Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 591/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția Civilă mixtă

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 591/2009-

Ședința publică din 02.04.2009

PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia

JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța

JUDECĂTOR 3: Popa

Grefier:

Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea, cu domiciliul în O,-,. 2, județul B, în contradictoriu cu intimatul, cu domiciliul în O,-,. 2, județul B, împotriva deciziei civile nr. 1634 din data de 13.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, în dosar nr-, prin care s-a păstrat în întregime decizia civilă nr. 55/A din data de 24 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 19.03.2009, când părțile prezente au pus concluzii asupra recursului în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 26.03.2009, 02.04.2009, când s-a pronunțat hotărârea.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND,

Asupra contestației în anulare de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5096 din 05 iulie 2006 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 9046/2004,a fost admisă în parte cererea formulată și precizată de reclamanta împotriva pârâtului, a fost admisă în parte acțiunea reconvențională formulată de reclamantul reconvențional împotriva pârâtei reconvenționale, s-a constatat că părțile au dobândit sub durata conviețuirii cu contribuții egale, următoarele bunuri:

IMOBILE: apartamentul nr. 2 situat în O,-,., înscris în CF 73355 O, nr. top. 574, 575/2, compus din 2 camere, bucătărie, cu o suprafață utilă de 50,14 mp. și boxă în subsol cu o suprafață utilă de 53,76 mp.; apartamentul nr. 3 situat în același imobil compus din o cameră, hol și baie, înscris în CF. 60528 O, nr. top. 573/3; imobile a căror valoare de circulație stabilită la data de 6 februarie 2006 este de 1.349.000.000 ROL, adică 134.900 RON valoare în care sunt incluse și investițiile efectuate, totalizând 147.142.377 ROL (valori stabilite prin Raportul de expertiză tehnică efectuat de ing. ).

II. MOBILE: un autoturism 1310 cu remorcă (neevaluat prin raport de expertiză tehnică auto); suma de 300.000.000, lei la nivelul anului 2000 câștigată la (sumă la care se va aplica și dobânda aferentă legală ) urmând ca reclamanta să-i plătească pârâtului parte din aceasta.

S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor incluse în masa partajabilă în sensul că le-a atribuit reclamantei cu obligarea acesteia la plata unei sulte în favoarea pârâtului în cuantum de 674.500.000 ROL.

S-a atribuit reclamantei și autoturismul 1310 cu remorcă - neevaluat.

S-a respins capătul de cerere privitor la constatarea calității de bun propriu na autoturismului 1310 cu remorcă, a dispus înscrierea dreptului de proprietate a reclamantei asupra imobilelor menționate anterior în Cartea Funciară și a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea capetelor de cerere privind completarea de acțiune aflată la fila 65 dosarului, prin care s-a solicitat ca instanța să constate că în timpul căsătoriei părților, acestea au dobândit cu o contribuție egală imobilul înscris în CF 275, nr. top. 1693/1 în natură teren intravilan în supraf. de 1.000 mp. și partajarea acestuia în natură, prin formarea a două loturi egale.

A compensat plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel timbrat cu taxa de timbru aferentă, atât reclamanta cât și pârâtul.

Prin decizia civilă nr. 55/A/2007 din 24 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanta în contradictoriu cu intimatul;

A fost admis ca fondat apelul civil introdus de apelantul fiind schimbată în parte sentința apelată în sensul că s-a atribuit reclamantei autoturismul 1310 cu remorcă în valoare de 40.000.000 ROL și obligată reclamanta să-i plătească pârâtului suma de 20.000.000 ROL cu titlu de sultă pentru acest bun.

S-au menținut restul dispozițiilor hotărârii atacate și a fost obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată parțiale în sumă de 500 lei în favoarea apelantului.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, timbrat cu 86 lei prin chitanță fiscală și timbre judiciare, a declarat recurs apelanta reclamantă, solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei, admiterea apelului său, respingerea apelului intimatului, cu cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 1634/R din data de 13.11.2008, pronunțată în dosar nr-, Curtea de APEL ORADEAa respins ca nefondat recursul civil declarat de recurenta reclamantă, cu domiciliul în O-. 2 județul B, în contradictoriu cu intimatul pârât, cu domiciliul în O-. 2 județul B, împotriva deciziei civile nr. 55/A/2007 din 24 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a avut în vedere următoarele considerente:

Părțile s-au căsătorit la data de 26.12.2987 în localitatea O, sub durata căsătoriei s-au născut minorii - și -, căsătorie ce a fost desfăcută din culpa ambilor soți prin sentința civilă nr. 8691/2001, pronunțată de Judecătoria Oradea - filele 7 - 8 dosar fond.

Din conținutul cererii de chemare în judecată și răspunsul la interogatoriu dat de către recurentă - filele 4, 41 dosar fond, se reține faptul că aceasta a recunoscut contribuția egală a părților la dobândirea bunurilor comune, de 50 % fiecare, nu de 70% pentru ea și 30 % pentru intimat cum se susține în petit, ori, acest aspect, astfel cum corect a reținut instanța de apel, reprezintă o mărturisire ce nu s-a dovedit că a fost obținută prin dol, violență, consimțământul nefiind deci viciat, astfel că motivele de recurs referitor la cota de contribuție sunt neavenite, aceasta recunoscând astfel implicit că ambii realizau venituri, contribuiau la dobândirea bunurilor, prezumția comunității de bunuri, de egalitate a cotelor, instituită de articolul 30 Codul familiei, nefiind răsturnată.

Referitor la autoturismul și remorcă, într-adevăr martora - fila 64 dosar fond, a declarat că recurenta și tatăl ei se ocupau cu cultivarea verzei și valorificarea la piață, că a obținut venituri și într-adevăr a cumpărat o mașină, dar, nu reiese implicit faptul că din acele sume de bani s-a cumpărat efectiv, aspect ce nu reiese nici din declarația martorei, conform căreia nu se poate reține de când știa acest aspect. Așadar, cei doi martori cunosc aspectul referitor la dobândirea bunurilor din spusele recurentei, iar martorul - fila 63 dosar apel, a arătat că acesta s-a cumpărat din venituri comune, fapt știut de la intimat, astfel că, nefiind răsturnată prezumția comunității instituită de articolul 30 Codul familiei, criticile sunt nefondate.

Cât privește câștigul obținut de recurentă la, într-adevăr biletul s-a cumpărat după separarea în fapt, dar nici o probă nu a dovedit faptul că banii cu s-ar fi achiziționat ar fi provenit de la tatăl ei, astfel că, în mod corect s-a apreciat incidența articolului 30 Codul familiei, a prezumției de bun comun a câștigului realizat.

Veniturile obținute de pârât, modul în care s-a cumpărat imobilul, raportat la recunoașterile recurentei, la faptul că nici martorii audiați arătați mai sus nu dovedesc contrariul, nu sunt aspecte ce să poată conduce instanța la concluzia existenței unor contribuții mai mari a recurentei la dobândirea bunurilor comune, coroborat și cu recunoașterile acesteia prin cererea de chemare în judecată și interogatorii.

Față de toate considerentele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile articolului 304 Cod de procedură civilă, instanța de recurs, în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, a respins ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.

Împotriva acestei decizii a introdus contestație în anulare, solicitând admiterea contestației, anularea deciziei și rejudecând recursul, admiterea ca fondat a recursului.

În motivarea contestației sunt invocate următoarele:

- la data la care s-a judecat cauza, contestatoarea nu a fost reprezentantă, contractul de asistență juridică încetând, lucru comunicat la dosar în ziua procesului, astfel că, nefiind prezentă la dezbaterea cauzei, ea nu avea cum să se apere;

- instanța nu s-a pronunțat asupra motivelor de recurs invocate, omițând a se pronunța asupra lor;

- contestatoarea invocă și grave erori materiale care au dus la emiterea deciziei contestate.

În drept sunt invocate dispozițiile art. 317 și 318 Cod procedură civilă.

Intimatul, deși legal citat, nu s-a prezentat și nici nu și-a comunicat poziția în cauză.

Examinând decizia contestată prin prisma motivelor invocate, instanța reține următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1634/2008 s-a respins ca nefondat recursul formulat de recurenta în contradictoriu cu intimatul, împotriva deciziei civile nr. 55/A/2007, reținându-se că, din probatoriul administrat în cauză, nu au rezultat aspecte care să conducă instanța la concluzia existenței unor contribuții mai mari a recurentei la dobândirea bunurilor comune. De asemenea, în practicaua deciziei, instanța a luat act de rezilierea contractului de asistență judiciară cu recurenta, constatând totodată că aceasta a fost prezentă anterior în instanță și a luat termen în cunoștință deci, procedura era completă.

Dar, din lucrările dosarului rezultă că la termenul de judecată din data de 13.11.2008 s-a depus din partea apărătorului ales Av. un script prin care a solicitat instanței pe de o parte să ia act de rezilierea contractului de asistență judiciară începând cu 01.11.2008, iar pe de altă parte, a fi citată aceasta în vederea angajării unui alt apărător.

Într-adevăr instanța de recurs s-a pronunțat în practicaua deciziei în ceea ce privește prima solicitare, respectiv, a luat act de rezilierea contractului de asistență, dar nu s-a pronunțat asupra celei de a doua cereri respectiv, acordarea de termen pentru citarea recurentei în vederea angajării unui alt avocat.

Ori, sub acest aspect, este evidentă eroarea materială a instanței care se circumscrie prevederilor art. 318 Cod procedură civilă, sens în care, urmează a fi admisă contestația în anulare, anulată decizia atacată și fixat termen pentru rejudecarea recursului, pentru respectarea principiului dreptului la apărare prevăzut atât de legislația internă cât și de cea comunitară.

Cu ocazia rejudecării recursului instanța urmează a avea în vedere toate criticile formulate de recurentă.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată acestea vor fi avute în vedere la rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite ca fondată contestația în anulare formulată de contestatoarea, cu domiciliul în O,-,. 2, județul B, în contradictoriu cu intimatul, cu domiciliul în O,-,. 2, județul B, împotriva deciziei civile nr. 1634 din data de 13.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, în dosar nr- pe care o anulează și fixează termen pentru rejudecarea recursului la data de 21 mai 2009, cam. 39, ora 9.

Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecare.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 02.04.2009.

Președinte Judecător Judecător Grefier

- - - - - -

- redactat hotărâre în concept - judecător - - 30.04.2009

- judecător fond -

- judecători apel -,

- judecători recurs - - - -, - -

- dact. gref. - 30.04.2009 - 2 ex.

Președinte:Moșincat Eugenia
Judecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Popa

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 591/2009. Curtea de Apel Oradea