Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 745/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 745
Ședința publică de la 24 2008
PREȘEDINTE: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de petenta, cu sediul în C, str. -, nr. 31, jud. D, împotriva deciziei civile nr. 187 din 9 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ D, cu sediul în C,- (fost 26), având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta petentă L, reprezentată de consilier juridic A, asistat de avocat și intimatul OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ D, reprezentat de consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care a învederat instanței nedepunerea de către recurenta petentă a titlului de proprietate de care se prevalează în acțiune, după care;
Consilier juridic A, pentru recurenta petentă L, a depus la dosar copie după contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1801/26.05.1999.
Consilier juridic, pentru intimatul OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ D, a depus la dosar Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru șși publicitate imobiliară.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta petentă L, a pus concluzii de admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, modificarea deciziei civile atacate în sensul admiterii apelului și a plângerii formulate în cauză. Apreciază că instanța de apel a făcut o calificare greșită a acțiunii în grănițuire, considerând că aceasta a avut numai un caracter petitoriu, însă acțiunea în grănițuire ce a făcut obiectul dosarului Judecătoriei Craiova are caracter real, deoarece în cadrul procesului s-au contestat semnele de delimitare existente, punându-se astfel în discuție dreptul de proprietate, atât al petentei, cât și al pârâtei - SRL. Mai mult, recurenta petentă deține un act translativ de proprietate, respectiv contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1801/26.05.1999, din care rezultă că acțiunea în grănițuire are caracter real, având ca fundament un act juridic translativ de proprietate.
De asemenea, a precizat că instanța de apel în mod greșit a considerat că plângerea formulată în cauză nu are caracter contencios, motivând că nu există o carte funciară deschisă pentru imobil. Însă, din actele depuse la dosar rezultă că există deja o carte funciară pentru imobil și, atâta timp cât s-a considerat că D nu are calitate procesuală pasivă, se impunea citarea în cauză a - SRL, ca proprietar tabular; fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic A, pentru recurenta petentă L, achiesează la concluziile puse de avocat, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei civile, iar pe fond admiterea plângerii formulate în cauză.
Consilier juridic, pentru intimatul OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ D, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică. A precizat că în mod corect instanța de apel a considerat că D nu are calitate procesuală pasivă și că plângerea formulată în cauză trebuie soluționată în procedură necontencioasă, potrivit art. 331 Cod procedură civilă, întrucât vizează o încheiere prin care s-a respins cererea de întabulare pentru un imobil care nu are carte funciară.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 13.07.2007, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova plângerea formulată de reclamanta - SRL împotriva încheierii de Carte Funciară nr. 32373/02.07.2007, prin care s-a respins intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară potrivit sentinței civile nr. 4969/2007, a Judecătoriei Craiova, solicitând anularea acestei încheieri ca nelegală.
În fapt, reclamanta a arătat că a formulat cerere de înscriere în Cartea Funciară a imobilului situat in C,- (fost-) cu suprafața de 939 mp, suprafață aflată în deplină proprietate și liniștită posesie, așa cum rezultă din dispozitivul sentinței civile nr. 4969/2007, a Judecătoriei Craiova.
Reclamanta a arătat că, la baza acestei hotărâri judecătorești, au fost avute în vedere actele de recunoaștere efectuate de către toți proprietarii limitrofi ai imobilului proprietatea subscrisei, respectiv: documentele provenind de la Biroul Cadastru al SNCFR SA, convenția încheiată cu - SA in dosarul nr. 17023/C/2006 a Judecătoriei Craiova, convenția încheiată cu ultimul proprietar vecin - SRL.
A mai arătat că încheierea pronunțată de OCPI este nelegală, aceasta respingând cererea formulată de reclamantă cu motivarea că nu se poate dispune intabularea în baza sentinței civile nr. 4969/2007, pronunțată în dosarul nr-, al Judecătoriei Craiova, deoarece această hotărâre judecătorească nu ar fi un act translativ sau constitutiv al dreptului de proprietate. Potrivit legii publicitarii imobiliare, OCPI nu are posibilitatea legală să cenzureze aceasta hotărâre judecătorească, atribuțiile oficiului fiind acelea de publicitate imobiliară, iar potrivit art. 18-20 din Legea nr. 7/1996 înscrierea in Cartea Funciara potrivit cererii formulate de reclamantă nu are caracter constitutiv de drepturi, ci numai de publicitate.
Prin sentința civilă nr.12784 din 08.10.2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă plângerea formulată de reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că sentința civilă nr.4969/2007, a Judecătoriei Craiova, nu constituie un titlu de proprietate pentru petentă, în sensul art.20 din Legea 7/1996 republicată.
Împotriva sentinței civile au declarat apel petenta - SRL C și intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (calea de atac intitulată "recurs"de petentă, a fost calificată drept apel ).
În apelul declarat de petentă s-a arătat că acțiunea civilă soluționată prin sentința civilă nr.4969/2007 a Judecătoriei Craiovaa avut un caracter real, deoarece în cadrul acelui proces s-au contestat semnele de delimitare existente, punându-se în discuție atât dreptul de proprietate al apelantei, cât și al -.
S-a mai arătat că din conținutul tranzacției încheiate între cele două societăți a rezultat că acestea își recunosc reciproc dreptul de proprietate, stabilindu-se în mod expres că apelanta are dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de 935 mp.
Prin apelul declarat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, sentința a fost criticată sub aspectul soluției de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive, arătându-se că activitatea de carte funciară este prin excelență o procedură necontencioasă; că art.331 Cod pr. civ. face vorbire de cererile în cadrul cărora nu se poate stabili un drept potrivnic față de o altă persoană, ci că art.50, alin.1 din Legea 7/1996, republicată, impune comunicarea încheierii titularului dreptului ce a solicitat efectuarea de operațiuni juridice și celorlalte persoane interesate, potrivit mențiunilor din cartea funciară.
S-a invocat de asemenea, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit ca Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă.
Tribunalul Dolj, prin decizia nr. 187/9 aprilie 2008, respins apelul declarat de petenta - SRL împotriva sentinței civile nr. 12784 din 08.10.2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-.
A admis apelul declarat de intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, împotriva aceleiași sentinței civile.
A schimbat în parte sentința civilă, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins plângerea formulată în contradictoriu cu această pârâtă.
A menținut soluția de respingere plângerii, în procedură necontencioasă.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
În mod corect, prima instanță a constatat că sentința civilă 4969/2007, a Judecătoriei Craiova, nu constituie titlu de proprietate în sensul art.20 din Legea 7/1996, republicată, dat fiind că prin dispozitivul acestei sentințe s-a luat act de învoiala dintre petentă și - SRL, în sensul stabilirii unei granițe convenționale între acestea, fără a se stabili că petenta este proprietara întregii suprafețe de teren de 939 mp.
Apelanta-petentă nu a invocat și nu a făcut dovada nici unuia din modurile de dobândire a dreptului de proprietate consacrate de legea civilă și nu a depus un înscris doveditor care să constituie titlu de proprietate care să ateste dobândirea acestui drept.
Este vădită nu numai netemeinicia susținerilor apelantei față de inexistența unor argumente juridice care să demonstreze că este proprietara imobilului, dar și intenția de eludare gravă a legii, prin formularea unei cereri de deschidere a cărții funciare și de intabulare a dreptului de proprietate în lipsa actelor de proprietate.
Dacă s-ar valida susținerile reclamantei, s-ar ajunge la situația intolerabilă ca, orice subiect de drept să se poată declara proprietar al unui imobil printr-o simplă convenție, făcută cu un alt subiect de drept prin care aceștia își "recunosc reciproc" proprietățile și, eventual, delimitările acestora fără ca acea convenție să aibă un efect translativ de drepturi.
Caracterul real al acțiunii în grănițuire invocat prin motivele de apel nu are nicio legătură cu efectul translativ de drepturi al unui act juridic care poate constitui titlu de proprietate în accepțiunea legii civile, iar apelanta nu are nici un astfel de titlu.
Cu privire la apelul declarat de pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, s-a constatat că este fondat, deoarece acest pârât nu are calitate procesuală pasivă în cauză, această problemă de drept fiind dezlegată prin decizia nr.LXXII(72) din 15.10.2007, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis un recurs în interesul legii și s-a statuat că," în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară întemeiată pe dispozițiile art.50 din Legea 7/1996, republicată, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă".
Potrivit art.329, alin.3 Cod pr. civ. în ceea ce privește soluțiile pronunțate în cadrul unui recurs în interesul legii, "dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe".
Așa fiind, în situația în care plângerea vizează o încheiere prin care s-a respins cererea de intabulare pentru un imobil care nu are carte funciară deschisă, așa cum se întâmplă în speță, plângerea respectivă trebuie soluționată în procedură necontencioasă, conform art.331 Cod pr. civ.
Procedura de soluționare a plângerii poate îmbrăca însă și caracter contencios, atunci când există o carte funciară deja deschisă pentru imobil, iar în această situație se impune citarea titularilor de drepturi înscriși în cartea funciară, în considerarea principiului relativității, înscrierilor în cartea funciară, concretizat prin dispoz. art.22 din Legea 7/1996, republicată.
În termen legal, a declarat recurs împotriva deciziei civile petenta L C, criticând-o pentru nelegalitate deoarece instanța a făcut o aplicare greșită a legii pentru acțiunea în grănițuire, considerând că aceasta a avut numai un caracter petitoriu și nu un caracter real, cu toate că în cadrul procesului au fost contestate semnele de delimitare existente punându-se în discuție dreptul de proprietate al reclamantei recurente cât și al - SRL C, a cărei citare se impunea în cauză; în mod eronat s-a considerat că nu există legătură între caracterul real al acțiunii în grănițuire și efectul unui act juridic, ignorându-se faptul că reclamanta deține un astfel de act juridic translativ de proprietate, respectiv contractul de vânzare cumpărare nr. 1801/26.05.1999, autentificat de BNP, pentru suprafața de 468mp, prin acțiunea în grănițuire care a avut ca fundament un act juridic translativ de proprietate urmărindu-se întregirea proprietății până la suprafața de 939mp și nu dobândirea unei proprietăți noi.
Criticile formulate nu sunt întemeiate, având în vedere următoarele considerente:
Petenta Cas olicitat înscrierea în CF a imobilului situat în C,-, cu suprafața de 939mp, întemeindu-și cererea pe sentința civilă nr. 4969/2007, a Judecătoriei Craiova, prin care s-a consfințit tranzacția părților, respectiv - SRL și - SRL, pentru stingerea litigiului privind proprietățile și stabilirea liniei de hotar care desparte cele două proprietăți.
Reclamanta este titulara unui drept de proprietate asupra suprafeței de 468mp, teren situat în Mun. C,-, jud. G, potrivit contractului de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 1801/26.05.1999, de BNP, încheiat între vânzătorul și petenta recurentă cumpărătoare, vânzătorul fiind proprietarul respectivei suprafețe de teren, potrivit ordinului 99/20.05.1999, eliberat de Prefectura
Așa cum rezultă din acțiune, reclamanta a solicitat înscrierea în CF a imobilului în suprafață de 939mp, cu toate că titlul său de proprietate justifică numai suprafața de 468mp.
Operațiunile de înscriere din CF se fac în scopul opozabilității drepturilor reale imobiliare, iar înscrierea are ca obiect imobilul și dreptul care se cere a fi înscris asupra acelui imobil. Conform art. 65 din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Birourilor de Cadastru și Publicitare Imobiliară încheierea registratorului trebuie să cuprindă determinarea exactă a dreptului sau a faptului ce se cere a fi înscris.
Această determinare exactă a dreptului nu se poate face decât pe baza unui titlu de proprietate valabil încheiat, or, în cauză, reclamanta a prezentat un astfel de titlu numai pentru suprafața de 468mp, potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1801 din 26.05.1999, contract care a fost înscris pentru intabulare în CF sub nr. 16206/2001, așa cum rezultă de pe încheierea de autentificare a contractului.
Prin acțiunea formulată, de fapt, reclamanta a urmărit să își modifice înscrierea în CF sub aspectul suprafeței de teren asupra căreia justifică drept de proprietate, invocând sentința civilă nr. 4969/2007, a Judecătoriei Craiova, prin care s-a luat act de tranzacția părților, respectiv reclamanta și - SRL C, pentru stingerea litigiului prin stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile limitrofe.
Această tranzacție de stabilire a hotarului (grănițuire) nu poate fi considerată un titlu de proprietate în sensul art. 20 din Lg. 7/1996, având în vedere că prin acțiunea în grănițuire se urmărește numai trasarea liniei despărțitoare a proprietăților învecinate, nu conferirea unui drept de proprietate. Așa cum rezultă din dispoz. art. 584 Cod civil, linia de hotar se stabilește între proprietățile lipite, prin urmare, dreptul de proprietate este deja stabilit și cunoscut de fiecare proprietar în parte la momentul grănițuirii.
Faptul că prin stabilirea liniei de hotar între cele două proprietăți conform tranzacției, reclamantei i-a rămas îngrădită o suprafață de teren mai mare decât cea rezultată din actul de vânzare - cumpărare, nu duce la concluzia dobândirii dreptului de proprietate asupra întregii suprafețe de teren, așa cum se susține de către reclamantă.
Dobândirea dreptului de proprietate se face prin modalități originare cum sunt: succesiunea și uzucapiunea, prin legate, prin încheierea unor acte translative de proprietate, prin tradițiune, prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție și prin lege, potrivit art. 664 și art. 665 Cod civil, acestea constituind titluri de proprietate ce pot fi înscrise în CF, potrivit art. 20 din Lg. 7/1996.
proprietăților nu constituie un mod de dobândire a dreptului de proprietate, așa cum se susține prin motivele de recurs formulate, chiar dacă recurenta nu exprimă în mod direct această susținere.
Din modalitatea în care sunt argumentate motivele de recurs se desprinde însă, fără echivoc, această susținere a reclamantei, în sensul că înțelegerea părților privind linia de hotar are caracterul unui act translativ de proprietate și deci a unui titlu de proprietate, însă această susținere nu are suport legal în legea civilă, modurile de dobândire a proprietății fiind prevăzute de dispozițiile legale citate mai sus.
În ceea ce privește faptul că nu a fost citată în cauză - SRL C, se constată că aceasta constituie o critică neîntemeiată, având în vedere că reclamanta nu a investit instanța cu o cerere în contradictoriu cu această parte, deși avea această posibilitate potrivit art. 22 din Lg. 7/1996, iar potrivit art. 73 din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Birourilor de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin căile de atac exercitate cererea nu se va putea modifica sau întregi.
Instanța este obligată să soluționeze cauza în cadrul legal precizat de parte, pentru respectarea principiului disponibilității părților în precizarea cadrului procesual dorit, sub aspectul obiectului procesului, a părților, precum și al mijloacelor procesuale de apărare a dreptului pretins.
În considerarea celor expuse și față de dispoz. art. 312, alin.1 Cod pr. civ. urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat, decizia civilă fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de petenta, cu sediul în C, str. -, nr. 31, jud. D, împotriva deciziei civile nr. 187 din 9 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ D, cu sediul în C,- (fost 26).
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
-
Grefier,
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./02.10.2008
Președinte:Mariana MudavaJudecători:Mariana Mudava, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
