Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1470/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.1470
Ședința publică de la 10 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Paula Păun
Grefier - - - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamanta și de pârâta, împotriva deciziei civile nr.140 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și sentinței civile nr.4640 din 12 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta reclamantă, asistată de avocat, recurenta pârâtă, reprezentată de avocat - și intimații pârâți și, ambii asistați de avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursurilor de față.
Avocat, pentru recurenta reclamantă, a arătat că nu s-a făcut o împărțire corectă a bunurilor ce formează masa de împărțit cu privire la utilizarea acestora, iar îmbunătățirile din cererea reconvențională a pârâtului au fost efectuate în timpul judecării procesului. De asemenea, formarea loturilor s-a făcut cu aplicarea greșită a legii, reclamantei fiindu-i atribuite bunuri pe care nu le poate folosi. A considerat că se impune o lotizare a bunurilor.
A depus concluzii scrise, pe care le-a dezvoltat oral, în raport de care a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, Judecătoria Caracal, pentru administrare de probe noi; în subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei civile atacate, în sensul admiterii apelului și respingerii acțiunii.
Față de recursul formulat de recurenta pârâtă, a solicitat admiterea recursului.
Avocat -, pentru recurenta pârâtă, a considerat că, hotărârea pronunțată de instanța de apel, a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale privind atribuirea în natură a bunurilor supuse partajului, și în contradictoriu cu probele administrate în cauză, privind cheltuielile de înmormântare. A considerat că, din probele administrate, reiese faptul că instanța a aplicat greșit dispozițiile legale privind compunerea masei partajabile, situația îmbunătățirilor aduse imobilelor succesorale, raporturile dintre părți, precum și formarea loturilor. A arătat că recurenta pârâtă a solicitat atribuirea bunurilor în natură și nu atribuirea unei sulte.
A susținut motivele de recurs invocate în scris, pe care le-a dezvoltat oral, în raport de care a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, Judecătoria Caracal, pentru administrare de probe noi; în subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei civile atacate, în sensul admiterii apelului și respingerii acțiunii. A depus concluzii scrise și chitanța nr.132 din 10.12.2009, în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocat. Cu cheltuieli de judecată.
Față de recursul formulat de recurenta reclamantă, a solicitat admiterea recursului.
Avocat, pentru intimații pârâți și, a considerat că hotărârea pronunțată de instanța de apel este legală, nefiind incidente niciunul din punctele art.304 Cod procedură civilă. În mod cert, atât instanța de fond, cât și cea de apel, au avut în vedere respectarea dispozițiilor art.673 indice 9 Cod procedură civilă, dar ale art.741 Cod civil, în sensul că s-a dorit realizarea unei partajări corecte, fără a se fragmenta excesiv averea succesorală. A arătat că ieșirea din indiviziune s-a realizat în temeiul expertizelor efectuate în cauză, ocazie cu care s-au avut în vedere toate criteriile prevăzute de lege, privitor la atribuirea loturilor în natură.
A depus concluzii scrise, pe care le-a dezvoltat oral, în raport de care a solicitat, respingerea ambelor recursuri și menținerea deciziei civile atacate, ca fiind temeinică și legală. A depus chitanțele nr.51/05.05.2009, în cuantum de 300 lei și nr.133/02.11.2009 în cuantum de 700 lei, solicitând cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față:
Cu cererea înregistrată la nr.3027/207/6.06.2006, reclamanta, a chemat în judecată pârâții și, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța, să constate deschisă succesiunea autorului, decedat la 02.2006, cu ultimul domiciliu în C, str.-.- nr.74, jud. O, să constate că de pe urma acestuia au rămas ca moștenitori, reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare și cei 2 pârâți în calitate de descendenți gradul I, să dispună ieșirea lor din indiviziunea în care se află asupra averii succesorale rămase după defunct în cotele ce revin fiecăruia și să impute pasivul în sumă de 50.000.000 ROL, reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomenire suportate de către ea și pârâta.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 02.2006, a decedat soțul ei.
Din căsătoria lor au rezultat doi copii, respectiv pârâții din prezenta cauză,
Cheltuielile de înmormântare și pomenirea defunctului au fost suportate de ea reclamanta, ajutată de fiica ei.
A menționat reclamanta că pârâtul, deși inițial contribuit la aceste cheltuieli, ulterior a încasat ajutorul de înmormântare în cuantum de l0.720.000 lei precum și pensia pe luna febr.2006.
Ca avere succesorală de pe urma autorului a rămas cota de l/2, din casa construită din cărămidă și chirpici cu 6 încăperi, dependințe și anexe, situate în C,-, jud. O,din terenul în suprafața de 630.p.aferent casei,
In drept a invocat disp.art.728 cod civil.
Reclamanta a atașat la acțiune sesizarea nr.2240/9.02.2006, a Primăriei Mun.C, pentru deschiderea procedurii succesorale a moștenirii autorului, civ.nr.30/8.0l.l997, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr.5725/l996, certificat căsătorie, certificat căsătorie.
Pârâtul, a formulat cerere reconvențională, solicitând instanței să includă în masa bunurilor succesorale rămasă de pe urma autorului și cota de l/2,din: garajul cu fundație din beton cu pereți din BCA acoperit cu plăci din azbociment,magazia din tablă cu fundație din beton,acoperită cu plăci din azbociment, adăpostul pentru păsări,din placă de beton și țevi metalice, cotețul pentru porci cu două încăperi,construit pe fundație din beton din BCA, pivniță cu pereți din beton, aflată sub bucătărie, suma de 30.000.000 ROL,depusă la CEC pe numele autorului și a soției sale.
In capătul 2 de cerere pârâtul a solicitat instanței să partajeze și bunurile dobândite de, și și anume gardul de la stradă din ciment și metal și gardul din sârmă din interiorul curții.
In al treilea rând, pârâtul a solicitat instanței să constate că printr-o contribuție egală el și soția sa au dobândit o construcție cu o singură începere din cărămidă, acoperită cu placă de beton cu destinația de spațiu comercial care reprezintă și sediul societății sale, a amenajat o și o baie prin separarea unei cămări aflată lângă camera de la stradă, prin introducerea apei curente, montat chiuvetă în baie și bucătărie, instalație completă de baie, (oglindă,cadă,chiuvetă,WC) și montat gresie și faianță, introdus instalație de apă curentă,construit alei de beton în curte, montat gresie în 2 balcoane, construit o hasna betonată, construit coșuri din cărămidă și boltă din fier pentru vița de vie.
In al patrulea rând a solicitat complinirea masei succesorale, prin raportarea bunurilor primite ca zestre și donație de fiica autorului pârâta și anume un autoturism l3l0 culoare albă, cu nr.02-OT-7l08, mobilă dormitor (masă cu 6 scaune,oglindă ovală cu scrin, măsuță) recamier și 2 fotolii.
In al cincilea rând, pârâtul a solicitat instanței să constate că pasivul succesoral reprezentând cheltuieli de înmormântare pentru autorul au fost suportat exclusiv de el și de aceea cu acordul celorlalți moștenitori a ridicat ajutorul de înmormântare și ultima pensie în sumă de 2.000.000 ROL.
In motivarea cererii reconvenționale, pârâtul a arătat că este fiul autorului și începând cu anul l988, a locuit în casa părinților.
Pe parcursul anilor a contribuit material și fizic la toate lucrările care s-au efectuat în gospodărie.
Ulterior, el, soția sa și copilul lor, s-au separat de părinții săi, dar a continuat să investească în gospodărie și a edificat, cu acordul tatălui său, mai multe construcții în curte.
A precizat pârâtul că din anul l990 locuiește în casă în partea dinspre stradă, iar părinții au locuit într-o altă unitate locativă, compusă din 2 camere, bucătărie, pivniță, și sală.
De asemenea pârâtul a mai arătat că el a fost cel care l-a îngrijit pe autor în ultimul an de boală și a suportat cheltuielile de înmormântare.
Pârâtul a solicitat introducerea în cauză și a soției sale.
Aceasta a fost introdusă în cauză în calitate de pârâtă.
Reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvențională a pârâtului, precizând că gardul din ciment și metal și gardul din sârmă din interiorul curții, sunt dobândite fără contribuția soției pârâtului.
De asemenea a arătat că nu au existat economii bănești la data decesului soțului ei, iar bunurile precizate la punctul 3 din cererea reconvențională sunt realizate de autor, ea, și.
A precizat reclamanta că niciodată nu a fost înzestrată.
In ceea ce privește autoturismul, acesta a rămas în proprietatea lor, fiind folosit și de copii după nevoie și ulterior radiat din circulație, iar mobila se află în posesia fiului și norii sale, cu excepția unei oglinzi și 4 scaune.
Cheltuielile de înmormântare ale autorului au fost suportate numai de ea, și ea i-a împrumutat in anul 2003, fiului său, l2.000.000 lei care au rezultat din vânzarea unui teren proprietatea sa.
Pârâtul nu i-a restituit nici acești bani și a reținut și ajutorul de înmormântare și pensia autorului pe luna februarie, fără acordul său.
Reclamanta a făcut și precizarea că niciodată fiul și nora ei, nu s-au îngrijit de sănătatea autorului și acesta nici nu a fost bolnav un an de zile, ci o perioadă foarte scurtă.
Părțile și-au luat reciproc interogatorii, iar reclamanta a recunoscut că s-a gospodărit împreună cu fiul său din anul l986 și până în anul l999(fila 34 dosar), că în succesiunea autorului au rămas și un garaj din BCA cu fundație de beton, o magazie din tablă cu fundație din beton, un adăpost pentru păsări, betonat, un pentru porci cu 2 încăperi, o pivniță cu pereți din beton sub bucătărie, că autorul, ea reclamanta și pârâții și au dobândit împreună un gard la stradă din ciment și metal, că pârâții și soția sa au amenajat o și baie cu toate utilitățile, introdus instalație de apă curentă, construit alei din beton în curte, montat gresie în 2 balcoane, că pârâtul și familia sa din anul l999 folosesc partea dinspre stradă a casei unde a efectuat și îmbunătățiri.
La solicitarea reclamantei au fost audiate martorele - și -.
S-au solicitat relații de la CEC Filiala C, cu privire la pretinsele economii ale defunctului și de la Agentia C, ambele instituții neconfirmând că autorul a deținut conturi la aceste unități.
Pârâtul a atașat la dosar chitanțe și facturi fiscale.
La dosar au fost atașate și contractul nr.l57l/l4.09.2004, contractul nr.-ll3353ll30782/6.l0.1992.
Prin încheierea din 9.02.2007, Judecătoria Caracala admis în principiu, în parte acțiunea reclamantei și cererea reconvențională formulată de pârâtul, constatat deschisă succesiunea autorului decedat la febr.2006, a stabilit masa succesorală și moștenitorii precum și cotele ce le revin, a constatat că defunctul, împreună cu, și, au dobândit în perioada în care s-au gospodărit împreună gardul din beton cu porți metalice de la stradă și gardul din sârmă din interiorul curții, a constatat că, pârâtul reclamant și soția sa au dobândit prin contribuție comună, o construcție cu o încăpere în care funcționează spațiul comercial, amenajat o cameră și o baie, introdus apă curentă, montat chiuvetă în baie și bucătărie, gresiat și faianțat B și bucătăria, introdus instalație de apă curentă, alei de beton în curte, hazna betonată, boltă pentru vița de vie, montat gresie în două balcoane,
A fost respins capătul din cererea reconvențională, prin care se solicita obligarea pârâtei, să raporteze bunurile primite ca zestre, și s-a constatat că pasivul succesoral este in cuantum de 5.000.000 ROL și a fost suportat de reclamantă și pârâtul, în cote egale.
Ulterior, după efectuarea expertizelor, Judecătoria Caracal, prin civ.nr.2896/ll.09.2007, a admis în parte acțiunea și cererea reconvențională formulată de pârâtul și a dispus partajarea bunurilor prin atribuirea de loturi părților.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanta și pârâta apreciind că este netemeinică și nelegală.
Prin decizia nr.l82/3l.0l.2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul O l t, a admis cele două recursuri,a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare.
Pentru a pronunța această soluție,Tribunalul a reținut că prin încheierea de admitere în principiu din 9.02.2007, s-a constatat deschisă succesiunea autorului și s-a reținut că au rămas ca moștenitori de pe urma lui, reclamanta, soție supraviețuitoare cu o cotă de l/4 și pârâții și,descendenți gradul I,cu cote egale de câte 8/24 din succesiune.
In acest fel, în ceea ce privește cotele celor doi pârâți, tribunalul a constatat că sunt eronat reținute, fiecare având o cotă de 3/l6.
In ceea ce privește bunurile dobândite de către pârâții și soția sa, instanța de fond trebuia să le scoată de la partaj.
Cât privește pasivul succesoral în cuantum de 50.000.000 ROL, s-a reținut că acesta a fost suportat în cote egale de reclamantă și pârâtul.
Pentru că instanța de fond în mod greșit a stabilit cotele pentru cei doi descendenți ai autorului, instanța de recurs a apreciat că sunt stabilite greșit și cotele privind suportarea pasivului succesoral,
La Judecătoria Caracal, dosarul fost înregistrat la nr-.
La 9.04.2008, reclamanta a formulat cerere de complinire, solicitând instanței să constate că ea, împreună cu și cei doi pârâți au dobândit pe principiul coachiziției,o construcție spațiu comercial,și, de aceea, să dispună partajarea acestui imobil în cotă de l/4,pentru fiecare.
Pe de altă parte, reclamanta a solicitat ca dreptul său constituit din cota de l/2, din bunurile comune și cota de l/4, din bunurile coachizite să fie determinat și individualizat separat, iar partajul să se facă doar cu privire la bunurile succesorale.
A precizat de asemenea reclamanta că, construcția spațiu comercial, este formată doar din doi pereți din cărămidă, alipiți casei dobândită de către ea și autor și un perete îl reprezintă ușile metalice.
Materialele de construcție, ca și manopera au fost suportate prin contribuția comună a ei, a autorului și a pârâtilor și.
Faptul că soțul ei și-a dat acordul ca fiul lor să desfășoare în această construcție o activitate comercială, nu-i conferă pârâtului un drept exclusiv de proprietate.
In dovedirea acestei cereri, reclamanta a atașat certificatul fiscal nr. 2782/20.03.2008.
Pârâta a formulat întâmpinare la cererea de complinire formulată de reclamanta, solicitând instanței să rețină la masa de partaj și construcția spațiu comercial care a fost edificată de părinții ei și, ei fiind cei care au cumpărat cărămida și celelalte materiale de construcții și au achitat manopera.
Pârâtul, a avut o contribuție modică la ridicarea acestei construcții și anume a sudat ușile cu un prieten.
Pe de altă parte, pârâta a solicitat ca dreptul ce i se cuvine din moștenire să-i fie atribuit în natură.
La 30.04.2008, pârâții și, au formulat cerere de complinire, solicitând instanței să constate că în timpul litigiului au adus unele îmbunătățiri,la imobilul în care locuiesc,cu care să fie sporit lotul lor și anume introdus instalație de gaz, înlocuit 3 uși interioare cu altele noi,din lemn de brad,confecționat și montat două uși duble din PVC, cu geam termopan, introdus în imobil încălzire prin montarea centralei termice și caloriferelor,înlocuit gresia in tot imobilul.
In al doilea rând, pârâții au solicitat ca să aducă la masa partajabilă, bunurile primite ca zestre și anume: 2 garnituri complete lucrate din lasetă, 2 seturi persane pentru pat și fotolii, suma de 2000 lei rezultată din vânzarea unui ha.teren, suma de 5.000 lei rezultată din vânzarea unei mobile vechi și 2 covoare persane.
Aceeași pârâți au formulat și ei întâmpinare la cererea de complinire formulată de reclamantă, apreciind că este netemeinic și aceasta încearcă cu rea credință să introducă la masa de împărțit un imobil, care nu fost niciodată al autorului decedat și la care acesta nu avut nici o contribuție când s-a dobândit.
Pârâta a formulat și ea întâmpinare la cererea de complinire formulată de pârâții și, solicitând respingerea acestei cereri și obligarea pârâților să-și ridice pe propria cheltuială îmbunătățirile pe care pretind că le-au făcut în timpul procesului, pentru că au fost de rea credință, și au făcut numai cu scopul de a obține, în urma partajului,partea din casă cu camere din cărămidă,care îi avantajează.
In același timp, reclamanta a arătat că înlocuirea ușilor și ferestrelor nu era necesară, deoarece tocăria era de calitate și bine întreținută.
Reclamanta a precizat și faptul că în camere existau sobe de teracotă
Fiind in indiviziune, a apreciat că potrivit principiului unanimității, orice modificare adusă bunului indiviz, trebuia să se facă și cu acordul ei.
La cererea reclamantei au fost audiați martorii, -, și au fost luate interogatorii pârâților și și aceasta a atașat la dosar contractul de vânzare cumpărare autentic nr.l75/23.02.200l(BNP C),chitanțele din 2l.02.2006, 22.05.2006, 22.08.2006, 2l.ll.2006, 29.0l.2007, 24.03.2008.
La cererea pârâților și au fost audiați martorii, și, declarațiile acestora fiind la dosar și a fost luat interogatoriu reclamantei,
Aceeași pârâți au atașat la dosar contractul din 2.06.2008, încheiat cu SRL, chitanța nr. -/30.05.2008, factura nr. -/30.05.2008, chitanța nr. -/30.05.2008, factura nr. 00065/30.05.2008, livret aparat, certificat de garanție, proces verbal de punere în funcțiune, facturile nr. -/30.05.2007,nr.-/09.2007,-/16.07.2007,nr.-/18.05.2007, nr. l93/28.05.2007, chitanțele nr. -/l8.05.2007, nr.l-/28.05.2007.
La cererea pârâtei au fost audiați martorii și declarațiile acestora fiind la dosar.
Prin sentința civilă nr. 4640 din 12.11.2008 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților, cererea reconvențională formulată de pârâtul, (fila l2 dosar -) și cererea de complinire formulată de pârâții, (fila 30 dosar -).
S-a respins capătul IV (privind raportarea la masa de partaj de către pârâta a bunurilor primite ca zestre) și capătul V, (privind suportarea integrală a cheltuielilor de înmormântare ale autorului de către pârâtul ), ambele din cererea reconvențională(fila l2 dosar -) și capătul 2, din cererea de complinire(fila 30,dosar -).
S-au omologat rapoartele de expertiză întocmite de experții C-tin și
S-a constatat că valoarea bunurilor coachizite de, este de 472 lei, din care: l58 lei cota l/3; l57 lei cota l/3; l57 lei cota l/3.
S-a constatat că valoarea bunurilor coahizite de, este de l5933 lei, fiecăruia revenindu-i câte 3983,275 lei, în raport de cota de l/4 atribuită.
S-a constatat că valoarea bunurilor coachizite de, și este de l5.933 lei, fiecăruia revenindu-i câte 3983,275 lei, în raport de cota de l/4,atribuit.
Constată că valoarea averii succesorale rămasă după autorul decedat la data de 06.2006, este de 5l.585 lei, moștenitorilor revenindu-le:
soție suprav. 12896,40 lei Cota l/4.
desc.gr. l9344,63 lei Cota 3/8
desc.gr. 19344,645 lei Cota 3/8
S-a constatat că pasivul succesoral este de 4000 lei și a fost suportat în cote egale de reclamanta și pârât.
S-a constatat că pârâtul, a ridicat ajutorul de înmormântare în sumă de l022 lei.
S-au compensat în parte ajutorul de înmormântare ridicat de pârâtul, cu suma de l500 lei, reprezentând cota parte din cheltuielile de înmormântare ale autorului, pe care trebuie să o suporte în raport de întinderea dreptului ereditar cules (cota 3/8).
A fost obligat pârâtul să achite reclamantei 255,30 lei, din ajutorul de înmormântare.
A fost obligată pârâta, să achite reclamantei l000 lei, iar pârâtului ll6,75 lei reprezentând cota parte din pasiv pe care trebuie să o suporte în raport cu întinderea dreptului ereditar cules(cota 3/8).
S-a constatat că valoarea bunurilor comune (spațiu comercial, îmbunătățiri la imobilul succesoral) este de 52.43l,40 lei și s-a dispus partajarea bunurilor succesorale și coachizite prin atribuirea de loturi:
S-a atribuit LOTUL NR. reclamantei, compus din: casa din chirpici cu beci -23.898 lei, 479,76.p.teren (delimitat la de hotarul cu, la E-hotarul cu -, la S- gardul de ciment cu porți metalice în lungime de 6,l0, la V-de linia care pleacă de la cei 6,l0 măsurați începând cu hotarul cu - spre Nord,până la colțul garajului de la sud-vest,de linia care pleacă de la colțul de S-V al garajului perpendiculară pe o lungime de l,20 spre Vest, continuată cu linia perpendiculară spre Nord,pe o lungime de 4,05.continuată cu zidul comun dintre casa de cărămidă și cea de chirpici,până la hotarul din partea de vest și apoi cu linia acestui hotar spre Nord- 9595,20 lei; garaj din BCA -l0.89l lei, magazie cu păsări)- ll49,40 lei, pentru porci - 3055,40 lei, boltă vie-472 lei.6,l0 gard ciment cu porți metalice(măsurat începând cu hotarul cu - ) -90l lei, gard sîrmă-583,40 lei,47,22 alei, de pe terenul atribuit - 72l,50 lei,
Total valoare bunuri atribuite 5l.266,90 lei.
Are un drept valoric de 64.28l,075 lei.
Primește sultă de la lotul nr.2. de l3.0l4,l75 lei.
S-a atribuit LOTUL NR.2. pârâților și și anume: exclusiv pârâtului,casa din cărămidă, 42.895 lei, l50,24 teren (delimitat la S-de zidul spațiului comercial și în continuare de 2.gard ciment, apoi de linia dreaptă până la colțul garajului de S-V, de la colțul S-V al garajului de linia dreaptă perpendiculară spre V,pe o lungime de l,20,iar de la această limită de linia dreaptă perpendiculară spre N,până la linia care este reprezentată de zidul comun dintre casa de cărămidă și casa de paiantă plus l,45, iar spre Vest de hotar) -3,004,80 lei și în comun pârâtului și: 2. gard ciment ( începând de la colțul de S-V al spațiului comercial) 295,40 lei; alei beton -ll,78 situate pe terenul atribuit pârâtului - l80 lei,hasna -l3.255,80 lei, spațiu comercial - 4l653,20 lei, amenajat și baie (chiuvetă, WC, oglindă cadă,) l26 lei, montat chiuvetă bucătărie-227 lei, gresie in baie și bucătărie l62 lei,faianță baie și bucătărie,529 lei, gresie în două balcoane -l20 lei, instalație apă curentă - 974 lei, instalație gaze - 3000 lei, încălzire centrală(montat centrală și calorifere-4005 lei, 3 uși brad - 665 lei, 2 uși -2850 lei,instalație sanitară baie 825 lei,
Total valoare bunuri atribuite ll4.963,20 lei.
Are un drept valoric de 82.594,38 lei.
sultă de: 32.358,82 lei, din care l3.0l4,ll75 lei lotului nr. l și l9344,645 lei, lotului nr.3.
S-a atribut LOTUL NR.3. pârâtei, compus din l9.344,645 lei, sultă pe care o primește de la Lotul nr.2.
Are un drept valoric de 19.344,645 lei.
S-au compensat în totalitate cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, în baza probelor administrate în cauză, instanța a reținut că din căsătoria autorului cu reclamanta, au rezultat doi copii și anume pârâții și.
In timpul căsătoriei lor, autorul și soția sa au dobândit printr-o contribuție egală casa din cărămidă și chirpici cu 6 camere, cu tâmplăria interioară și exterioară din lemn,iar la holuri ușile și ferestrele din metal,situată în C,-, jud. O, și terenul aferent în suprafața de 630. așa cum rezultă din nr.30/8.0l.l997,pronunțată de Judecătoria Caracal și cum a recunoscut și reclamanta la interogatoriu și așa cum confirmă martorele - și -.
Tot împreună cei doi soți, au dobândit grajdul din BCA cu fundație din beton, adăpostul pentru păsări, magazia din tablă acoperită cu plăci din azbociment, cotețul pentru porci și pivnița cu pereți din beton,bunuri recunoscute la interogatoriu de reclamant.
Pe de altă parte,instanța a constatat că în perioada în care autorul, soția sa și fiul său se gospodăreau împreună, cei trei au dobândit bolta din fier pentru vița de vie, fapt recunoscut la interogatoriu de reclamanta (fila 34,dosar 3027/2006).
Contribuția lor fiind egală, instanța a apreciat că fiecăruia trebuie să i se atribuie o cotă de l/3,din valoarea acestor bunuri.
In același timp, instanța a constatat că autorul și, și s-au gospodărit o perioadă împreună și în această, printr-o contribuție egală au dobândit un gard din ciment cu porți metalice la stradă și un gard din sârmă in interiorul curții, alei de beton în curte și o hazna betonată.
Dobândirea acestor bunuri în această perioadă este recunoscută de reclamanta la interogatoriu (fila 36 dosar -) și pârâții și.
Contribuția lor fiind egală, instanța a apreciat că fiecăruia i se cuvine o cotă de l/4,din valoarea gardurilor.
In același timp, s-a reținut că autorul a decedat la.06.2006, dată de la care potrivit art.65l cod civil, se deschide succesiunea sa, iar moștenitorii, potrivit art.728 cod civil, pot cere partajarea bunurilor succesorale.
Ca moștenitori după autori au rămas, în calitate de soție supraviețuitoare conform Legii nr3l9/l944 cu o cotă de l/4, și cei doi copii ai autorului și, descendenți direct gradul I, fiecare cu o cotă de 3/8.
Ca avere succesorală s-a reținut că au după urma autorului cota de l/2,din:casa din cărămidă și chirpici cu 6 camere(cu tâmplăria interioară și exterioară din lemn,iar la holuri,ușile și ferestrele din metal),630. teren aferent, garaj din BCA cu fundație din beton,adăpost pentru păsări,magazie din tablă,acoperită cu plăci din azbociment, pentru porci,pivniță cu pereți din beton, cota de l/3 din bolta de fier pentru de vie, cota de l/4 din gardul de ciment cu porți metalice, și din gardul de sârmă,precum și din aleile din beton și haznaua betonată,200 lei pensie ridicată de pârâtul, care urmează să o raporteze la masa partajabilă.
Cât privește pasivul succesiunii, instanța a constatat că este de 4000 lei,așa cum a confirmat martora, și a fost suportat în mod egal de către reclamantă și pârâtul.
Potrivit art.774 și 777 cod civil, din acest pasiv reclamanta trebuie să suporte l000 lei, conform întinderii dreptului său succesoral cules, iar pârâții și câte l500 lei fiecare în raport de dreptul lor ereditar cules.
Instanța constatat însă că pârâtul, a ridicat ajutorul de înmormântare în sumă de l022 lei.
Având în vedere această împrejurare și faptul că pârâtul a suportat J din pasiv, respectiv 2000 lei, s- considerat că trebuie să se compenseze în parte ajutorul de înmormântare ridicat de acesta și să-l oblige să-i achite reclamantei, suma de 255 lei,din acest ajutor de înmormântare ce i se cuvenea acesteia.
Si pârâta trebuie să fie obligată să-i achite reclamantei l000 lei,iar pârâtului ll6,75 lei,reprezentând cota parte din pasiv pe care trebuia să o suporte în raport cu întinderea dreptului ereditar cules.
In același timp, instanța a constatat că pârâții și au dobândit printr-o contribuție comună și egală,construcția spațiu comercial (un zid fiind însă al casei bătrânești,au amenajat o și B, (chiuvetă WC,oglindă, cadă, montat chiuvetă bucătărie, gresie și faianță în baie și bucătărie,gresie în cele două balcoane,instalație de apă curentă,construit alei de beton în curte și o hazna betonată).
O parte din aceste bunuri,este recunoscută ca fiind dobândită de cei doi pârâți prin contribuția lor exclusivă de către reclamantă la interogatoriu,iar în ceea ce privește spațiul comercial,dobândire prin contribuția lor exclusivă,rezultă din declarațiile martorilor, și care au participat personal la edificarea acestei construcții și au putut să constate că pârâții nu se mai gospodăreau împreună cu autorul și soția sa și numai pârâții au fost cei care au contribuit la achiziționarea materialelor și plata manoperei celor care au construit clădirea respectivă cu destinație de spațiu comercial,care inițial avea destinația de garaj,
In timpul soluționării cauzei, așa cum rezultă din facturile și chitanțele de la dosar,instanța a constatat că aceiași pârâți au dobândit printr-o contribuție comună și egală: instalația de gaz, schimbat trei uși interioare cu uși noi din brad, două uși duble din PVC cu geam termopan, încălzire centrală,prin montarea centralei termice și caloriferelor și au înlocuit gresia in tot imobilul in care locuiesc,respectiv partea de casă din cărămidă,de aceea se va majora lotul ce le revine pârâților cu valoarea acestei construcții și a îmbunătățirilor făcute de ei.
Prin urmare, valoarea loturilor ce le revine celor doi pârâți, se va majora cu valoarea construcției spațiu comercial și a îmbunătățirilor realizate atât înainte de litigiu cât și în timpul litigiului.
Instanța a constatat însă că, nu sunt întemeiate capetele de cerere nr.4.privind raportarea la masa de partaj de către pârâta a bunurilor primite ca zestre și capătul 5, privind suportarea de către pârâtul, a cheltuielilor de înmormântare a autorului,din cererea reconvențională (fila 12, dosar -) și capătul 2 din cererea de complinire(fila 30 dosar -).
Intr-adevăr martorii și, au declarat că pârâta nu a primit ca zestre bunurile menționate de pârât în cererea reconvențională,iar autoturismul l300 a fost dezmembrat în timpul vieții autorilor și predat la fier vechi.
Pe de altă parte mobila pe care pârâtul susține ca a primit-o ca zestre, martorul a declarat că-i aparținea reclamantei și nu autorului.
De asemenea și banii pe care i-a primit au reprezentat contravaloarea.unui teren care a fost vândut într-adevăr,dar acest teren i-a aparținut exclusiv reclamantei, așa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentic nr.l75/23.02.200l.
Pentru aceste considerente,instanța a apreciat că trebuie să respingă capătul 4 din cererea reconvențională formulată de pârâtul și capătul 2 din cererea de complinire.
De asemenea, trebuie respins și capătul 5 din cererea reconvențională formulată de pârât prin care solicită instanței să constate că a suportat singur, integral, cheltuielile de înmormântare ale autorului având în vedere că așa cum s-a menționat din probe rezultă că a avut o contribuție doar de l/2 din pasiv.
Neîntemeiată s-a apreciat că este și cererea de complinire(fila l7,dosar -), prin care reclamanta, solicită instanței să constate că ea împreună cu soțul ei și pârâii și au dobândit pe principiul coachiziției construcția spațiul comercial, având în vedere că din probele administrate în cauză,rezultă că acest imobil a fost dobândi prin contribuția exclusivă al pârâților,
Neîntemeiată s-a considerat că este și cererea reconvențională-întâmpinare formulată de reclamantă privind obligarea pârâților să-și ridice pe cheltuială proprie îmbunătățirile pe care le-au realizat cu rea credință la partea din casa în care locuiesc.
Această concluzie se impune având în vedere că cei doi pârâți locuiesc în cele 3 camere din cărămidă,pe care ulterior le-au și renovat înainte de decesul autorului și chiar în timpul vieții acestuia reclamanta și autorul au fost de acord ca pârâții să ocupe partea respectivă de imobil, realizând astfel o partajare de fapt a acestui bun cu cei doi pârâți.
De aceea nu se poate susține că pârâții ocupă în mod abuziv această parte din imobil,pentru ca să fie considerați de rea credință în cazul în care au făcut o serie de îmbunătățiri în spațiul locativ respectiv.
In acest sens sunt dispozițiile art.494 alin.3teza 2, potrivit cărora dacă plantațiile,clădirile și operele au fost făcute de către oat reia persoană, cu bună credință, proprietarul, nu va putea cere ridicarea acestora, dar va avea dreptul de a înapoia valoarea, materialul și prețul muncii.
Pentru că părțile nu s-au învoit cu privire la partajarea bunurilor,instanța a constatat că, pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurare,evaluare dar și pentru formularea de propuneri de lotizare în natură, potrivit art.6736Cod procedură civilă, prin încheierea din 30.iunie 2008 a admis în principiu,în parte acțiunea, cererea reconvențională (fila l2,dosar -) formulată de pârâtul,cererea de complinire fila 30 dosar 3027.3/-, mulată de pârâții și (fila 30 dosar nr-) a respins capătul IV (privind raportarea la masa de partaj de către pârâta a bunurilor primite ca zestre) și capătul V,privind suportarea integrală a cheltuielilor de înmormântare autorului de către pârâtul, ambele din cererea reconvențională(fila l2 dosar -) și capătul 2, din cererea de complinire(fila 30, dosar -), a constatat că autorul, și,în perioada în care s-au gospodărit împreună au dobândit printr-o contribuție egală bolta din fier pentru vița de vie, a atribuit fiecăruia o cotă de l/2, din valoarea bolții de fier, a constatat că autorul, și,în perioada în care s-au gospodărit împreună au dobândit prin contribuție egală:gardul din ciment cu porți metalice la stradă, gardul de sârmă în interiorul curții, hazna betonată;, alei din ciment,atribuind fiecăruia o cotă de l/4 din valoarea gardurilor, aleilor și haznalei, a constatat de asemenea deschisă succesiunea autorului, decedat la 06.2006, reținând că după autor au rămas: moștenitori:, soție supraviețuitoare, cota l/4, descendent gradul I, cota 3/8, descendent gradul I, Cota 3/8, iar ca avere succesorală: cota de l/2 din:casa din cărămidă și chirpici cu 6 camere (cu tâmplăria interioară și exterioară din lemn,iar la holuri ușile și ferestrele din metal) situate in C,-, jud. O,; 630. teren aferent, garaj din BCA cu fundație din beton, adăpost pentru păsări, magazie din tablă, acoperită cu plăci din azbociment, pentru porci, pivniță cu pereți din beton, cota de l/3 din bolta de fier pentru vița de vie,cota de l/4, din gardul de ciment cu porți metalice,din gardul de sârmă, aleile din beton și haznaua betonată, 200 lei (pensie ridicată de pârâtul pe care o raporteze la masa partajabilă.
In ceea ce privește pasivul succesoral, prin aceeași încheiere s-a reținut că este de 4000 lei și a fost suportat în mod egal de reclamanta și
Pe de altă parte, instanța a constatat că pârâtul a ridicat ajutorul de înmormântare în sumă de l022 lei, de aceea s-a compensat în parte ajutorul de înmormântare ridicat de pârâtul, cu suma de l500 lei, reprezentând cota parte din cheltuielile de înmormântare ale autorului, pe care trebuia să o suporte în raport cu întinderea dreptului ereditar cules, (cota 3/8).
A fost obligat pârâtul, să achite reclamantei 255,50 lei, din ajutorul de înmormântare și obligată pârâta să achite aceleiași reclamante l000 lei,iar pârâtului ll6,75 lei, reprezentând cota parte din pasiv pe care trebuia să o suporte în raport cu întinderea dreptului ereditar cules (cota 3/8).
De asemenea a fost obligat pârâtul, să achite reclamantei, 255,50 lei din ajutorul de înmormântare și obligată pârâta, să achite aceleiași reclamante l000 lei iar pârâtului, ll6,75 lei, reprezentând cota parte din pasiv, pe care trebuie să o suporte în raport cu întinderea dreptului ereditar cules (cota 3/8).
S-a constatat că pârâții și au dobândit printr-o contribuție comună și egală: construcție spațiu comercial, (un zid fiind al casei bătrânești ) amenajat și baie (chiuvetă, WC,oglindă, cadă)montat chiuvetă bucătărie, gresie și faianță în baie și bucătărie, gresie în două balcoane, instalație apă curentă, și că, în timpul soluționării cauzei au dobândit printr-o contribuție comună și egală: introdus instalație de gaz, schimbat 3 uși noi din brad, 2 uși duble din PVC cu geam termopan, încălzire centrală prin montarea centralei termice și caloriferelor, înlocuit gresie în tot imobilul (partea din casă,din cărămidă), se majorează valoarea lotului ce revine pârâților și cu valoarea construcției spațiu comercial și a îmbunătățirilor realizate atât înainte de litigiu cât și in timpul litigiului.
In vederea individualizării, evaluării și a formulării de propuneri de lotizare in natură a bunurilor succesorale și coachiziție, s-a dispus, prin încheierea de admitere în principiu, din 30 iunie 2008, să fie desemnați, un expert agricol (pentru teren) și un expert constructor(pentru construcții inclusiv bolta de fier și îmbunătățiri).
Ulterior au fost desemnați experții pentru construcții și pentru teren ale căror rapoarte de expertiză instanța urmează să le omologheze.
In urma efectuării expertizelor, instanța a constatat că valoarea bunurilor coachizite de, și, este de 472 lei, fiecăruia revenindu-i câte l57 lei, în raport de cota de l/3, atribuită.
In ceea ce privește valoarea bunurilor coachizite de, și;, instanța a constatat că este de l5.933 lei, fiecăruia revenindu-i câte 3983,275 lei, în raport de cota de l/4 atribuită.
In ceea ce privește valoarea averii succesorale rămasă după autorul, instanța a reținut că este de 5l.585 lei, din care moștenitorilor săi le revine -soție supraviețuitoare l2.896,40 lei în raport de cota de l/4 atribuită, iar celor doi copii ai săi și a, câte l9.344,63 lei fiecăruia, în raport de cota de 3/8 atribuită.
Valoarea bunurilor comune dobândite de către soții și (spațiu comercial și îmbunătățirile la imobilul succesoral) in urma expertizei,instanța a constatat că este de 52.43l,40 lei.
Părțile nu s-au învoit cu privire la partajarea bunurilor succesorale și nici a celor coachizite și ținând seama că au solicitat să iasă din indiviziune, iar potrivit art.728 cod civil sunt îndreptățite să solicite acest lucru, instanța a dispus partajarea acestor bunuri, prin atribuirea de loturi.
La formarea și atribuirea loturilor, instanța a avut în vedere atât dispozițiile art. 74l Cod civil, care impune să se țină seama ca fiecare parte să primească pe cât posibil aceeași cantitate de bunuri mobile și imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, dar și faptul de a se evita pe cât cu putință îmbucătățirea peste măsură a bunurilor.
De asemenea instanța a avut în vedere și dispoz. art.6739Cod procedură civilă, care impune ca la formarea și atribuirea loturilor, instanța să țină seama și de voința părților, de mărimea cotei părți ce revine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, de natura bunurilor, de ocupația lor.
Pe lângă aceste criterii, instanța a avut în vedere, în ceea ce privește atribuirea casei din cărămidă și a celei din chirpici, și situația convenită chiar de autor, de soția sa, de fiul său și nora sa, potrivit căreia atât autorul cât și soția sa au fost de acord ca ultimii doi să folosească partea din casă din cărămidă,motiv pentru care aceștia au și făcut o serie de îmbunătățiri,chiar cu acordul lor.
De aceea, această parte din casă și terenul aferent s- atribuit celor doi soți pârâți și.
Celelalte bunuri s-au atribuit în loturi, conform criteriilor menționate în cele două texte de lege, echivalența valorică a loturilor, fiind asigurată prin plata unor sulte.
Pârâtei, instanța a apreciat că nu este posibil să i se atribuie bunuri în natură, tocmai datorită cotei pe care o are din bunurile succesorale, dar și pentru a se evita micșorarea valorică a bunurilor prin împărțirea lor exagerată prin părți.
In ceea ce privește cheltuielile de judecată, potrivit art. 274-276 Cod procedură civilă, au fost compensate în totalitate, având în vedere echivalența lor.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii de admitere în principiu din 30.06.2008, au declarat apel reclamanta și pârâta, criticându-le ca netemeinice și nelegale.
Apelanta, a criticat hotărârile sub următoarele aspecte, ca fiind date cu nerespectarea legii și în contradicție cu probele din dosar:
Prin sentința pronunțată, instanța nu a ținut cont de îndrumările date prin decizia de casare și a pronunțat o hotărâre identică față de sentința anterioară, modificându-se doar prețurile bunurilor.
Mai mult, situația sa a fost agravată prin modul de repartizare a terenului, întrucât trebuie să treacă prin garajul din BCA pentru a ajunge la camerele repartizate.
În dezvoltarea motivelor de apel, se mai susține că instanța s-a pronunțat asupra unor aspecte care nu s-au cerut, în sensul că nimeni nu a cerut ieșirea din indiviziune, ci doar partajarea averii succesorale.
Astfel, instanța, pentru a judeca în conformitate cu investirea dată de părți, trebuia să determine cota ce revenea apelantei, ca și contribuție proprie, și să dispună doar cu privire la cota rămasă în averea succesorală.
Instanța nu a respectat și nu a identificat corect cotele cuvenite reclamantei, astfel ca lotul reclamantei format din cota de, la care se adaugă cota de din averea succesorală și din bunurile coachizite,să reflecte situația atât din punct de vedere cantitativ cât și din punct de vedere calitativ, întrucât bunurile atribuite în lotul acesteia nu îi sunt necesare la vârsta și starea sa de sănătate și chiar îi îngreunează situația.
Se susține că instanța, în mod nejustificat și în contradicție cu probele administrate, a reținut că spațiul comercial este bun propriu al pârâților și.
Soluția privind situația îmbunătățirilor efectuate de pârât a fost dată cu interpretarea eronată a probelor și interpretarea greșită a legii, întrucât pârâții au efectuat îmbunătățiri pe perioada litigiului, fiind de rea credință.
Apelanta critică modalitatea de lotizare și atribuirea fizică a bunurilor, susținând că i-au fost atribuite camere improprii pentru locuit, nu are acces direct la acestea, trebuind să practice o trecere prin garajul de BCA, aflat în curte.
Se solicită admiterea apelului, modificarea sentinței, în sensul ca, din construcții, să-i fie atribuite camere din casa de cărămidă, iar terenul să fie atribuit în natură către toate părțile din cauză, inclusiv pârâtei.
.
Apelanta critică hotărârile sub aspectul lotizării și atribuirii în natură a bunurilor supuse partajului și sub aspectul cuantumului cheltuielilor de înmormântare stabilite greșit de instanță, solicitând modificarea sentinței prin atribuirea de bunuri în natură și recalcularea cheltuielilor de înmormântare, conform probelor administrate în cauză.
Apelanta a depus concluzii scrise, prin care solicită modificarea sentinței cu privire la atribuirea bunurilor, prezentând variante de lotizare și schițe extrajudiciare, privind repartizarea bunurilor.
Prin decizia civilă nr.140 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-,s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanta și pârâta împotriva sentinței civile nr.4640 din 12.11.2008, și a încheierii de admitere în principiu din 30.06.2008, pronunțate de Judecătoria Caracal în dosarul nr-,
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut următoarele;
Instanța de fond a judecat cauza conformându-se indicațiilor din decizia nr. casare nr. 182/31.01.2008, în sensul stabilirii corecte a cotelor succesorale și în limitele investirii de către părți, prin cererea introductivă și cererile de complinire formulate de reclamantă și de pârâții și, în rejudecarea cauzei.
Reclamanta susține în mod eronat că instanța nu a judecat în conformitate cu investirea dată de părți, făcând confuzie între termenii similari, respectiv partajare și ieșire din indiviziune, întrucât, prin soluția pronunțată, instanța a finalizat ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămase de la autorul, cât și asupra bunurilor coachizite,așa cum s-a solicitat prin cererea de complinire formulată de pârâții și.
Cu privire la interpretarea probelor administrate în cauză, se constata că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt, cu raportare la spațiul comercial reținut ca bun propriu al pârâților, având în vedere depozițiile martorilor, fila 79-95 dosar fond și înscrisurile depuse de pârât,cât și cu privire la îmbunătățirile aduse la imobil de către aceștia, reținând că imobilul cu trei camere din cărămidă nu a fost ocupat abuziv de către pârâți, aceștia locuind în imobil de la data căsătoriei cu acordul părinților (autorul și reclamanta), realizându-se o partajare în fapt a acestui bun și efectuând îmbunătățiri atât în timpul vieții autorului cât și după decesul acestuia, situație în care pârâții nu pot fi considerați de rea credință.
Sub aspectul lotizării se reține că instanța a procedat la o lotizare echitabilă, atribuind bunuri în natură reclamantei și pârâților și și sultă pârâtei, având în vedere atât dispoz. art. 741 Cod civil și 6739Cod procedură civilă, care impune ca fiecare parte să primească pe cât posibil aceeași cantitate de bunuri mobile și imobile, de drepturi sau creanțe de aceeași natură și valoare, dar și faptul de a se evita îmbucătățirea peste măsură a bunurilor, ținându-se și de voința părților, de mărimea cotei părți ce revine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, de natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților și faptul că unii coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții și îmbunătățiri, cu acordul coproprietarilor.
Aplicând aceste principii, instanța a procedat corect la atribuirea casei din cărămidă în lotul nr. 2 pârâților și, precum și a altor bunuri reținute în categoria bunurilor coachizite, cu autorul și reclamanta, precum și bunurile dobândite prin contribuție proprie, comună și egală a celor doi soți pârâți, obligându-i la plata sultelor la lotul nr. 1, atribuit reclamantei și lotul nr.3, atribuit pârâtei.
Susținerile apelantei, privind schimbarea lotizării conform variatelor expuse în nota de concluzii, sunt nefundamentate și fără o finalitate concretă privind ieșirea din indiviziune a părților implicate în proces, nerespectându-se nici unul din principiile menționate în art. 741 Cod civil și 6739Cod procedură civilă.
Analizând sentința și încheierea de admitere în principiu, prin prisma motivelor de apel invocate de apelanta, tribunalul a constatat că și acestea sunt nefondate.
Criticile formulate cu privire la lotizarea și atribuirea bunurilor în natură de către instanța de fond, sunt nefondate, întrucât, instanța a avut în vedere principiile prevăzute de art. 741 Cod civil și 6739Cod procedură civilă, astfel că, ținând cont, în mod concret de amplasamentul și întinderea bunurilor imobile, a procedat la partajarea în natură, numai între reclamantă și pârâții și, atribuind pârâtei sulta corespunzătoare pe care o primește de la lotul nr. 2.
Criticile formulate cu privire la reținerea pasivului succesoral constând în cheltuieli de înmormântare în cuantum de 4.000 lei, sunt nefondate, întrucât instanța a avut în vedere probele administrate în cauză, respectiv depozițiile martorei, fila 63 dosar fond și interogatoriul fila 56-57 dosar fond, făcând aplicarea dispoz. art. 728 rap. la art. 774 și 777 din Codul civil, obligând pe pârâtă la plata sumei de 1000 lei, către reclamanta și a sumei de 116,75 lei, către pârâtul, reprezentând cota parte din pasiv pe care trebuie să o suporte în raport cu întinderea dreptului ereditar cules (cota de 3/8).
Constatând astfel că instanța de fond a interpretat corespunzător probatoriile administrate, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, a păstrat soluția pronunțată în cauză.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs reclamanta și pârâta, care, deși în drept invocă motivele de nelegalitate prev.de art.304 pct.6, 7, 8 și 9 pr.civ. în fapt, criticile vizează, în esență, modalitatea de formare a loturilor fizice și, respectiv, de atribuire în natură a bunurilor, fără a se ține cont de cotele legale valorice și, mai mult, pârâtei nu i s-au atribuit bunuri în natură, ci numai sultă. Sub acest aspect, s-a arătat că s-au încălcat prev.art.673 pr.civ.
Recurenta a făcut trimitere, în motivarea recursului, la situația de fapt ce ar rezulta din probele dosarului, cu privire la componența imobilului, posesia, îmbunătățirile aduse imobilului, de pârâți (fiul și nora reclamantei), cu referire la reaua credință a acestora, alte litigii soluționate în defavoarea recurentei, solicitând o altă variantă de lotizare, prin care să i se atribuie, conform concluziilor scrise, bunurile de la lotul 2, mai puțin spațiul comercial, care este al soților și, fără îmbunătățirile din cererea de complinire, executate în timpul procesului.
Recurenta a arătat că hotărârea Tribunalului este nelegală și netemeinică, dată cu încălcarea dispozițiilor legale privind atribuirea în natură a bunurilor supuse partajului, precum și în contradictoriu cu probele administrate în cauză, privind cheltuielile de înmormântare, făcând trimitere, de asemenea, la compunerea masei partajabile, situația îmbunătățirilor aduse imobilului, raporturile dintre părți, împărțirea echitabilă a bunurilor; se solicită, conform concluziilor scrise, a-i fi atribuită sufrageria nr.1, holul de la intrare, cu terenul aferent și 2. de gard, terenul de 29,56 mp. și sulta de la Lotul 2, în sumă de 19.344,645 lei.
Intimații pârâți și au depus, de asemenea, concluzii scrise, arătând, în esență, că nu există motive de nelegalitate a deciziei atacate, criticile formulate de recurente fiind neîntemeiate și solicitând respingerea ambelor recursuri, cu cheltuieli de judecată.
Recursurile se vor respinge, pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit art.304 pr.civ. modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, aceste motive fiind expres și limitativ prevăzute la pct.1-9.
Or, examinând criticile formulate de recurente, sub aspectul încadrării în dispoz.art.304 pct.1-9 pr.civ. ca și motive de nelegalitate, se constată că numai în parte acestea vizează nelegalitatea hotărârii, mai exact greșita aplicare a legii (art.304 pct.9 pr.civ.), cu referire la dispoz.art.673 și urm. pr.civ. și art.741 civ. privind formarea și atribuirea loturilor, în procedura împărțelii judiciare.
Potrivit art.6739pr.civ. la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Potrivit art.741, 742 civ. la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare; se va evita însă, cât va sta prin putință, îmbucătățirea peste măsură a eritajelor (imobilelor) și divizuirea exploatațiunilor, iar inegalitatea părților date în natură, se compensează prin bani.
Prin urmare, dispozițiile legale în materie, prevăd anumite criterii pe care judecătorul trebuie să le aibă în vedere, la atribuirea loturilor fizice, dar și posibilitatea partajarii prin echivalent bănesc, respectiv sultă.
Ca atare, numai în măsura în care, prin hotărârea supusă recursului, s-ar încălca aceste dispoziții legale privind atribuirea bunurilor, ar fi incident motivul de modificare prev.de art.304 pct.9 pr.civ.
Or, în speță, prima instanță și-a motivat soluția privind atribuirea bunurilor, tocmai pe dispoz.art.741 civ. și art.6739pr.civ. făcând trimitere și la acordul autorului și al reclamantei - ca pârâții și să folosească partea din casa din cărămidă, motiv pentru care aceștia din urmă au și făcut o serie de îmbunătățiri, cu acordul părinților-, precum și la cota valorică mai mică ce revine pârâtei, și evitarea micșorării valorice a bunurilor, prin împărțeala lor exagerată.
Instanța de apel, răspunzând criticilor apelantelor, sub acest aspect, a reținut ca legală și temeinică soluția pronunțată de instanța de fond, aducând și alte argumente în sensul menținerii sentinței, cum ar fi întinderea și amplasamentul imobilelor, precum și nefundamentarea practică a solicitărilor apelantelor.
Prin urmare, fiind aplicate dispozițiile cuprinse în textele legale ce guvernează materia lotizării fizice a bunurilor, în împărțelile judiciare, sub acest aspect hotărârile atacate sunt legale, nefiind incident motivul de nelegalitate prev.de art.304 pct.9 pr.civ.
În ceea ce privește, aprecierea, mai mare sau mai mică, pe care o dă instanța criteriilor de atribuire a bunurilor, prevăzute de lege, aceasta constituie, eventual, motiv de netemeinicie a hotărârilor, și nu de nelegalitate, așa încât, nu poate face obiectul examinării în recurs.
De asemenea, și celelalte critici formulate de recurente, cu referire la modul de apreciere și interpretare a probelor dosarului de către instanță, situații de fapt, susțineri și aprecieri ale recurentelor, nu constituie motive de nelegalitate a hotărârilor - cum impune art.304 pr.civ. pentru promovarea recursului - ci eventuale motive de netemeinicie, ce nu pot fi supuse examinării pe fond, în recurs.
Față de considerentele expuse, constatând că, în raport de criticile formulate, în cauză nu subzistă motive de nelegalitate a hotărârilor atacate, în baza art.312 pr.civ. ambele recursuri vor fi respinse.
În baza art.274 pr.civ. recurentele vor fi obligate la câte 500 lei fiecare, cheltuieli de judecată către intimații pârâți, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamanta și pârâta, împotriva deciziei civile nr.140 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și sentinței civile nr.4640 din 12 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
Obligă fiecare recurentă la 500 lei cheltuieli de judecată, către intimații pârâți.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 decembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.jud.-
Tehn.MC/2 ex./15.12.2009
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu, Paula Păun
