Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 951/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 951
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petenta - prin creditorii săi, și, cu domiciliul ales în C,-, -7,.B,.17, jud.C, împotriva deciziei nr. 630/17 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul BIROUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ P, cu sediul în P,--16, jud.
Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 1 leu, potrivit chitanței seria nr. CT - PJ/13.10.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
La apelul nominal făcut în ședință au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că prin însăși cererea de recurs s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă. Totodată, se precizează că intimatul nu a formulat întâmpinare.
Curtea, constatând că prin cererea de recurs petenta a solicitat judecarea recursului în lipsă, apreciază pricina în stare de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin adresa înregistrată la Judecătoria Ploiești sub nr. de dosar -, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Paî naintat spre competentă soluționare plângerea formulată de creditorii și, făcută în numele debitoarei lor împotriva încheierii nr. 41716 din 17.06.2008 Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliară P, prin care s-a intabulat contractul de vânzare-cumpărare încheiat între și și, autentificat sub nr. 3624/16.06.2008, referitor la imobilul situat în, sat, jud. P, cu nr. cadastral 199.
In motivarea plângerii, s-a arătat că aceștia sunt creditorii numitei, conform titlului executoriu reprezentat de sentința civilă 7347/17.09.2007, iar debitoarea se sustrage de la plata debitului. Astfel, cu rea-credință și cu intenția clară de a sustrage imobilul de la urmărire, a vândut fraudulos acest imobil la un preț cu mult sub valoarea pieței. Prezumția de fraudă este întărită de faptul că debitoarea înstrăinează bunul către părinții săi, aceasta dovedind că debitoarea încearcă să-și creeze sau mărească o stare de insolvabilitate. De asemenea înstrăinarea a avut loc în aceeași zi cu înscrierea interdicției de înstrăinare, la 16.06.2008.
În drept s-au invocat disp. art. 1303, 1295, 974 Cod civil.
La data de 28.11.2008, Judecătoria Ploieștia pronunțat sentința civilă nr. 11480, prin care a respins cererea formulată de creditorii și pentru debitoarea lor, menținând încheierea nr. 41716/17.06.2008 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară-Serviciul de Publicitate Imobiliară
Pentru a dispune astfel, judecătorul fondului a reținut că, creditorii și înțe eg să facă plângere împotriva acestei încheieri, în "numele debitoarei lor, ", însă această reprezentare legală (întrucât nu au fost împuterniciți în acest sens convențional de aceasta) nu poate izvorî decât dintr-o prevedere expresă a legii, care în speță nu există.
S-a mai arătat că prezenta plângere de carte funciară nu are caracterul unei acțiuni oblice, întrucât nu urmărește o creanță a debitoarei lor ( ), ci are caracterul unei acțiuni revocatorii (pauliene) care urmărește infirmarea (constatarea nulității pentru fraudă) a unui act al acesteia, în sensul art. 975 Cod civil, care nu îi îndreptățește să acționeze în numele debitorului, ci în numele lor personal: "ei pot de asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclene, făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor". Or, persoana ce nu a solicitat înscrierea sau radierea unui drept în cartea funciară nu poate face plângere împotriva încheierii de soluționare, ci poate utiliza doar de acțiunea de rectificare de carte funciară.
Instanța de fond a mai arătat că, până la eventuala anulare/constatare a nulității, în contradictoriu cu cei interesați a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între și și, autentificat sub nr. 3624/16.06.2008 de BNP, înscrierea făcută în baza acestuia act, ce beneficiază, ca orice act autentic, de prezumția de legalitate, și care poate fi înscris în cartea funciară conform prevederilor art. 47 - 48 din legea 7/1996, nu poate fi radiată. Conform art. 28 din legea 7/1996, " anterior poate cere instanței judecătorești să acorde înscrierii sale preferențial față de înscrierea efectuată la cererea unui terț care a dobândit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credință la data încheierii actului", însă aceasta nu este situația din speță, nefiind vorba de un dobânditor al imobilului, ci doar de creditori ai vânzătoarei acestuia și în plus, reaua-credință a cumpărătorilor la momentul dobândirii actului trebuie dovedită definitiv și irevocabil, prin acțiune principală în acest sens, iar nu incidental în cadrul plângerii sau rectificării de carte funciară.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel petenta, prin creditorii săi și.
În motivarea apelului, s-a arătat că actul fictiv constând în contractul de vânzare cumpărare a fost deja contestat în instanță, formând obiectul dosarului nr- aflat pe rolul Judecătoriei Ploiești.
Potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, dacă mai multe cereri de înscriere a drepturilor reale au fost depuse deodată, ele vor primi provizoriu același, urmând ca instanța de judecată să hotărască asupra rangului fiecăruia. Se arată că în cauză creditorii au depus cererea de înscriere a somației în același timp cu debitoarea, iar art. 28 din legea nr. 7/1996 dispune că dobânditorul anterior poate cere instanței judecătorești să acorde înscrierii sale un preferențial față de înscrierea efectuată la cererea unui terț care a dobândit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea credință la data încheierii actului.
Creditorii au mai invocat si art. 47 alin. 8 din legea 7/1996 și art. 974.Civil, privind acțiunea oblică, care reprezintă un mijloc de conservare a patrimoniului debitoarei, apreciind că este perfect admisibilă o astfel de acțiune, în lipsa unui text de lege care să o interzică, având în vedere și că debitoarea lor își provoacă singură insolvența.
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, în sensul admiterii plângerii.
La termenul de judecată din 17.04.2009, tribunalul a recalificat calea de atac declarată de petenți împotriva sentinței ca fiind recurs și nu apel, cum a fost intitulată.
La același termen de judecată, Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia civilă nr. 630, prin care a respins ca nefondat recursul declarat de petenta, prin creditorii săi și.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că în mod corect judecătorul fondului a stabilit inaplicabilitatea disp.art. 974 Cod civil, care reglementează acțiunea oblică, întrucât nu se urmărește o creanță a debitoarei.
De asemenea, reține tribunalul, în cauză nu sunt incidente nici dispozițile art. 47 alin.8 din Legea nr. 7/1996, invocate de recurenți, întrucât recurenții urmăresc radierea înscrierii chiar a contractului de vânzare-cumpărare, care nu poate fi considerat o sarcină a proprietății, astfel cum stipulează textul de lege menționat.
În cauză nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 28 din Legea nr. 7/1996, instanța de fond stabilind acest aspect în mod corect, reține tribunalul, întrucât recurenții nu sunt dobânditori ai imobilului, ci doar creditori ai vânzătoarei, iar pe de altă parte, reaua-credință a cumpărătorilor nu poate fi dovedită incidental în cadrul plângerii formulată pe calea Legii nr. 7/1996.
De asemenea, reține tribunalul, în mod corect s-a apreciat că recurenții nu au calitatea de a formula plângere împotriva modului de soluționare a cererii de înscriere în cartea funciară, putând uza doar de acțiunea în rectificare de carte funciară, reglementată de art. 34 din Legea nr. 7/1996, care presupune existența unei hotărâri judecătorești irevocabile, prin care să se constate nevalabilitatea contractului de vânzare-cumpărare.
Împotriva deciziei a declarat recurs petenta, prin creditorii săi și, criticând-o ca nelegală.
S-a susținut că în mod greșit tribunalul a calificat calea de atac exercitată împotriva sentinței ca fiind recurs, deși în speță este vorba de apel, conform disp. art. 50 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, în acest sens fiind și decizia nr. 737/24.06.2008 pronunțată de Curtea Constituțională.
În al doilea motiv de recurs, s-a invocat greșita interpretare și aplicare a disp.art. 25 alin.3, 28 și 47 alin.8 din legea nr. 7/1996, respectiv ale art. 974 Cod civil, texte de lege care, susțin recurenții, își găsesc incidența în cauză.
Au precizat recurenții, în cadrul acestui motiv de recurs că prin sentința civilă nr. 6279 pronunțată de Judecătoria Ploiești la data de 28.05.1009 li s-a admis acțiunea prin care au solicitat revocarea actului de vânzare-cumpărare până la concurența sumei de bani menționată în titlul executoriu.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei și a sentinței, în sensul admiterii plângerii.
În drept, recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 pct.1,7,8 și 9 Cod proc.civilă.
Intimatul nu a fost reprezentat în instanță și nu a depus întâmpinare, deși a fost citat cu această mențiune, conform disp.art. 308 alin.2 Cod proc.civilă.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și a normelor procedurale incidente, Curtea constată următoarele:
Creditorii și pentru petenta au învestit instanța de fond cu o plângere împotriva încheierii de carte funciară prin care s-a intabulat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3624 din 16.06.2008 de BNP, referitor la imobilul situat în, sat, jud.P, cu număr cadastral 199.
Potrivit dispozițiilor exprese ale art. 50 alin.3 din Legea nr.7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, hotărârea pronunțată de judecătorie în litigii cu obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară, poate fi atacată cu apel, fiind deci susceptibilă de exercițiul celor două căi de atac (apel și recurs), nicidecum doar de recurs, astfel cum în mod nelegal a considerat tribunalul.
Calificând calea de atac exercitată de către petentă prin creditorii săi împotriva hotărârii pronunțată de judecătorie ca recurs și soluționând-o în complet de trei judecători, tribunalul a pronunțat o hotărâre nelegală, dată cu încălcarea normelor imperative privind compunerea instanței, reglementate de art. 2 alin.2 Cod proc.civilă, ceea ce determină incidența cazului de casare reglementat de art. 304 pct.1 Cod proc.civilă.
Raportat la această situație, constatând incidența acestui caz de casare, pe care se întemeiază primul motiv de recurs formulat de petenți, Curtea urmează ca în baza disp.art. 312 alin.1,2 și 3 Cod proc.civilă să admită recursul și să caseze decizia, trimițând cauza spre rejudecare tribunalului, ca instanță de apel.
Față de stabilirea incidenței în speță a cazului de casare reglementat de art. 304 pct.1 Cod proc.civilă, care impune pronunțarea unei soluții de casare și trimiterea cauzei spre rejudecare, Curtea constată că în cauză nu se mai impune analizarea celui de-al doilea motiv de recurs formulat de către petenta prin creditorii săi, și.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de petenta - prin creditorii săi, și, cu domiciliul ales în C,-, -7,.B,.17, jud.C, împotriva deciziei nr. 630/17 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ P, cu sediul în P,--16, jud.P și în consecință:
Casează decizia civilă nr. 630/17 aprilie 2009 și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Prahova, ca instanță de apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
--- - --- - -
Grefier,
Red.jud.
Tehnored.CC
4 ex./25.11.2009
nr.- Judecătoria Ploiești
nr- Tribunalul Prahova
, -,
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
