președinte:Vanghelița Tase
Judecători:Vanghelița Tase, Eleonora Spiridon, Paulina Georgescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 59/2008. Curtea de Apel Constanta