Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 64/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj judiciar -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 64
Ședința publică din 20 februarie 2008
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Veronica
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de reclamanții și, ambii domiciliați în mun. I,-, -.3,. B,. II,. 9, jud. I și pârâții recurenți, din mun. F, str. T,. 9,. B,. 6, jud. S;, G, toți din satul, comuna Fântâna M, jud. S;, din com. Fântâna M, din com., jud. S;, din mun. F, str. - -,. 3,. A,. 18, jud. S;, din satul, com. Fântâna M, jud. S; G, din mun. A,-,. 6.. A,. 30, jud. A, împotriva deciziei civile nr.369 din 25 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava.
La apelul nominal au răspuns reclamantul recurent, asistat de avocat, pârâții recurenți G, și, asistați de av. -, lipsă fiind ceilalți recurenți și pârâții intimați și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamantul recurent a depus la dosar chitanța nr.- din 20 februarie 2008 cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru de 10 lei și timbru judiciar mobil de 0,15 lei iar pârâții recurenți au depus chitanța nr.- din 18 februarie 2008 privind plata taxei judiciare de timbru de 641 lei și timbre judiciare mobile de 5 lei, ce s-au anulat la dosar.
Instanța, constatând recursurile legal timbrate și în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru reclamanții recurenți, a cerut în principal admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru necercetarea fondului, în temeiul disp. art. 312 pct. 5 rap. la art. 304 pct. 7 din Codul d e procedură civilă, precizând că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor criticilor formulate. În subsidiar a cerut admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri, în sensul atribuirii în lotul pârâților a suprafeței de teren de la locul numit "Peste ", evitându-se astfel sultele împovărătoare. Totodată a precizat că nu s-a depășit termenul de prescripție pentru că reclamanții nu au avut cunoștință de certificatul de moștenitor.
Avocat, pentru pârâții recurenți, a cerut admiterea recursului declarat de pârâți, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, invocând ca temei legal disp. art. 304 pct. 7 din Codul d e procedură civilă, instanța de apel nepronunțându-se asupra tuturor aspectelor criticate. În subsidiar, a cerut admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii cererii reclamanților de anulare a certificatului de moștenitor, defuncta nefiind moștenitoarea soțului său, defunctul. Totodată, critică modalitatea de lotizare și cuantumul pasivului succesoral, precizând că defuncții aveau toate cele necesare înmormântării. Solicită cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru reclamanții recurenți, referitor la recursul declarat de pârâți arată că în principiu este de acord cu admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare. În subsidiar, a cerut respingerea recursului, ca nefondat.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată că prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni la data de 31 mai 2005 și precizată ulterior, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții, G, și G solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea bunurilor succesorale rămase după defuncții și și anularea certificatului de moștenitor autentificat sub nr. 120/1999, în sensul înscrierii la rubrica "moștenitori" a numitei, în calitate de soție postdecedată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, potrivit titlului de proprietate nr. 3159/1998, de pe urma defuncților au rămas mai multe parcele de teren împreună cu casa de locuit și anexele gospodărești; că o parte din suprafețe au aparținut, în exclusivitate defunctei, fiind primite cu titlu de zestre de la părinți, respectiv suprafața de 3600 la locul "Peste " și, cea de 2.900 teren situată în tarlaua "La ", în timp ce suprafața de 4.900 teren situată în tarlaua "Locul " a aparținut defunctului; că suprafața de 4.300 teren "", împreună cu casa de locuit și anexele gospodărești au constituit bunuri comune ale foștilor soți; că întrucât a decedat ulterior soțului său, aceasta l-a moștenit, impunându-se înscrierea sa în certificatul de moștenitor emis după și că toate cheltuielile reprezentând pasiv succesoral au fost suportate în exclusivitate de reclamanta.
Pârâții s-au declarat, în principiu, de acord cu acțiunea, cu amendamentele că cei doi defuncți nu s-au moștenit, având calitatea de comorienți, că aceștia au dispus de fonduri bănești suficiente acoperirii pasivului și că natura juridică a imobilului casă de locuit este aceea de bun propriu al defunctului și nu de bun comun al foștilor soți.
Prin sentința civilă nr. 1259 din 30 mai 2007, Judecătoria Fălticenia admis acțiunea precizată și completată și, dispunând anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 120/1999 în sensul înscrierii la rubrica "moștenitori", alături de colateralii defunctului și a soției supraviețuitoare, a constatat deschise succesiunile celor doi defuncți, compunerea celor două mase succesorale, calitatea de moștenitori a părților din proces și cotele legale ce li se cuvin și a dispus lichidarea stării de indiviziune prin formarea și atribuirea în natură a loturilor cu compensare prin plata sultelor, obligând totodată pârâții să plătească o cotă valorică corespunzătoare din pasivul succesoral.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că cei doi defuncți nu au calitatea de comorienți întrucât, deși decedați în aceeași zi - 9 februarie 1998 - defuncta a supraviețuit soțului său, astfel încât a dobândit calitatea de moștenitoare a acestuia, concurând alături de colateralii defunctului la masa succesorală rămasă după acesta, că ambii defuncți au avut în proprietate bunuri proprii, edificând în timpul căsătoriei imobilul casă de locuit cu anexe gospodărești și că reclamanții au suportat integral și exclusiv pasivul succesoral.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel atât reclamanții și, cât și pârâții, G, și
În motivarea apelului pârâții au arătat că în mod greșit s-a reținut că defuncta a supraviețuit soțului, deși în certificatul de moștenitor eliberat după aceasta, nr. 188/1998 se reține că soții sunt comorienți, certificatul nefiind anulat și făcând dovada deplină în ceea ce privește moștenitorii; ca urmare a acestei erori au fost stabilite greșit masa succesorală și moștenitorii, precum și loturile părților, construcțiile impunându-se să fie atribuite pârâților, întrucât sunt situate pe terenul proprietate autorului lor.
Pârâții recurenți au solicitat, de asemenea, ca suprafața de 4300 teren să le fie atribuită în întregime în natură sau în subsidiar în cote de, așa cum s-a indicat în obiectivele înaintate expertului și cum impun dispozițiile art. 741 din Cod civil.
În fine, pârâții recurenți au criticat și obligarea lor la plata pasivului succesoral.
Reclamanții au criticat în apel reținerea calității de moștenitori a pârâților și, precum și faptul că imobilele construcții au fost supraevaluate, depășindu-se valoarea reală în proporție de 60 %.
Prin decizia nr. 369 din 25 septembrie 2007, Tribunalul Suceava - Secția civilă a respins apelurile ca nefondate.
S-a reținut în motivarea instanței de apel împrejurarea că pârâții și au calitatea de moștenitori ai defunctei, în calitate de nepoți după fratele postdecedat, că reclamanții au făcut dovada suportării pasivului succesoral și că evaluarea imobilelor s-a realizat prin expertize de specialitate necontestate.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs reclamanții și pârâții, G, și
În motivarea recursurilor, recurenții au formulat în principal critici vizând neanalizarea tuturor motivelor de apel în considerentele deciziei atacate și care se circumscriu motivelor de casare prev. de art. 312 alin. 5 prin raportare la art. 304 pct. 5, 7 și 9 din Codul d e procedură civilă.
Din această perspectivă și care face inutilă cercetarea celorlalte critici invocate în subsidiar, recursurile apar ca fiind întemeiate, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:
Potrivit disp. art. 261 alin. 1 pct. 5 din Codul d e procedură civilă, "hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".
Pe de altă parte, conform art. 295 din Codul d e procedură civilă, instanța de apel trebuie să verifice, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.
Textele legale citate conțin norme procesuale imperative a căror încălcare atrage nulitatea hotărârii pronunțate, în conformitate cu disp. art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, vătămarea pricinuită părții fiind evidentă și efectivă - pronunțarea unei hotărâri nefavorabile - și neputând fi înlăturată decât prin anularea actului.
În speță, din analiza comparativă a conținutului memoriilor de apel ( 3 - 7 și 9 - 10 dosar apel) și a corpului considerentelor deciziei recurate, prin raportare și la soluția pronunțată, de respingere, ca nefondate, a apelurilor reclamanților și pârâților, rezultă până la evidență că tribunalul a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, hotărârea instanței de apel fiind practic nemotivată (fila 40 verso dosar apel). Astfel, în lipsa unui examen efectiv al mijloacelor de apărare, al argumentelor și cererilor de probe ale părților, nu se poate aprecia dacă soluția dată în apel este rezultatul unei judecăți reale, efective, cu consecința imposibilității obiective pentru instanța de recurs de a exercita controlul judiciar.
Mai mult, tribunalul nu numai că a omis să răspundă criticilor esențiale invocate de apelanți, dar nici nu a indicat că și-ar fi însușit motivarea prezentată pe larg și pe care prima instanță și-a întemeiat soluția.
practic în cauză la o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și care include, printre altele, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor ce nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanța sesizată, Convenția neavând drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete și efective.
Față de cele ce preced și față de specificul obiectului acțiunii, care presupune examinarea unitară și interdependentă a aspectelor de fapt și de drept deduse judecății de părțile litigante, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 5 raportat la prev. art. 304 pct. 5, 7 și 9 din Codul d e procedură civilă, va casa decizia recurată cu trimiterea cauzei aceluiași tribunal pentru rejudecarea în fond a apelurilor, ocazie cu care vor fi avute în vedere și susținerile din recurs ale părților.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamanții și, ambii domiciliați în mun. I,-, -.3,. B,. II,. 9, jud. I și pârâții recurenți, din mun. F, str. T,. 9,. B,. 6, jud. S;, G, toți din satul, comuna Fântâna M, jud. S;, din com. Fântâna M, din com., jud. S;, din mun. F, str. - -,. 3,. A,. 18, jud. S;, din satul, com. Fântâna M, jud. S; G, din mun. A,-,. 6.. A,. 30, jud. A, împotriva deciziei civile nr.369 din 25 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava.
Casează decizia nr. 369 din 25 septembrie 2007 a Tribunalului Suceava - Secția civilă și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelurilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 februarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Dact.
Ex. 2
19.03.2008
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Surdu Oana, Dumitrașcu Veronica
