Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1013/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 1013/2008-
Ședința publică din 12 iunie 2008
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța | - --- | - JUDECĂTOR 2: Trif Doina |
- - | - JUDECĂTOR 3: Pantea | |
- | - judecător | |
- grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentele pârâte -, -, ambele cu domiciliul în S M- județul S M, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, cu domiciliul în S M- județul S M, împotriva deciziei civile nr. 218/Ap din 18 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 529/2007 din 30 ianuarie 2007 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: partaj judiciar,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă pentru recurentele pârâte -, -, ambele lipsă, reprezentantul lor av. în baza împuternicirii avocațială nr. 6519/2008 emisă de Baroul Satu Mare - Cabinet individual, lipsă fiind de asemenea intimata reclamant.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței faptul că recursul este legal timbrată cu suma de 9,5 lei și cu timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că recurentele pârâte au depus răspuns la notele de ședință la dosar prin registratura instanței, la data de 09.06.2008,după care:
Nefiind cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentelor pârâte solicită admiterea recursului, casarea cu trimitere a deciziei recurate pentru efectuarea unei expertize pentru delimitarea suprafețelor. Instanța de apel a făcut o confuzie între și, deși martorii au făcut în declarațiile lor o delimitare a investițiilor efectuate, acestea nu se regăsesc în considerente. are copii din ambele căsătorii, a donat la fiica din prima căsătorie, dar donația nu se regăsește în masa succesorală.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.529/2007 din 30 ianuarie 2007 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâtelor, a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă, împotriva reclamantei-pârâte - și în consecință s-a constatat că părțile sunt coproprietari asupra imobilului înscris în CF 14755 S M în topo 7128/7, căruia în natură îi corespunde casă și teren în suprafață de 1000 mp. situat în S M,-, precum și asupra casei din curte în valoare totală de 197.842 lei conform raportului de expertiză de ing. -.
S-a constatat că asupra acestui imobil, reclamanta are cota de 41/64 părți, pârâta - cota de 6/64 părți iar pârâta, cota de 17/64 părți.
S-a constatat că valoarea investițiilor proprii al pârâtei este în sumă de 22.818 lei, constând în branșarea apei și investiții la casa din curte.
S-a sistat starea de indiviziune a părților atribuind întregul imobil pârâtei.
Scăzând valoarea investițiilor pârâta - a fost să plătească copârâtei -, cu titlu de sultă suma de 48.807 lei.
A fost obligată pârâta - să plătească reclamantei suma de 117.711 lei cu titlu de sultă.
S-a constatat un drept de creanță a pârâtei - în sumă de 10.000 DM, suma predată reclamantei, respectiv echivalentul în lei a acestei sume, la zi, iar compensarea creanțelor reciproce ale părților va avea loc în momentul executării.
Au fost respinse restul capetelor de cerere din acțiunea reconvențională.
Au fost obligate pârâtele să plătească în solidar reclamantei suma de 500 lei, respectiv parte din onorariul de expert, compensând celelalte cheltuieli.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că potrivit sentinței civile nr. 1959/2004 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, în cauza dosar nr. 541/2003, rămasă definitivă prin neapelare, înscrierile în CF 14755 S M în nr. cadastral 7128/7 au fost rectificate, în sensul că cotele de proprietate ale părților sunt următoarele: reclamanta are cota de 41/64 părți, pârâta cota de 17/64 părți, iar pârâta cota de 6/64 părți. Imobilul din CF 14755 S M nr. cadastral 7128/7 este compus din arător cu casă- în suprafață de 1.000 mp.
În cauza dosar nr. 3506/2004 prin sentința civilă nr. 4507/29.11.2005 s-a dispus sistarea indiviziunii.
Prin decizia civilă nr. 967/2006R din data de 12 septembrie 2006 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în doar nr- a fost desființată sentința civilă nr. 4507/2005, pronunțată de Judecătoria Satu Mare și cauza a fost trimisă în rejudecare, pentru următoarele considerente: instanța a omis să se pronunțe cu privire la întregul imobil din litigiu - adică cu privire la construcțiile noi. Potrivit autorizației nr. 11 din 08.02.991, antecesorii părților și au construit garajul și atelierul de întreținere auto, iar din autorizația nr. 102 din 07.01.1991 rezultă că și Corp Aaf ost construit de. Din declarația martorilor și instanța de fond a reținut faptul că la decesul soțului pârâtei-reclamante, încăperea în care funcționează un era în roșu, fără uși și geamuri, iar în curte a fost începută construirea unei noi case de locuit la care ulterior s-a adăugat un antreu și o bucătărie. Gazul și apa au fost introduse de pârâta reclamantă.
În cauză a fost efectuat un raport de expertiză tehnică judiciară întocmită de ing. -, în concluziile căreia se arată că valoarea de piață a imobilului este de 1.978.420.820/197.842 lei, din care casa veche 40578 lei, barul 29.782 lei, casa din curte 69.110 lei, iar terenul 58.370 lei. Valoarea investițiilor efectuate de pârâta reclamantă se ridică la suma de 13.080 lei. Părțile au încercat rezolvarea litigiului prin încheierea unei tranzacții, stabilind că, cota reclamantei din imobil este de 19.500 DM. În momentul încheierii tranzacției, în data de 16 august 2000, s-a înmânat reclamantei suma de 10.000 DM, iar restul sumei nu a fost achitată. Față de cotele de proprietate înscrise în CF și ținând cont de investițiile proprii efectuate de pârâta reclamantă și de achitarea sumei de 10.000 DM de către reclamanta, instanța de fond, în baza art.728, 998 Cod civ. și disp.art.673 ind.1-14 Cod proc.civ. a admis acțiunea civilă formulată de reclamantă, a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți și a dispus sistarea indiviziunii conform dispozitivului sentinței atacate.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, au declarat apel pârâtele - și -, solicitând "admiterea unui probatoriu suplimentar constând în actele anexate, precum și o completare a expertizei care - ținând seama de adevăratele raporturi dintre părți; de evoluția în timp a edificatelor modificate de la an la an; de contribuția reală a antecesorilor moșteniți la investițiile respective și după o separare corectă a lucrărilor și investițiilor; la suportarea cheltuielilor de întreținere și fiscale a întregului; proporțional cu cota de moștenire a părților; să se stabilească obligații bănești de sulte mai aproape de realitate."
Prin decizia civilă nr. 218/Ap din 18 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, a fost respins ca nefondat apelul și menținutăsentința civilă nr.529/2007 din 30 ianuarie 2007 pronunțată de Judecătoria Satu Mare.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Satu Marea reținut următoarele:
Criticile pe care apelantele le aduc soluției judecătoriei sunt inacceptabile pentru că sentința adoptată este, deopotrivă, în acord cu normele legale incidente și cu starea de fapt rezultată din probele administrate.
Investițiile personale reclamate în cuprinsul cererii reconvenționale nu au fost refuzate de către judecătorie, așa cum susține partea intimată, în baza deciziei de casare și a prev.art.315 alin.1 Cod proc.civ. ci pe temeiul dovezilor încuviințate și administrate. Modalitatea în care a procedat judecătoria este corectă pentru că realmente decizia nr.967/2006 a Curții de APEL ORADEA nu limitează rejudecarea la problemele indicate de către partea intimată, ci, dimpotrivă, stabilește că, fiind contestate cotele de contribuție la edificarea construcției, instanța este datoare să clarifice, pe baza unui probatoriu adecvat, toate aspectele care sunt de natură să reglementeze regimul juridic al imobilului, ceea ce este în interesul ambelor părți. Motivele de apel circumscrise de către apelante pct.1 nu pot fi primite, deoarece ele exced cadrului procesual fixat prin acțiunea principală și prin cererea reconvențională. Se reproșează judecătoriei d e către apelante că nu a stabilit corect "cronologia și succesiunea deceselor", însă aceste chestiuni, în mod evident, nu puteau forma preocuparea instanței de fond pentru simplul motiv că obiectul acțiunii principale și al cererii reconvenționale îl formează doar sistarea indiviziunii existente asupra imobilelor înscrise în CF nr.14755 S M și, respectiv, constatarea edificării unei case neînscrise în CF, raportarea unei donații, stabilirea unui pasiv succesoral și constatarea unui drept de creanță. Prin urmare, judecătoria, nefiind investită cu o cerere în stabilirea masei succesorale după defuncții și, nici nu putea să se preocupe de chestiunile sesizate în apel d e părțile nemulțumite de sentință.
Nefondat a fost apreciat de către tribunal și motivul de apel în cuprinsul căruia este criticată partea din sentință prin care s-a refuzat raportul donației. Verificând această critică, instanța de apel constată că titularul cererii de raportare a donației nu a produs dovada elementară a contractului de donație și, evident, în aceste circumstanțe, pe bună dreptate, judecătoria a respins și această cerere.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs - și -, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei și în principal schimbarea sentinței în sensul celor cerute prin cererea de apel, iar în subsidiar, pentru refuzul cererii de completare a expertizei, se impune casarea cu rejudecare.
În motivarea cererii de recurs, sunt învederate următoarele:
-în mod total eronat s-a reținut prin decizia recurată că instanța nefiind investită cu o cerere de stabilirea masei succesorale după defuncții și, câtă vreme este soțul lui și a decedat la 12.11.1990, iar este soțul recurentei - și a decedat la 25.03.1993, iar a decedat la 13.04.1998;
-era necesar a se stabili că autorizația de construcție nr. 11 din 08.02.1991 nu-l putea avea ca titular pe care era decedat, ca atare, amenajarea barului și construcția garajelor la nivelul "în roșu" intră în moștenirea lăsată de, iar finisările acestora inclusiv schimbarea destinației garajelor, construirea antreului și a camerelor suplimentare la parter precum și întregul etaj al anexei, au fost făcute după decesul lui, de către recurenta -;
-nu au fost avute în vedere declarațiile martorilor și;
-deși a solicitat, recurentei nu i s-a admis completarea expertizei pentru a se face delimitările valorice în vederea stabilirii corecte a sultei în situația dată impunându-se o casare cu rejudecare și administrarea acestei probe;
-greșit Tribunalul Satu Marea ajunsa la concluzia că nu a produs probe privind donația terenului reconstituit în baza Legii fondului funciar intimatei -, deși actele se află la dosarul de fond în primul ciclu procesual;
-susținerile părții adverse legate de strictul obiect al rejudecării nu pot fi argumentate în calea cererii de reparare a unei inechități.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 312 și 274 Cod procedură civilă.
Intimata, prin notele de ședință depuse la dosar, a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond, arătând că instanțele au stabilit corect cotele de proprietate și investițiile recurentelor la imobilele ce fac obiectul cauzei și sultele corespunzătoare.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
În respectarea principiului disponibilității, instanța este ținută de obiectul litigiului, în sensul că nu poate acorda mai mult decât s-a cerut, mai puțin sau altceva decât s-a cerut. În speță, cadrul procesual în care urma a se desfășura judecata cu privire la obiectul pricinii, a fost determinat prin introducerea acțiunii principale și respectiv a cererii reconvenționale. În cuprinsul nici uneia dintre acestea nu se regăsește un capăt de cerere care să aibă ca obiect stabilirea masei succesorale după defuncții și, prin urmare, instanța de fond nu avea a se preocupa în prezentul litigiu de determinarea componenței masei succesorale rămase în urma defuncților menționați, respectiv de includerea în masa succesorală a defunctului, a lucrărilor la care fac referire părțile recurente, iar în atare situație nu devin incidente nici prevederile articolului 312 punctul 3 din Codul d e procedură civilă, nefiind necesară administrarea de probe noi.
În același context trebuie adăugat că instanța de fond a avut în vedere la pronunțarea soluției dată în aplicarea prevederilor articolului 728 din Codul civil și articolului 6731-14din Codul d e procedură civilă, cotele de proprietate înscrise în cartea funciară precum și investițiile proprii efectuate de pârâta reclamantă reconvențională, investiții a căror valoare cifrată la suma de 13.080 lei a fost calculată prin raportul de expertiză întocmit de expertul ing., în concluziile acestuia consemnându-se că valoarea înglobează investițiile efectuate după anul 1993, an în care a decedat, soțul recurentei -.
Cât privește critica ce vizează modul de soluționare a cererii având ca obiect raportul donației, este de reținut că la dosarul cauzei nu se află dovada donațiunii a cărei beneficiară, potrivit părților recurente, ar fi fost intimata, raportul de expertiză prin care s-a făcut evaluarea terenului aflat în discuție nefiind suficient pentru a se putea soluționa favorabil cererea mai sus arătată, cunoscut fiind că, prin derogarea de la regula consensualismului care domină materia contractelor în dreptul român, articolul 813 din Codul civil impune contractului de donație cerința ad validitatem a formei autentice. Pretenția pârâtei reclamante reconvenționale de raportare a donației de care intimata ar fi beneficiat "cu titlu de înzestrare", apare astfel ca fiind lipsită de suport probatoriu, în cauză se află în discuție un teren, iar dacă în ceea ce privește bunurile mobile acestea pot fi donate prin simpla tradițiune, în schimb înzestrarea cu bunuri imobile nu poate fi valabilă fără îndeplinirea formei autentice.
Față de considerentele ce preced, instanța în baza dispozițiilor articolului 312 aliniatul 1 din Codul d e procedură civilă, va respinge ca nefundat recursul, decizia recurată urmând a fi păstrată în totalitate, iar în baza dispozițiilor articolului 274 din Cod, recurentele, cărora le aparține culpa procesuală, vor fi obligate la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial și cheltuielile de transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondatrecursul civil declarat derecurentele pârâte -, -, ambele cu domiciliul în S M- județul S M, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, cu domiciliul în S M- județul S M, împotriva deciziei civile nr. 218/Ap din 18 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă părțile recurente să plătească părții intimate suma de 2000 lei cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 12 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
în concediu de odihnă
semnează
VICEPREȘEDINTELE INSTANȚEI
decizie: /25.06.2008
Complet fond:
Complet apel:,
tehnoredactat în 2 ex.:./14.07.2008
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Pantea
