Obligație de a face. Decizia 63/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 63
Ședința publică de la 20 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă
JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Dan
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,- A, județ P, împotriva sentinței civile nr.1564 din 14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în G,-, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-pârât reprezentat de consilier juridic, lipsind intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-reclamant a depus la dosar întâmpinare.
Consilier juridic având cuvântul arată că la dosarul cauzei se află două exemplare de pe întâmpinare, nefiind comunicat odată cu citația și solicită acordarea unui termen în continuare pentru a aduce la cunoștința conducerii recurentei conținutul acesteia.
Curtea înmânează reprezentantei recurentei copia întâmpinării, în acest sens procedând la extragerea file 10 din dosarul de recurs și, pentru a da posibilitate acesteia să ia cunoștință de conținutul întâmpinării, lasă cauza la a doua strigare.
După reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-pârât reprezentat de consilier juridic, lipsind intimatul-reclamant.
Consilier juridic având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarația acesteia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurentul pârât susține în esență că instanța de fond a reținut în mod trunchiat dispozițiile Ordinului nr.5/1998, nereținând și prevederile cuprinse în art.3 alin.1 și 4 din care rezultă că sporul de 15% nu se acordă pentru tot personalul, ci numai pentru cei incluși în tabelele nominale avizate de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă curtea de apel și, mai mult, nu se impunea a fi generalizat acest spor în sensul de a fi inclus și în baza de calcul și luat în seamă la actualizarea pensiei.
Solicită respingerea recursului, modificarea în tot a sentinței primei instanțe și pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.
Curtea
Deliberând asupra recursului declarat de pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, împotriva sentinței civile nr. 1564 din data de 14 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, constată următoarele:
Reclamantul - chemat în judecată pe pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia de a lua în calcul la stabilirea cuantumului veniturilor din adeverința nr.1552/VI/9/2008 și sporul de 15% prevăzut de disp. art. 30 din nr.OUG177/2002.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că începând cu data de 1 ianuarie 2006 pensiile de serviciu ale magistraților pensionari s-au actualizat anual în raport de media veniturilor brute din ultimele 12 luni ale magistraților în activitate, că potrivit art.7 alin.3 din nr.HG1275/18 octombrie 2005 în veniturile brute s-au inclus indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile cu caracter permanent sau nepermanent, iar în executarea acestor dispoziții pârâtul a emis adeverința nominală nr.288/X/2006, - și - luând în calcul și sporul de 15%.
A mai arătat reclamantul că prin adeverința nr.1152/VI/9/2008 acest spor nu a mai fost luat în calcul cu motivarea că nu beneficia de acesta la data pensionării.
Reclamantul a mai precizat că motivarea este greșită, deoarece luarea în calcul a acestui spor nu este condiționată de primirea sa la data pensionării ci de existența în salariul magistratului în activitate din perioada de referință.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii motivat de faptul că sporul nu a fost înscris în cartea de muncă a reclamantului, că se plătește proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții, primind sporul doar persoanele înscrise în tabelele anexate buletinelor de analiză privind determinările efectuate prin expertiză.
S-a anexat întâmpinării Ordinul nr.5 din 29 ianuarie 1998 emis de Ministerul Public prin care s-a acordat sporul de 15% din salariu cu începere de la 1 decembrie 1997.
După administrarea probatoriilor prin sentința sus-menționată, Tribunalul Dâmbovițaa admis cererea și a obligat pârâtă să ia în clacul la stabilirea cuantumului veniturilor din adeverința nr.1152/VI/9/2008 a sporului de 15% prevăzut de art.30 din nr.OUG 177/2002.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că reclamantul beneficiază de pensie de serviciu pentru activitatea de procuror desfășurată timp de 30 de ani, că actualizarea pensiei de serviciu se face în conformitate cu disp. art. 85 alin.2 din Legea nr.303/2004 în forma aflată în vigoare la data emiterii adeverinței nr.1152/VI/9/15 aprilie 2008 care stipulează că pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor și procurorilor în activitate.
Potrivit art.7 alin.3 din nr.HG1275 din 18 octombrie 2005 în veniturile brute realizate se includ pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară,
sporurile cu caracter permanent sau nepermanent, fără sumele primite cu titlu de premii, prime, decontări, etc.
Sporul de 15% pentru desfășurarea activității în condiții deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase a fost acordat procurorilor începând cu data de 1 decembrie 1997 și este prevăzut și de art.30 din nr.OUG177/2002, însă nu a beneficiat de aceasta, nefiind înscris în carnetul său de muncă.
Împotriva acestei sentințe, pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTIa declarat recursul, criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că instanța de fond a stabilit o situație juridică neconformă realității, deoarece dreptul magistraților la sporul de 15% pentru condiții vătămătoare sau periculoase a fost constituit prin disp. art. 43 Legea nr. 50/1996, iar după efectuarea constatărilor și expertizelor cerute de lege prin Ordinul nr.5 /1998 al Procurorului General s-au stabilit unitățile și locurile de muncă cu condiții vătămătoare, sporul de 15 % fiind acordat începând cu 1 decembrie 1997, numai că acest spor nu se acord pentru tot personalul.
De asemenea, instanța de fond nu a ținut seamă și de faptul că sporul se plătește proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții și nu toți procurorii erau beneficiari ai acestui spor.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a temeiurilor de casare prev. de art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Prin adeverința nr. 1152/VI/9/2008 emisă de recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI și al cărei conținut a fost contestat prin acțiunea de față se atestă că reclamantul în calitate de magistrat pensionar îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr.303/2004 republicată pentru actualizarea pensiei de serviciu la data de 1 ianuarie 2006 conform sentinței civile nr.1092/14 noiembrie 2007, modul de calcul ca fiind media veniturilor brute în perioada ianuarie - decembrie 2005 la care s-a adăugat procentul de 40% spor anticorupție stabilit prin sentința civilă 1225/2006 și procentul de 25% spor de vechime stabilit prin sentința civilă nr.1092/2007.
Prin aceeași adresă se arată că nu a fost avut în vedere și sporul de 15% pentru condiții grele sau vătămătoare care se acordă proporțional cu timpul lucrat numai persoanelor care își desfășoară activitatea în astfel de condiții.
Potrivit art. 2 din Ordinul nr. 5/29 ianuarie 1998 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție sporul de 15% se acordă numai personalului care își desfășoară activitatea în locuri de muncă cu condiții grele sau vătămătoare, proporțional cu timpul efectiv lucrat și în baza buletinelor de analiză cuprinzând determinările asupra concentrațiilor de noxe. Acest ordin a fost emis în aplicarea prevederilor art. 43 din Legea nr. 50/1996.
Intimatul-reclamant a fost eliberat din funcție ca urmare a pensionării la data de 1 martie 1996 și la aceea dată nu încasa un astfel de spor.
Conform art. 85 din Legea nr. 303/2004 pentru perioada de referință, respectiv anul 2006 pensia de serviciu se actualiza anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de procurorii și judecătorii în activitate.
Cum acest spor nu intra automat în calculul veniturilor brute, el fiind acordat în funcție de condițiile concrete ale locului de muncă proporțional cu timpul lucrat și pentru acele locuri de muncă menționate în Ordinul Procurorului General este limpede că nu putea intra în calculul mediei veniturilor brute, așa cum greșit a reținut instanța de fond, astfel că în temeiul disp. art. 312 Cod pr.civilă, Curtea admițând recursul, va modifica în tot sentința și pe fond va respins acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,- A, județul P, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în G,-, județul D, și în consecință;
Modifică în tot sentința civilă nr.1564 din data de 14 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și pe fond respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Dan
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Red. AB/DV
3 ex/19.02.2009
f- - Tribunalul Dâmbovița
Președinte:Alexandru BobincăJudecători:Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Dan
