Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 108/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.108/
Ședința publică din 10 februarie 2010
PREȘEDINTE: Florin Șuiu
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Oberșterescu G -
JUDECĂTOR 3: Rujița Rambu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții recurenți și împotriva Deciziei civile nr.439 din 29 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă personal reclamanții recurenți și și personal pârâta intimată asistată de avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recurs legal timbrat cu suma de 1027 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 27.01.2010 întâmpinarea formulată de pârâta intimată, însoțită de împuternicire avocațială. Un exemplar din întâmpinare se comunică reclamanților recurenți.
Reclamanții recurenți depun la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 1027 lei și timbre judiciare în sumă de 3 lei.
Se lasă cauza la a doua strigare pentru ca recurenții să ia cunoștință de cuprinsul întâmpinării.
La a doua apelare a cauzei părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxele judiciare de timbru achitate și arată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.36 din Legea nr.7/1996.
Reclamanta recurentă arată că achiesează la concluziile reclamantului recurent.
Pârâta intimată prin avocat solicită respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a deciziei pronunțate de Tribunalul Arad, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar chitanță reprezentând onorariu de avocat în sumă de 1200 lei și bon fiscal pentru combustibil în sumă de 80 lei. Susține că valoarea stabilită în raportul de expertiză este corectă și necontestată.
CURTEA
În deliberare constată că prin Decizia civilă nr.439 din 29 octombrie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada admis apelul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.1377 din 18.06.2009, pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr-, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a obligat pe reclamanții intimați și la plata sultei de 36.155 lei către pârâta apelantă, menținând în rest dispozițiile sentinței apelate.
Inițial, în prima fază procesuală, Judecătoria a admis acțiunea reclamanților și, în consecință, a dispus următoarele:
A constatat că asupra imobilului înscris în CF nr.1248 I, nr.top 916-917/a, compus din casa cu numărul administrativ 5 în str.G -, curte și grădină în suprafață de 1.003 mp, și sunt coproprietari în cotă de 13/16 părți cu pârâții în cotă de 3/16 părți și Statul Român prin Primăria orașului I asupra a 250 mp teren.
A dispus sistarea stării de indiviziune a părților prin atribuirea imobilului compus din casa cu numărul administrativ 5 situat în orașul I, str.G - și intravilan în suprafață de 1.003 mp, cu o valoare de circulație de 183.783 lei, respectiv 44.210 euro în cotă de 1/1 părți către reclamanți, în natură, cu plata sultei în cuantum de 9.957 lei respectiv 2.395 euro către pârâta - conform cotei de proprietate.
A dispus menținerea uzufructului viager pentru de sub și radierea interdicției de înstrăinare și grevare asupra imobilului înscris sub.
A dispus autorizarea intabulării dreptului de proprietate al reclamanților în coala de carte funciară pe titlu de ieșire din indiviziune, în baza sentinței rămasă definitivă și după achitarea sultei în cuantum de 9.957 lei respectiv 2.395 euro către pârâta -.
Prin cererea de apel, pârâta apelantă a solicitat modificarea hotărârii atacate în sensul obligării reclamanților la plata unei sulte de 36.155 lei, arătând că prima instanță a stabilit greșit valoarea imobilului la 183.783 lei în loc de valoarea de circulație corectă a acestuia în sumă de 192.826 lei.
A susținut, de asemenea, că în mod greșit prima instanță a reținut că statul ar mai fi proprietar asupra 250 mp teren.
Tribunalul a apreciat că este fondat apelul declarat de pârâtă, reținând că în mod greșit instanța de fond, la pronunțarea sentinței, nu a avut în vedere că în timpul judecății, prin ordinul prefectului, în temeiul art.36 din legea nr.18/1991, terenul din proprietatea statului a trecut în proprietatea părților, fapt ce rezultă din copia extrasului de carte funciară nr.1248
Totodată, instanța de apel a avut în vedere că din expertiza efectuată în cauză valoarea de circulație a imobilului este de 152.647 lei iar valoarea de circulație a terenului este de 40.179 lei, rezultând că valoarea de circulație a întregului imobil este de 192.826 lei, astfel că, prin atribuirea întregului imobil reclamanților intimați, aceștia trebuie să plătească pârâtei apelante suma de 36.155 lei, reprezentând sulta pentru cota acesteia de 3/16 din imobil.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și, solicitând admiterea recursului și modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului pârâtei.
În motivarea cererii de recurs, reclamanții recurenți au învederat că este nelegală și netemeinică soluția instanței de apel, întrucât prima instanță a soluționat cauza raportându-se la valoarea de circulație stabilită de expert, necontestată de către pârâta intimată, iar diferența de teren de 250 mp a fost solicitată în baza Legii nr.18/1991 de către fostul proprietar, părțile din litigiu nefăcând nici un demers în acest sens.
Recurenții au mai arătat că instanța de apel în mod greșit nu a stabilit valoarea tehnică și de circulație a diferenței de suprafață de 250 mp, pe care a considerat-o că face parte din masa indiviză, iar în raport de această valoare trebuia să facă diferența de sultă cuvenită pârâtei intimate.
Astfel, au susținut că valoarea de circulație pentru suprafața de 250 mp este de 31.005,99 lei, iar sulta ce-i revenea pârâtei intimate pentru cota de 3/16 era de 10.937 lei, rezultând în total o sultă de 20.894 lei și nu suma pe care a stabilit-o instanța de apel.
Prin întâmpinare, pârâta intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că expertul a stabilit valoarea de circulație a construcției la 152.647 lei, iar a terenului la 40.179 lei, prin adiționarea celor două valori rezultând că valoarea de circulație a imobilului este de 192.826 lei.
Că, în raport de valoarea de circulație de 192.826 lei, ei îi revine sulta de 3.115 lei pentru cota sa de 3/16 din imobil.
În urma examinării deciziei atacate prin prisma motivelor invocate prin cererea de recurs care se încadrează în cazul prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. Curtea apreciază că este neîntemeiat recursul reclamanților.
Astfel, Curtea reține că, potrivit extrasului CF nr.1248 I, nr.top 916-917/a, constând în casă și teren în suprafață de 1003 mp, depus în primă instanță (fila 136), cei doi reclamanți recurenți au înscrisă cota de proprietate de 13/16 din imobil, iar pârâta intimată cota de 3/16 din imobil, statul nemaifigurând ca proprietar asupra suprafeței de 250 mp, astfel încât întreaga suprafață de teren de 1003 mp aferentă construcției trebuia cuprinsă în masa partajabilă, chiar dacă nu toți coproprietarii n-au solicitat atribuirea terenului conform art.36 din Legea nr.18/1991.
În al doilea rând, din raportul de expertiză efectuat în cauză (filele 149-154) rezultă în mod neechivoc că valoarea de circulație a construcției este de 152.647 lei, iar valoarea de circulație a terenului în suprafață de 1003 mp este de 63.085 lei (fila 151), astfel că valoarea de circulație a întregului imobil este de 216.452 lei și nu de 192.826 lei cum greșit a reținut instanța de apel.
Atunci când instanța de apel a stabilit valoarea întregului imobil la suma de 192.826 lei a avut în vedere eronat valoarea de circulație în sumă de 47.902 lei pentru suprafața de 753 mp (fără luarea în considerare a valorii celor 250 mp) și nu valoarea de circulație de 63.805 lei pentru suprafața de 1003 mp, însă, având în vedere că pârâta intimată nu a declarat recurs în cauză, Curtea nu poate să recalculeze sulta cuvenită acesteia în raport de valoarea de circulație a întregului imobil în sumă de 216.452 lei.
În concluzie, în masa supusă partajării trebuia inclusă întreaga suprafață de 1003 mp teren, iar sulta stabilită în favoarea pârâtei nu a fost mai mare ci chiar mai mică decât aceea la care era îndreptățită, astfel încât toate criticile aduse de reclamanții recurenți deciziei atacate sunt neîntemeiate.
Așa fiind, în baza art.312 pr.civ. va respinge ca neîntemeiat recursul reclamanților.
Văzând și dispozițiile art.274 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții și împotriva Deciziei civile nr.439 din 29 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Obligă recurenții să plătească intimatei suma de 1280 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - G - - -
Grefier,
- -
Red.GO/11.02.2010
Tehnored.MM/5 ex/17.02.2010
Instanță fond: Judecătoria Ineu - jud.
Inst.apel: Tribunalul Arad - jud.,
Emis 3 comunicări
Președinte:Florin ȘuiuJudecători:Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu, Rujița Rambu
