Obligație de a face. Decizia 677/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 677

Ședința publică de la 04 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Paula Păun

JUDECĂTOR 2: Gabriela Ionescu

JUDECĂTOR 3: Tania Țăpurin

Grefier - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta UNIVERSITATEA DIN C împotriva deciziei civile nr. 176 din 7 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic, reprezentând recurenta pârâtă UNIVERSITATEA DIN C, lipsind intimata reclamantă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei.

Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă, a depus dovada achitării taxei de timbru și delegație de reprezentare.

Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.

Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă, a susținut oral motivele de recurs formulate în scris, arătând că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a legii atunci când a reținut că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului sub aspectul art. 7 din Legea 85/1992. A pus concluzii de admitere a recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj.

CURTEA

Asupra recursului de față:

La data de 2 mai 2007 reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Universitatea din C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să oblige pârâta să-i vândă, în temeiul Lg.nr.85/1992, locuința situată în C,- A,.A.2,.1, jud. D, pe care o deține în calitate de chiriaș, conform contractului de închiriere încheiat la data de 13 martie 2003, locuință compusă din camera de locuit în suprafață de 21,08 mp și dependințe comune de 9,03 mp, conform fișei suprafeței locative închiriate.

În motivarea cererii, a arătat că împreună cu familia locuiește, în calitate de chiriași într-o locuință proprietatea pârâtei și, deși a formulat o cerere de cumpărare a locuinței, pârâta i-a respins cererea.

Mai susține că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Lg.nr.85/1992.

Prin întâmpinarea formulată la 30 05 2007 pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică

Prin sentința civilă nr.16809 din 28 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Universitatea din

Pentru se pronunța astfel, instanța reținut că potrivit dispozițiilor art.7 alin.1 din Lg.nr.85/22.07.1992, atât în forma sa inițială, cât și în forma republicată din 15.07.1998, locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a legii, altele decât locuințele de intervenție, pot fi vândute titularilor contractului de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile Decretului-lege nr.61/1990 și ale prezentei legi.

Beneficiul facultății de a cumpăra și, respectiv al obligației imperative de a vinde la cerere, instituită în sarcina persoanelor juridice deținătoare ale locuințelor la care se referă dispozițiile art.7 alin.1 din Lg.85/ 1992, este acordat numai titularilor contractului de închiriere din momentul intrării în vigoare a legii în anul 1992, iar nu și celui devenit chiriaș ulterior acestei date.

Așadar, obligația de a vinde nu există - atâta timp cât chiriașul de la data intrării legii în vigoare, nu cere a i se vinde - și încetează în momentul în care și raportul de locațiune a încetat fără ca fostul chiriaș să fi cerut să cumpere, locuința rămânând în proprietatea persoanei juridice deținătoare, deci nu mai face obiectul prevederilor art.7 alin.1 din Lg.85/1992, modul de administrare și eventuala înstrăinare stabilindu-se de consiliul de administrare, respectiv de conducerea unității deținătoare ( art.7 alin.7 din aceeași lege).

Instanța a constatat că reclamanta a dobândit calitatea de chiriaș în anul 2003 astfel încât aceasta nu avea calitatea de chiriaș al locuinței în litigiu la data intrării în vigoare a Lg.85/1992, dobândind această calitate abia în anul 2003, neputând astfel beneficia de dispozițiile art.7 alin.1 din lege, motiv pentru care pârâta nu poate fi obligată a-i vinde locuința în litigiu.

Împotriva sentinței civile nr.16809 din 28 noiembrie 2007, pronunțate de Judecătoria Craiova, a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de apel, reclamanta a arătat că obligația de vânzare a locuințelor în temeiul art.7 din Legea nr.85/1992 este o obligațiein rem, în considerarea obiectului ( locuința construită din fondurile unităților economice de stat, până la data intrării în vigoare a legii ) și nu o obligație in personam, în considerarea calității de chiriaș la data intrării în vigoare a legii.

Apelanta a susținut că, față de aceste argumente, pentru a beneficia de dispozițiile legale anterior menționate, solicitantul trebuie să aibă calitatea de chiriaș la momentul formulării cererii de cumpărare și nu la momentul intrării în vigoare a actului normativ.

Prin decizia civilă nr.176 din 7 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis apelul formulat de către reclamanta domiciliată în C,-, -.2,.1 județul D împotriva sentinței civile nr.16809 din 28.11.2007 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă UNIVERSITATEA DIN C, cu sediul în C, str. -, nr.12, județul

S-a desființat sentința civilă atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

S-a reținut că instanța s-a limitat să examineze cererea față de prevederile art.7 din Legea nr.85/1992, raportat la data la care reclamanta a dobândit calitatea de chiriaș al locuinței în litigiu - ulterior intrării în vigoare a legii - fără a mai analiza alte aspecte legate de fondul cauzei, cum ar fi destinația spațiului, măsura în care se încadrează în categoria locuințelor construite din fondurile unităților economice sau bugetare, existența unei eventuale interdicții de înstrăinare pentru anumite categorii de locuințe.

S-a apreciat că prima instanță a făcut o greșită interpretare a dispozițiilor art.7 din Legea nr.85/1992, care nu condiționează vânzarea locuințelor de momentul dobândirii calității de chiriaș.

Concluzionându-se că soluționarea pricinii s-a făcut fără examinarea fondului, s-au aplicat prevederile art.297 alin.1 Cod pr.civilă.

În baza art.299 Cod pr.civilă, împotriva deciziei pârâta a declarat recurs, invocând motivele prevăzute de art.304 pct.9 Cod pr.civilă.

A arătat că motivarea primei instanțe se întemeiază tocmai pe interpretarea prevederilor art.7 din Legea nr.85/1992, implicând cercetarea fondului.

Argumentarea instanței de apel este contradictorie, reținând pe de o parte, neanalizarea de către judecătorie a aspectelor ce vizează fondul cauzei, dar, pe de altă parte, a examinat aplicabilitatea art.7 și a concluzionat asupra obligației pârâtei de a vinde chiriașului locuința.

Recursul este fondat.

Potrivit dispozițiilor art.297 alin.1 Cod pr.civilă, instanța de apel desființează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare, în două ipoteze: când prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului și când judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată.

Referitor la prima ipoteză, instanța nu cercetează fondul atunci când pronunță soluția în temeiul unei excepții procesuale, omite să se pronunțe asupra unei cereri ori dă altceva decât s-a cerut.

În speță nici una din aceste situații nu se regăsesc, pentru a justifica soluția Tribunalului d e trimitere a cauzei spre rejudecare.

Prima instanță a examinat cauza prin prisma dispozițiilor art.7 din Legea nr.85/1992, apreciind că în raport de data încheierii contractului de închiriere între părți, ulterioară intrării în vigoare a legii, norma legală menționată nu se aplică.

În raport de argumentul reținut în considerentele sentinței, analizarea celorlalte condiții impuse de text, respectiv destinația locuinței, apartenența la categoriile de locuințe vizate de lege sau existența unor interdicții la vânzare, nu se mai impunea.

Așadar, prima instanță nu a rezolvat procesul în temeiul unei excepții, nu a omis să se pronunțe asupra unei cereri și nu a dat altceva decât s-a cerut, pentru a fi incidente prevederile art.297 alin.1 Cod pr. Civil, text aplicat de instanța de apel.

De altfel, tribunalul, deși a apreciat că fondul litigiului nu a fost analizat, în considerentele deciziei a făcut o amplă motivare a aspectelor de fond, interpretând prevederile art.7 din Legea nr.85/1992 în raport și de decizia în interesul legii nr.5/28.01.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceea ce este în contradicție cu soluția adoptată, cu atât mai mult cu cât, a concluzionat că legea nu condiționează dreptul locatarului de a cumpăra locuința, de momentul încheierii contractului de închiriere și deci pârâta avea obligația de a vinde spațiul reclamantei.

Raționamentul juridic expus de instanța de apel reprezintă de fapt propria judecată de fond a instanței de control judiciar, astfel că nu se mai justifica desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În temeiul rolului devolutiv al apelului, rezultata din dispozițiile art.292 pr.civ. instanța de control judiciar avea posibilitatea de a face o nouă judecată asupra fondului, verificând atât legalitatea sentinței (în ce măsură prima instanță a aplicat și interpretat corect legea), cât și temeinicia acesteia (dacă situația de fapt stabilită prin hotărâre corespunde probelor administrate).

Față de soluția pronunțată de prima instanță și de motivarea din considerentele deciziei recurate, apelul trebuia rezolvat în raport de dispozițiile art. 296 pr.civ.

În consecință, pentru considerentele arătate, recursul este fondat și conform art.304 pct.9 raportat la art.312 alin.5 Cod pr.civilă, se va admite și casându-se decizia se va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta UNIVERSITATEA DIN C împotriva deciziei civile nr. 176 din 7 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta .

Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 2008

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.-

Tehn.3 ex

12.09.2008

Președinte:Paula Păun
Judecători:Paula Păun, Gabriela Ionescu, Tania Țăpurin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 677/2008. Curtea de Apel Craiova