Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 836/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 836
Ședința publică din data de 3 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Marilena Panait Eliza Marin
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta, domiciliată în Câmpina,-, județul P, împotriva deciziei nr. 680 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamatul, domiciliat în B,-, sector 5, pârâții, domiciliat în comuna, județul P, domiciliată în comuna, județul P, domiciliată în Câmpina,-, județul P, domiciliată în B,-,.86,.2,.27, sector 3, domiciliată în Câmpina, B-dul. - I, nr. 14,. 1 F,.5, județul P, domiciliată în M,-, - 30,. 1,.105, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă reprezentată de avocat G din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale nr.40/9.06.2009, intimatul reclamant personal, lipsind intimații pârâți, și .
Procedura îndeplinită.
Cererea de recurs este timbrată cu suma de 29 lei reprezentând taxă judiciară de timbru conform chitanței nr. - din 4 iunie 2009 și 0,15 lei timbru judiciar, care au fost anulate și atașate la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Avocat G pentru recurenta pârâtă, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost argumentat pe larg prin motivele depuse.
Arată recurenta pârâtă, prin apărător că, a declarat recurs atât împotriva deciziei instanței de apel, cât și a sentinței și încheierii de admitere în principiu pronunțate de judecătorie.
Astfel, încheierea de admitere în principiu a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art.6735Cod pr.civilă, în sensul că a reținut greșit la masa de împărțit suprafața de teren de 294 mp. care nu a aparținut autorilor acestora, teren măsurat greșit de expertul topograf, această suprafață excede actului de proprietate.
Mai arată recurenta pârâtă că acest teren face parte din albia pârâului și este zonă de protecție pentru respectivul curs de apă, astfel că nu putea să facă obiectul împărțirii între coindivizari.
Învederează recurenta că la instanța de fond au fost întocmite două variante, în prima variantă fără această suprafață de teren, până la mal, iar în cea de-a doua a fost inclusă și această suprafață de 294 mp.
Susține recurenta pârâtă că prin hotărârile pronunțate s-au încălcat dispozițiile art. 741 Cod civil, atunci când instanța de fond a omologat expertiza, modificată, expertul neținând seama de doleanțele părților, prejudiciind toate părțile.
Așa fiind, parte din părțile din dosar și-au înstrăinat către celelalte drepturile lor succesorale și această situație trebuia reflectată în loturile acestora, în sensul că nu mai erau îndreptățiți la a mai primi bunuri sau sulte, instanța de fond modificând expertiza numai sub aspectul unor greșeli de calcul, lăsând nerezolvate celelalte critici formulate.
Pentru aceste considerente, recurenta pârâtă solicită admiterea recursului, modificarea hotărârilor pronunțate în cauză, în sensul scoaterii de la masa de partaj a suprafeței de 294 mp. în litigiu, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel în vederea efectuării unui nou raport de expertiză.
Intimatul reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu menținerea hotărârilor pronunțate în cauză ca legale și temeinice.
Arată intimatul reclamant că nu este, este o V, pârâul are un debit mic de apă care vara, terenul de 294 mp. a fost stăpânit de autorii acestuia care l-au folosit.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată cu nr.4153/204/7.12.2005 la Judecătoria Câmpina, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra averii rămase de pe urma defuncților -decedată la 18.03.1976, -decedat la 27.10.1977 și G-decedat la 13.03.1982, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că de pe urma celor trei defuncți au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză și o serie de bunuri mobile și imobile menționate expres în acțiune, precizându-se că a efectuat și lucrări de îmbunătățire la construcția bun succesoral constând în montarea parchetului în două camere, introducerea instalației de gaze (manopera, materiale, documentație), a unei uși de 3 la magazie, lucrări a căror valoare urmează să se deducă în favoarea sa.
La data de 14.02.2006, pârâții au formulat o întâmpinare precum și o cerere reconvenționala prin care au arătat că sunt de acord cu admiterea acțiunii, ținându-se seama de cotele părților, solicitându-se aducerea la masa de partaj a unor imobile constând în construcția cu două camere edificată din cărămida,acoperită cu țiglă; un grajd cu două încăperi din cărămida, acoperit cu țiglă; o bucătărie de vară din lemn având o singură încăpere situate în com. jud.P, nefiind de acord cu atribuirea in totalitate in favoarea reclamantului a bunurilor in litigiu.
La data de 07.03.2006, reclamantul a formulat un răspuns la întâmpinarea și cererea reconvenționala a pârâților.
La data de 23.10.2006, pârâții și, au formulat o cerere reconvențională prin care au solicitat să se constate că între cele două pârâte a intervenit o convenție de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale concretizată intr-un act sub semnătură privată, în baza căreia a înstrăinat celeilalte pârâte drepturile sale succesorale din succesiunile defuncților și și cota parte din succesiunea lui G în schimbul sumei de 2000 lei, urmând să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
La data de 07.05.2006 reclamantul și-a precizat și completat acțiunea solicitând să se constate dreptul său de proprietate asupra cotelor indivize din succesiunea defunctului G ce i-au fost înstrăinate de către și, urmând să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare și să se deducă în favoarea sa și lucrările executate la construcția principală constând în montarea unei uși la intrare, a unui suport pentru soba în sufragerie și efectuarea unei sobe cu plită în bucătărie.
După administrarea probelor cu acte, interogatoriu, martori, prin încheierea interlocutorie din 31.10.2006 a Judecătoriei Câmpina, au fost admise în parte atât acțiunea completată formulată de reclamant împotriva pârâților, cât și cererea reconvențională și s-a constatat deschisă succesiunea defunctei, decedată la 18.03.1976 de pe urma căreia au rămas ca moștenitori legali - în calitate de soț supraviețuitor cu o cotă de 84/336 din moștenire, G- în calitate de copii, fiecare cu câte o cotă de 36/336, - în calitate de nepoți de fiică predecedată, ambii cu o cotă de 36/336 din moștenire și o masă succesorală compusă din imobilele situate în com. jud.P, constând în: terenul de cca.4160 pct. terenul de cca.3744 pct.Podul, terenul de cca.1400 pct.Acasa, o anexă cu două camere edificată din cărămidă, acoperită cu țiglă, un grajd cu două încăperi edificat din cărămidă, acoperit cu țiglă; o bucătărie de vară cu o camera edificata din lemn, construcții amplasate pe terenul de la pct.Acasă, precum și cota de 1/2 din bunurile mobile, respectiv un șifonier cu două uși, o canapea, o masă aflată în posesia reclamantului, restul cotei de 1/2 din aceste bunuri reprezentând cota bun comun a soțului supraviețuitor.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctului -decedat la 27.10.1977 de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali, G- în calitate de copii, fiecare cu câte o cotă de 12/336, - în calitate de nepoți de fiica predecedată, ambii cu o cotă de 12/336 din moștenire și o masă succesorală compusă din cota de 1/2 din bunurile mobile sus-menționate și cota de 84/336 ce i-a revenit acestuia din succesiunea defunctei, menționându-se că s-a constatat deschisă și succesiunea defunctului G-decedat la 13.03.1982 de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali - în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/2 din bunurile casă și teren și 24/336 din cota ce-i revine defunctului de la ceilalți defuncți, - în calitate de frați, fiecare cu câte o cotă de 1/6, - în calitate de nepot de soră predecedată cu o cotă de 1/6 din moștenire, fiind străină de succesiune prin renunțare, precum și o masă succesorală compusă din imobilele situate in com. pct.Acasă și anume, un teren de 1800. care se va diminua cu suprafața de 230. proprietatea reclamantului în baza titlului de proprietate nr.77576/1998, o casă de locuit edificată din bârne, acoperită cu tablă, având 4 camere și dependințe, cota de 48/336 ce-i revine defunctului din succesiunile autorilor săi.
In baza aceleiași încheieri s-a dispus deducerea în favoarea reclamantului a c/valorii îmbunătățirilor aduse bunurilor succesorale constând în aplicarea parchetului nou în două camere, introducerea instalației de gaze, executarea unei uși la intrare, a unei alte uși de 3 la magazie, construirea unei sobe cu plită în bucătărie, a unui suport pentru sobă în sufragerie, precizându-se că și-a vândut cota sa indiviză de 1/2, adică 6/12 din construcția edificată din bârne, acoperită cu tablă, cu 4 camere și dependințe reclamantului, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.1783/08.06.1983.
În ceea ce privește cererile completatoare ale acțiunii și cererii reconvenționale privind constatarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra cotelor indivize dobândite de la și, constatarea dreptului de proprietate al pârâtei asupra cotelor indivize ce revin pârâtei, s-a precizat că instanța se va pronunța o data cu fondul.
Pentru identificarea, evaluarea construcțiilor, întocmirea variantelor de împărțire a acestora, identificarea și evaluarea lucrărilor de îmbunătățire a fost numit un expert constructor cu un onorariu de 500 lei suportat de părți, pentru identificarea și evaluarea bunurilor mobile a fost numit un expert merceolog cu un onorariu de 200 lei, iar pentru identificarea, evaluarea terenurilor, întocmirea propunerilor de lotizare, a fost numit un expert topometru cu un onorariu de 700 lei suportat de părți.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție s-a reținut că potrivit actului de partaj din 11.10.1921, contractului de vânzare-cumpărare nr.3661/1970, recunoașterilor la interogatoriu ale părților, de pe urma defunctei au rămas ca moștenitori legali - în calitate de soț supraviețuitor și părțile din prezenta cauză și bunurile imobile situate în com. constând în terenurile de 4160.p, pct. 3744. pct.Podul, 1400.pct.Acasă, terenuri dobândite de către defunctă de la părinții săi, în timp ce defuncta și soțul său au înstrăinat în timpul vieții, lui G, o parcelă de teren de 1800. și un corp de casă.
De asemenea, potrivit probelor administrate în cauză, declarațiilor martorilor, certificatului de moștenitor nr.601/1982, mențiunilor din cadrul contractului de vânzare-cumpărare nr.1783/1983, de pe urma defunctei, au rămas și o serie de construcții, respectiv o anexă cu două camere edificată din cărămida, acoperită cu țiglă; un grajd cu două camere edificat din cărămidă, acoperit cu țiglă; o bucătărie de vară, edificată din lemn cu o încăpere, ținându-se seama că pe terenul de la pct.Acasă, au existat două corpuri distincte de casa, precum si dreptul indiviz de 1/2 din bunurile mobile sus-menționate, iar în baza actelor depuse la dosar, recunoașterilor părților, s-a constatat că de pe urma defunctului, au rămas ca moștenitori legali, părțile din prezenta cauza și o masă succesorală compusă din cota de 84/336 ce i-a revenit din succesiunea soției sale și cota de 1/2 din bunurile mobile reținute prin încheierea interlocutorie.
Totodată, s-a menționat că potrivit actului de vânzare-cumpărare nr.3661/1970, titlului de proprietate nr.77576/1998, certificatului de moștenitor nr.597/1982, recunoașterilor la interogatoriu, de pe urma defunctului G au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză, cu excepția lui, fiind străină de succesiune prin renunțare și o masă succesorală compusă din imobilele situate în com. având un teren de 1800. pct.Acasă, din care 230. reprezintă proprietatea reclamantului în urma constituirii dreptului de proprietate prin titlul de proprietate nr.77576/1998, o casă din bârne acoperită cu tablă, cu 4 camere, dependințe, cota de 48/336 ce i-a revenit din succesiunile autorilor săi, precizându-se că a înstrăinat cotele sale de 1/2 din terenul și casa descrisă mai sus, precum și cota de 24/336 dobândită de pe urma soțului său G, reclamantului, care a efectuat lucrări de îmbunătățire la imobilele în litigiu, constând în montarea parchetului nou în două camere, introducerea instalației de gaze, executarea unei uși la intrare, a unei alte uși de 3 la magazie, construirea unei sobe cu plită în bucătărie, a unui suport pentru sobă in sufragerie.
Prin urmare, în baza art.6735pr.civ. s-a pronunțat o încheiere interlocutorie prin care au fost admise în parte, atât acțiunea completată cât și cererea reconvenționala, în raport de dovedirea pretențiilor pe baza probelor administrate în cauză, constatându-se deschise succesiunile celor 3 defuncți, stabilindu-se calitatea moștenitorilor, cotele ce li se cuvin acestora și bunurile ce compun masa succesorală, urmând ca în ceea ce privește capetele de cerere referitoare la constatarea dreptului de proprietate în favoarea reclamantului și a paratei, instanța de fond să se pronunțe prin sentință.
După administrarea probelor cu expertize tehnice topometrica și construcții, prin sentința civilă nr.1421/06.05.2008 a Judecătoriei Câmpina, au fost admise in parte atât acțiunea completată formulată de reclamant împotriva pârâților, cât și cererea reconvențională formulată de pârâți și s-a constatat dreptul de proprietate al reclamantului asupra cotelor indivize de câte 1/6 revenite pârâților și, din succesiunea defunctului G, în urma convențiilor de vânzare-cumpărare încheiate la 08.06.1983, 19.05.1986, dreptul de proprietate al pârâtei asupra cotelor indivize ce au revenit paratei în nume propriu și ca moștenitoare a defunctului G, din cele 3 succesiuni, în urma convenției de vânzare-cumpărare din 04.04.2006, dispunându-se ieșirea din indiviziune a părților asupra masei succesorale rămase de pe urma defuncților -decedată la 18.03.1976, -decedat la 27.10.1977, G-decedat la 13.03.1983, prin omologarea variantei I de la expertiza topometrică lotizare refacere ing., modificată de către instanță, conform propunerilor și acordului părților.
Au fost obligați pârâții, și, să plătească reclamantului cheltuieli de judecata de câte 256 lei, iar pârâții și, la câte 128 lei cu același titlu, rest după compensare.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție s-a reținut că în baza încheierii interlocutorii din 31.10.2006, s-au constatat deschise succesiunile celor 3 defuncți, evidențiindu-se componenta masei succesorale, stabilindu-se moștenitorii, calitatea acestora, cotele ce li se cuveneau, deducându-se și lucrările de îmbunătățire realizate de către reclamant la bunurile succesorale și că în urma efectuării expertizelor de specialitate, au fost identificate, evaluate bunurile, întocmindu-se variante de lotizare, însă, conform înscrisurilor sub semnătură privată încheiate la 08.06.1983, 19.05.1986, 04.04.2006, între reclamant și pârâții, au intervenit convenții privind înstrăinarea drepturilor succesorale în baza cărora dobânditorii au achiziționat în loturile lor cotele indivize ce au aparținut vânzătorilor, în urma actelor de transmitere încheiate.
De asemenea, s-a reținut că varianta I de la expertiza topo lotizare refacere ing., modificată de către instanță, este varianta cea mai optimă care a permis ieșirea din indiviziune în mod echitabil, deoarece aceasta, a permis o împărțire în natură a tuturor terenurilor, inclusiv cu privire la terenul de la pct. Acasă, realizându-se o partajare judicioasă a terenului, prin crearea unor căi de acces în vederea exploatării loturilor atribuite și accesul cu piciorul și mijloacele de transport, nefiind necesare executarea unor lucrări suplimentare de trasare sau amenajare.
S-a precizat ca varianta a-II-a nu a permis accesul spre loturile pârâților decât cu piciorul, contravenind practicii judiciare si art.741 cod civil, însă, a fost necesar să se efectueze modificările cu privire la varianta I și în cadrul expertizei topo și în dispozitivul sentinței, pentru înlăturarea piedicilor ce ar putea apărea cu ocazia executării sentinței.
In baza art.274, 276 pr.civ. au fost compensate cheltuielile de judecata suportate de părți, corespunzător cotelor ce li se cuvin din succesiuni și obligați pârâții să plătească reclamantului cheltuieli de judecata reprezentând taxe de timbru și onorarii avocat și experți.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitând completarea probatoriilor cu o noua expertiză topometrică, admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței și omologarea variantei a-II-a de la expertiza lotizare, sau întocmirea unei alte variante și omologarea acesteia, motivându-se că în mod greșit a fost omologata expertiza topo lotizare refacere, trecându-se peste erorile grave privind calculul sultelor și că în varianta omologata, deși s-a constatat ca pârâtul i-a vândut drepturile succesorale, încasând prețul acestora, eronat a fost obligat la plata unei sulte către acesta, nefiind indicate bunurile al căror echivalent în lei determina sulta și nu exista posibilitatea verificării corectitudinii existentei cuantumului acesteia.
În continuare reclamantul a arătat că o serie de sulte sunt greșit stabilite, calculul matematic fiind eronat atât timp cât în varianta 2 sultele pe care trebuie să le achite, au o valoare de cate 1933,877 lei pentru fiecare lot, în timp ce varianta 1 cuprinde erori matematice, inclusiv cu privire la dreptul paratei care are o valoare în raport de cota sa de - lei, in loc de 25033,021 lei, ținându-se seama că a încasat suma de 12049 lei.
De asemenea reclamantul a precizat că varianta 1 omologata are un caracter deosebit de împovărător pentru lotul său și că expertiza lotizare conține o eroare de măsurătoare, stabilindu-se o suprafață a drumului de trecere de 440.p, când, în realitate, are 303. diferența constituind o la punerea în posesie, generând litigii în viitor, mai ales că în varianta 1 drumul are două ramuri ce înconjoară lotul, existând o distanță doar de cca.75 cm datorită căreia această latură a devenit imposibil de exploatat chiar și cu piciorul, inclusiv pentru executarea unor lucrări de întreținere, reparații.
Totodată, reclamantul a menționat că în varianta 1 lotul are la stradă o deschidere de cca.8 afectându-l grav, în timp ce în varianta 2, drumul este practicabil, putând fi folosit, neexistând nicio referire în acest sens de către expert și că varianta 2 permite o lățime de 1,20 mad rumului, eliminând deschiderea exagerată la calea publică, fiind necesară întocmirea unei alte variante, cu un drum cu o lățime de 3 m, pornind din str. - și nu din str. -
O altă critică formulată de reclamant a constatat în faptul că varianta 2 a permis atribuirea unui lot compact cu o suprafață unică de teren la pct.Acasă, în timp ce în varianta 1 terenul s-a împărțit în două suprafețe mai mici despărțite de un drum, reducându-li-se valoarea, eficienta în exploatare, existând o folosință incomodă și că prin crearea drumului în varianta 1, are loc o fărâmițare excesivă a terenului, fiind împovărat cu o sarcină, în timp ce în varianta 2, drumul de trecere este mai scurt pe o latură unică, existând posibilitatea înstrăinării loturilor între moștenitori și înlăturarea acestui drum.
În continuare, reclamantul a arătat că expertul nu a făcut nicio mențiune privind efectuarea unei lucrări suplimentare de trasare, amenajare, pentru omologarea variantei 1 și că in varianta 2 sultele sunt mai mici, nefiind calculate corespunzător.
La data de 18.06.2008, pârâții au declarat apel împotriva încheierii interlocutorii din 31.10.2006 și a sentinței civile nr.1421/2008 ale Judecătoriei Câmpina, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a încheierii interlocutorii în sensul excluderii de la masa de partaj a terenului de 294. și întocmirea unei alte expertize topometrice, motivându-se că eronat s-a inclus la masa de partaj terenul de 294. pct.Acasă, atât timp cât acesta nu a aparținut defuncților, făcând parte din albia pârâului, fiind malul acestei ape, nefiind proprietatea defuncților și că eronat a fost omologată una din variantele expertizei, modificata de către instanță, modificare in urma căreia nu au fost îndreptate în greșelile de calcul ale drepturilor, opțiunilor de lotizare, expertul depunând lucrarea după mai multe luni de zile.
De asemenea, pârâții au arătat că eronat s-a respins efectuarea unei alte expertize privind identificarea terenurilor, întocmirea variantelor de lotizare, ținându-se seama și de opțiunile părților, fiind înstrăinate de către unele dintre părți, cotele lor succesorale și că instanța a tolerat atitudinea expertului care a sfidat cerințele instanței, cererile părților, instanța neavând rol activ pentru clarificarea adevărului, stabilirea corecta a masei succesorale și a drepturilor părților.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu nr.4130/105/03.07.2008.
Prin decizia civilă nr. 680 din 10 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova s-a respins cererea de suplimentare a probatoriilor formulată de apelanții pârâți, s-au respins apelurile declarate de apelantul-reclamant, împotriva sentinței civile nr. 1421/6.05.2008, pronunțată de Judecătoria Câmpina, precum și de apelanții-pârâți, și, împotriva sentinței civile nr.1421/6.05.2008 și a încheierii interlocutorii din data de 31.10.2006 pronunțate de Judecătoria Câmpina, ca nefondate.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, prin titlul de proprietate nr.77576/1998, s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea lui asupra terenului de 230. situat în com. sat de, în timp ce de pe urma defunctului -decedat la 27.10.1977, au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză și o masă succesorală compusă din diferite CEC-uri, imobilele situate in Câmpina,-, având un teren de 11000. în baza certificatului de moștenitor nr.1092/1977.
La data de 13.03.1982 a decedat G de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză și o masă succesorală compusă din imobilele situate în com. jud.P, având un teren de 1800. pct.Acasă curți-construcții, arabil, o casă cu 3 camere, bucătărie, baie, dreptul indiviz de 3/28 dintr-un teren de 1400. dreptul indiviz de 1/6 dintr-o casă, dreptul indiviz de 1/6 din terenul de 21794. situat în Câmpina,-, așa cum a reieșit din certificatul de moștenitor nr.597/1982.
În baza certificatului de moștenitor nr.601/1982, la data de 18.03.1976 a decedat de pe urma căreia au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză și o masă succesorală compusă din imobilele situate in com. jud.P, având un teren de 1400. și o casă cu două camere, un grajd cu două încăperi.
Prin contractele de vânzare-cumpărare nr.3661/1970, nr.1783/1983, au înstrăinat lui G terenul de 1800. situat în com. și o casă cu 4 camere și dependințe amplasată pe acesta, în timp ce a vândut reclamantului dreptul indiviz de 1/2 dintr-o casă cu 3 camere, bucătărie, baie, hol, situat în com. amplasată pe un teren aferent de J din 460. adică 230. care a intrat în proprietatea statului în urma aplicării art.30 din Legea 58/1974.
În cuprinsul chitanțelor din 19.05.1986, 08.06.1983, s-a menționat că pârâta a vândut reclamantului partea sa de 1/2 din certificatul de moștenitor nr.597/1982 dobândita de pe urma defunctului G în schimbul sumei de 5000 lei și că pârâtul, a vândut reclamantului partea sa de 1/12 din imobilul moștenit de la defunctul G în schimbul sumei de 5000 lei.
Conform actului de partaj testamentar nr.1324/11.10.1921, numitul a dispus printre altele, că în cazul încetării sale din viață, fiica sa să dobândească în proprietate imobilele situate în com. jud.P, constând într-un teren de 2496. pct.Acasă, o casă amplasată pe acesta, în terenul de la pct. terenurile de 4160. pct. si 3744. pct.
Potrivit adeverințelor nr.3919/2005, 1215/2004, defuncții, au figurat înscriși în evidențele agricole în perioada 1964-1970 cu terenuri de 2800. arabil, 7000. fâneață, 2000. livadă, 500. curți-construcții, o casă în suprafață de 120. edificată în 1916, un grajd în suprafață de 30. edificat în 1936, în timp ce reclamantul a figurat în evidențe cu imobilele situate in com. respectiv un teren de 500. pct.Acasă, o casă în suprafață de 108. un grajd în suprafață de 24.
Prin înscrisul sub semnătura privată din 04.04.2006 intitulat "contract de vânzare-cumpărare drepturi succesorale" pârâta a înstrăinat pârâtei drepturile sale succesorale din moștenirea defuncților, G, în schimbul sumei de 20.000.000 lei pe care i-ar fi încasat, cu excepția dreptului din locuința ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.1783/1983.
Martorii, au declarat că de pe urma celor trei defuncți au rămas o serie de terenuri și construcții, iar reclamantul a executat la construcțiile bunuri succesorale de la pct.Acasă, o serie de lucrări constând în montarea unui parchet în două camere, introducerea instalației de gaze, executarea unor uși la intrare și magazie, a unei sobe cu plită în bucatarie, a unui suport pentru sobă în sufragerie.
Din raportul de expertiza tehnica construcții ing., a reieșit că valoarea totala a construcțiilor bunuri succesorale este de 41928,78 lei, fiind posibilă partajarea construcțiilor în mai multe unități locative.
În baza raportului de expertiză tehnică topometrică inclusiv răspunsurilor la obiecțiuni ing., au fost identificate și evaluate terenurile în litigiu, masa succesorală având o valoare totală de -,14 lei, menționându-se că terenul de la pct.Acasă, are suprafața de 2352. incluzând și o parcelă de 294. care ar putea constitui o zonă de protecție a vâlcelei din apropiere și au fost propuse inițial, 3 variante de lotizare care au fost refăcute, fiind întocmite două variante de lotizare, corectate de către instanță la cererea tuturor părților.
Dispozițiile art.728 cod civil stipulează că nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, caz în care oricare dintre coindivizari poate solicita oricând sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor respective, un asemenea drept fiind imprescriptibil.
De asemenea, disp.art.741 civ. art.6739pr.civ. prevăd că la formarea, compunerea și atribuirea loturilor, fiecare parte primește pe cât posibil, aceeași cantitate de mobile, imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se fărâmițarea peste măsură a bunurilor, ținându-se seama după caz și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia, natura bunurilor, domiciliul, ocupația părților, efectuarea unor lucrări de îmbunătățire de către unii coproprietari.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, a rezultat că de pe urma defuncților, G, au rămas ca moștenitori legali, părțile din prezenta cauză și o masă succesorală compusă din imobilele situate in com. jud.P, respectiv terenurile de cca.4160 pct. cca. 3744 pct.Podul, cca.1400 pct.Acasă, o anexă cu două camere, un grajd cu două camere, o bucătărie de vară amplasată pe terenul de 1400. pct.Acasă, un teren de 1630. pct.Acasă, o casă cu 4 camere, dependințe, amplasată pe acest teren, precum și diferite bunuri mobile (șifonier, o canapea, o masă), bunuri identificate și evaluate potrivit rapoartelor de expertiză tehnică construcții și topometrică efectuate în cauză la valoarea totală de -,14 lei, propunându-se inițial 3 variante de lotizare și, ulterior două variante refăcute și modificate la cererea părților.
Ca atare, atât timp cât de pe urma celor trei defuncți au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză și bunurile imobile și mobile sus-menționate, identificate și evaluate prin cele două rapoarte de expertiza și au fost întocmite două variante de lotizare modificate la cererea părților de către instanță, a însemnat că în mod corect s-a reținut situația de fapt și au fost admise în parte acțiunea completată și cererea reconvențională, stabilindu-se numărul și calitatea moștenitorilor, cotele ce li se cuvin acestora, bunurile ce compun masa succesorala, înstrăinarea unor drepturi succesorale prin acte autentice, executarea unor lucrări de îmbunătățire de către reclamant și a fost omologată varianta 1 de la expertiza topo lotizare refacere, modificată de către instanță.
De altfel, această variantă de lotizare a respectat criteriile de atribuire a bunurilor prev.de art. 741 cod civil, art.6739pr.civ. întrucât a asigurat o repartizare în natură pe cât posibil a tuturor bunurilor succesorale, s-a respectat mărimea cotelor părți ale fiecăruia, s-a ținut seama de modul de folosire a bunurilor, de întocmirea unor înscrisuri privind înstrăinarea unor cote părți din moșteniri de către unii dintre coindivizari.
Susținerile reclamantului în sensul că greșit a fost omologată expertiza topo lotizare refacere, trecându-se peste erorile grave privind calculul sultelor și că în varianta omologată, deși s-a constatat că pârâtul i-a vândut drepturile succesorale, încasând prețul acestora, eronat a fost obligat la plata unei sulte către acesta, nefiind indicate bunurile al căror echivalent în lei determină sulta, neexistând posibilitatea verificării corectitudinii existenței cuantumului acesteia nu au putut fi avute în vedere întrucât în varianta 1 nu a existat nicio eroare de calcul.
De fapt la stabilirea loturilor, a drepturilor moștenitorilor, inclusiv ale pârâtului s-a ținut seama de încheierea chitanței dintre reclamant și acest pârât care a înstrăinat doar cota ce îi revenea din succesiunea defunctului G și nicidecum din succesiunile celorlalți doi defuncți în baza cărora are dreptul să primească bunuri în natură și să încaseze sulta care se acorda pentru compensarea valorii dreptului și nu în raport de anumite bunuri.
Apărările reclamantului în sensul că o serie de sulte au fost greșit stabilite, calculul matematic fiind eronat atât timp cât în varianta 2 sultele pe care trebuie să le achite, au o valoare de cate 1933,877 lei pentru fiecare lot, în timp ce varianta 1 a cuprins erori matematice, inclusiv cu privire la dreptul pârâtei care are o valoare în raport de cota sa de - lei, în loc de 25033,021 lei, ținându-se seama că a încasat suma de 12049 lei și că varianta 1 omologată are un caracter deosebit de împovărător pentru lotul său nu au avut relevanță în cauză întrucât în varianta 2 sultele au fost calculate în raport de componența fiecărui lot, de drepturile fiecăruia, iar în varianta 1 modificată, nu au existat erori matematice, ținându-se seama că pârâta a înstrăinat doar cota parte din succesiunea defunctului G și nicidecum și a celorlalți doi defuncți.
Motivele invocate de către reclamant conform cărora expertiza lotizare a conținut o eroare gravă de măsurătoare, stabilindu-se o suprafață a drumului de trecere de 440.p, când, în realitate, are 303. diferența constituind o la punerea în posesie, generând litigii în viitor și că în varianta 1 drumul are două ramuri ce înconjoară lotul, existând o distanță doar de cca.75 cm datorită căreia această latură a devenit imposibil de exploatat chiar și cu piciorul, inclusiv pentru executarea unor lucrări de întreținere, reparații au fost nefondate deoarece împrejurările sus-menționate nu au reprezentat impedimente pentru omologarea variantei 1, iar crearea unui drum de trecere a fost determinată de necesitatea atribuirii tuturor părților, a unor bunuri in materialitatea lor.
Criticile reclamantului potrivit cărora în varianta 1 lotul are la stradă o deschidere de cca.8 afectându-l grav, în timp ce in varianta 2, drumul este practicabil, putând fi folosit, neexistând nicio referire în acest sens de către expert și că varianta 2 permite o lățime de 1,20 a drumului, eliminând deschiderea exagerată la calea publică, fiind necesară întocmirea unei alte variante, cu un drum cu o lățime de 3, pornind din str.- și nu din str.- I au fost neîntemeiate întrucât, indiferent de lățimea drumurilor de acces la omologarea unei variante de lotizare, s-a ținut seama de criteriile prevăzute de art.741 civ. art.6739pr.civ. și nicidecum de dorințele părților, de punctele de plecare indicate de către acestea, nu a fost necesară întocmirea unei alte variante atât timp cât variantele efectuate au fost întocmite și modificate la cererea părților.
Împrejurările invocate de către reclamant în sensul că varianta 2 permite atribuirea unui lot compact cu o suprafața unică de teren la pct.Acasă, în timp ce în varianta 1 terenul se împarte în două suprafețe mai mici despărțite de un drum, reducându-li-se valoarea, eficiența în exploatare, existând o folosință incomodă și că prin crearea drumului în varianta 1, a avut loc o fărâmițare excesivă a terenului, fiind împovărat cu o sarcină, în timp ce în varianta 2, drumul de trecere a fost mai scurt pe o latură unică, existând posibilitatea înstrăinării loturilor între moștenitori și înlăturarea acestui drum nu au produs niciun efect juridic deoarece la omologarea unei variante s-a ținut seama de repartizarea pe cât posibil în natură, tuturor părților, a unor părți din terenuri, în materialitatea lor, deci, inclusiv cu privire la terenul de la pct.Acasă.
De altfel, împărțirea terenului de la pct.Acasă în mai multe loturi, nu a avut efecte negative în raporturile dintre părți cu privire la valoare, exploatare, in condițiile în care a existat posibilitatea justificată de efectuare a unei asemenea împărțeli.
Afirmațiile reclamantului în sensul că expertul nu a făcut nicio mențiune privind efectuarea unei lucrări suplimentare de terasare, amenajare, pentru omologarea variantei 1 și că în varianta 2 sultele sunt mai mici, nefiind calculate corespunzător nu au avut relevanță în cauză deoarece, chiar dacă în varianta 2 sultele au o valoare mai, varianta 1 a respectat încheierea interlocutorie și drepturile părților, permițând atribuirea tuturor părților a unor bunuri în materialitatea lor din masa succesorala, spre deosebire de varianta 2 care nu a asigurat o repartizare în natură a bunurilor succesorale, tuturor părților.
Criticile pârâților în sensul că eronat s-a inclus la masa de partaj terenul de 294. pct.Acasă, atât timp cât acesta nu a aparținut defuncților, făcând parte din albia pârâului, fiind malul acestei ape, nefiind proprietatea defuncților și că eronat a fost omologată una din variantele expertizei, modificată de către instanță, modificare în urma căreia nu au fost îndreptate în greșelile de calcul ale drepturilor, opțiunilor de lotizare, au fost nefondate întrucât, potrivit expertizei topo efectuata în cauză, terenul de la pct.Acasă are suprafață totala de 2352. incluzând și parcela de 294. neexistând nicio dovadă ca această parcelă a aparținut pârâtului, iar modificarea variantei a avut la bază acordul tuturor părților, neexistând nicio eroare de calcul.
Susținerile pârâților conform cărora eronat s-a respins efectuarea unei alte expertize privind identificarea terenurilor, întocmirea variantelor de lotizare, ținându-se seama și de opțiunile părților, fiind înstrăinate de către unele dintre părți, cotele lor succesorale și că instanța a tolerat atitudinea expertului care a sfidat cerințele instanței, cererile părților, instanța neavând rol activ pentru clarificarea adevărului, stabilirea corectă a masei succesorale și a drepturilor părților au fost neîntemeiate deoarece s-a respins corect cererea privind efectuarea unei alte expertize, atât timp cat în cauză s-a efectuat o expertiza topo, iar instanța a manifestat rol activ dispunând refacerea expertizei topo la cererea părților.
In raport de aceste considerente, tribunalul, a constatat că nu a existat niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie, în baza art.296 pr.civ. a respins apelurile ca nefondate.
Totodată, tribunalul a ținut seama de considerentele sus-menționate, a respins cererea de suplimentare a probatoriilor formulată de apelanții pârâți, ca neîntemeiata, în condițiile în care, în speță, au fost suficiente probe administrate pentru dovedirea temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor părților, nu au fost îndeplinite condițiile prev.de art.295 pr.civ.
Împotriva hotărârilor pronunțate în cauză a declarat recurs în termen legal pârâta, invocând motivele de casare prevăzute de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, susținând în esență că, la instanța de fond a fost pronunțată o încheiere interlocutorie prin care a fost stabilită masa de împărțit, s-au identificat moștenitorii și s-au stabilit cotele ce li se cuvin, iar pe baza acestei încheieri au fost dispuse expertize de specialitate pentru evaluarea bunurilor, întocmindu-se variante de lotizare.
Încheierea de admitere în principiu a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art.6735Cod pr.civilă, în sensul că a reținut greșit la masa de împărțit suprafața de teren de 294 mp. care nu a aparținut autorilor acestora și nu a rezultat din nici un act de proprietate aflat la dosar că a existat în patrimoniul autorilor acestora.
Acest teren face parte din albia pârâului, reprezintă un mal al acestei ape și este o zonă de protecție pentru respectivul curs de apă, teren care excede actelor de proprietate ale autorilor acestora,are un statut distinct și, prin urmare, nu putea face obiectul partajării între coindivizari.
O altă critică se referă la faptul că hotărârile recurate au fost date cu încălcarea dispozițiilor art. 741 Cod civil, atunci când instanța de fond a omologat expertiza, modificată de prima instanță doar sub aspectul unor greșeli de calcul, lăsând nerezolvate celelalte critici formulate de părți, expertul neținând seama de cerințele instanței și nici de obiecțiunile formulate de părți.
Astfel, apreciază recurenta, instanțele nu și-au exercitat rolul activ pentru clarificarea adevărului și stabilirea corectă a masei de împărți, drepturile ce se cuvin părților și a fost omologată o variantă de lotizare ce conține grave greșeli de fond ce prejudiciază toate părțile.
Se solicită admiterea recursului, modificarea hotărârilor atacate, în sensul de a se dispune scoaterea de la masa de împărțit a terenului în suprafață de 294 mp.cu trimiterea cauzei spre rejudecare, ocazie cu care să fie efectuat un nou raport de expertiză.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului pârâtei, hotărârile pronunțate atât în fond, cât și în apel, sunt legale și temeinice, instanța de fond reținând corect la masa de împărțit suprafața de 294 mp. care a aparținut autorilor acestuia,terenul respectiv este o Vi ar hotarul acestuia este pârâul, apă care are un debit mic și vara.
Mai arată intimatul reclamant că expertiza nu a fost criticată pentru suprafața de 294 mp.,s-au făcut alte critici privitor la lotizare, iar instanța de fond a trebuit să modifice expertiza doar sub aspectul unor greșeli de calcul.
Întâmpinare au formulat și intimatele pârâte, susținând în esență că suprafața de teren de 294 mp. a aparținut autorilor acestora,astfel cum rezultă din actele de la dosar, fapt reținut corect de ambele instanțe, că așa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare încheiat între părinții acestora și defunctul frate G, terenul înstrăinat se învecinează cu pârâul (vîlcel), probă completată cu schițele de plan aflate la dosar, din toate dovezile, coroborate, rezultând nu numai suprafața totală a terenului,ci și inexistența vreunei zone de protecție, între teren și.
Mai susțin intimatele că în ce privește raportul de expertiză lotizare, deși variantele conțin unele erori, parte din acestea au fost deja corectate la fond, iar după aceea au intervenit înțelegeri între părți, astfel că varianta admisă este corespunzătoare.
Curtea, examinând decizia recurată în raport de actele și lucrările dosarului,de criticile formulate și față de dispozițiile legale incidente în cauză,constată că recursul e nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Cât privește motivul de recurs întemeiat pe faptul că în mod eronat a fost inclusă în masa de împărțit suprafața de 294 mp în punctul "Acasă",deși aceasta constituie malul râului,Curtea urmează a constata că acesta e neîntemeiat în condițiile în care identificarea lui s-a făcut de expert în prezența tuturor părților,cu excepția recurentei-pârâte,astfel cum reiese din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză de expertul (fila 197-dosar fond) și pe baza actelor depuse de acestea,având în vedere și limitele acestui teren,astfel cum rezultă din actul de partaj aflat la fila 12 din dosarul de fond.,el făcând parte dintr-o corp mai mare în suprafață de 2352 mp.
Din acest considerent și având în vedere că însăși recurenta-pârâtă prin apărător a susținut ieșirea din indiviziune conform variantei Iae xpertizei topo refacere întocmită de inginer (fila 341-dosar fond), astfel cum a fost modificată de instanță ca urmare a acordului părților, cu respectarea actelor de înstrăinare întocmite de părți și a disp. art. 741 civ. și art. 6735proc.civ.,așa cum reiese din practicaua încheierii de ședință din data de 29.04.2009 a Judecătoriei Câmpina și din raportul de expertiză refacere aflat la fila susmenționată,Curtea urmează a constata că în cauză nu e incident motivul de casare prev. de art. 312 proc.civ.,astfel încât în baza art. 312 proc.civ. urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta împotriva deciziei nr. 680/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
ENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta, domiciliată în Câmpina,-, județul P, împotriva deciziei nr. 680 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamatul, domiciliat în B,-, sector 5, pârâții, domiciliat în comuna, județul P, domiciliată în comuna, județul P, domiciliată în Câmpina,-, județul P, domiciliată în B,-,.86,.2,.27, sector 3, domiciliată în Câmpina, B-dul. - I, nr. 14,. 1 F,.5, județul P, domiciliată în M,-, - 30,. 1,.105, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Marilena Panait Eliza Marin
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.MP/BA
10 ex./18.11.2009
f- Jud.Câmpina
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Marilena Panait Eliza Marin
