Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1131/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1131/2009-
Ședința publică din 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Trif Doina
- - - - JUDECĂTOR 3: Moșincat
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de reclamanții, -toți la sediul Tribunalului Bihor, O, Parcul, nr.10, județul B,în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII,--3, sector 1, intimații reclamanți, -toți la sediul Tribunalului Bihor, O, Parcul, nr.10, județul B,intimații pârâți GUVERNUL ROMÂNIEI, B, nr.1, sector 1, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIOBERTĂȚILOR,-, sector 5, TRIBUNALUL BIHOR -O, CURTEA DE APEL ORADEA, O, Parcul, nr.10, județul B, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,-, sector 5 și intimata reclamantă - la sediul Tribunalului Bihor, O, Parcul, nr.10, județul B, împotriva sentinței civile nr.212/LM din 27 februarie 2008,pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect:litigiu de muncă-drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de la plata taxei de timbru, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă în temeiul art.242 pct.2 Cod procedură civilă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.212/LM din 27 februarie 2008, Tribunalul Bihora respins excepția de necompetență materială invocată de Guvernul României.
A admis excepția lipsei capacității procesuale invocată de Guvernul României și în consecință, respinge acțiunea față de acesta.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
A respins acțiunea formulată de reclamanții, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, și toți din cadrul Tribunalului Bihor -O în contradictoriu cu pîrîții Ministerul Justiției din B- - sectorul 5, Curtea de apel Oradea, Tribunalul Bihor -O, Ministerul Economiei și Finanțelor din B- - sectortul 5 și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din B--3 - sectorul 1.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, pentru a se proceda la extinderea acestor dispoziții ar însemna ca judecătorul să creeze sau să abroge, modifice, dispozițiile unei legi și aceasta doar cu încălcarea art.61, al.1 din Constituția României, potrivit căruia unica autoritate legiuitoare a țării este parlamentul României.
Instanța de fond a apreciat că, ordonanța 27/2006 la care s-a făcut trimitere în acțiune, a fost aprobată prin Legea 45/2007 astfel că, ea nu mai poate fi modificată prin hotărîre judecătorească, politica salarială aparține puterii executive iar puterea judecătorească doar printr-o imixtiune în sfera atribuțiilor puterii executive ar putea acorda drepturi neprevăzute de lege.
Instanța de fond a opinat că nici chiar Curtea Constituțională nu are competența în a se pronunța asupra lipsei unei reglementări.
S-a invocat de asemenea, OG137/2000, însă, s-a apreciat că, reglementarea prin lege a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin ordonanță.
S-a avut în vedere prin OG137/2000 modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie drepturile și nu examinarea soluțiilor legislative alese de legiuitor.
Modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii, ori, tribunalul a reținut că, nereglementarea pentru anumite aspecte ce țin de statutul profesional, nu poate fi apreciat din punctul de vedere al discriminării, invocînd discriminarea, fără a se ține cont de cele de mai sus, s-ar putea ajunge la o egalizare a salariilor.
Chiar și în cadrul puterii judecătorești, se invocă existența unor drepturi pentru judecători și lipsa lor la personalul auxiliar.
S-a apreciat de instanța de fond că acțiunea este neîntemeiată, pe motiv că, reclamanții sunt salarizați în temeiul unei legi speciale și drepturile de care beneficiază ei sunt enumerate expres în lege.
De unele drepturi de care reclamanții beneficiază, alte categorii de personal din sistemul bugetar, nu beneficiază și atunci când se face acea politică salarială, se au în vedere toate aceste aspecte.
Instanța de fond a reținut că, și personalul din categoria reclamanților a beneficiat de creșteri salariale în cursul anului 2007, prin majorarea coeficienților de salarizare în aceleași tranșe ca și salariații din sistemul bugetar: 01.01.2007, 01.04.2007 și 01.10.2007.
Excepția necompetenței materiale a fost respinsă de prima instanță, în baza art.284 din muncii, inclusiv, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor cu motivarea că acest minister elaborează proiectul bugetului de stat, rectificarea bugetară, etc.
Instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României cu motivarea că acesta poate sta în justiție în calitate de pârât, numai în litigiile de contencios administrativ, când se contestă legalitatea actelor administrative pe care le adoptă în exercitarea atribuțiilor și competențelor sale legale.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timru, au declarat recurs reclamanții:, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că prin nr.OG10/2007 s-au prevăzut creșteri salariale cu câte 5% din 1.01.2007, 2% din 1.04.2007 și 11% din 1.10.2007, pentru funcționarii public, personalul din sistemul bugetar cu excluderea lor ca și personal din sectorul bugetar, creându-se o discriminare.
nr.OG8/24.01.2007 a stabilit salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor, pe baza valorii de referință sectorială cuprinsă în art.39 din nr.OUG27/2006 și a coeficientului de multiplicare pe grade, trepte profesionale, în raport de funcția deținută, nivelul studiilor, vechime, modificându-se doar coeficientul de multiplicare, ori, nu au fost acordate creșteri salariale prevăzute de nr.OG6, 10, 11/2007.
Unul din principiile dreptului muncii este cel al nediscriminării -art.5 din Codul muncii -, fiind discriminatorii conform nr.OG137/2000, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre ce dezavantajează anumite persoane față de altele, iar art.4, 16 din Constituție, consacră principiul egalității între cetățeni, prin excluderea privilegiilor și discriminării.
Prin neacordarea creșterilor salariale s-a produs o discriminare fără a se justifica un scop legitim care să excludă categoria personalului auxiliar de specialitate de le beneficiul creșterilor salariale.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 pct.9, art.304/1 Cod procedură civilă, Codul Muncii și Constituția României.
Guvernul României, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului arătând că nu au capacitate civilă juridică, calitate procesuală pasivă, iar pe fond s-a solicitat respingerea recursului.
Ministerul Justiției, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului invocând că nu există situație discriminatorie în sensul nr.OG137/2000. Reclamanții au beneficiat de indexări în 2006 conform nr.OUG27/2006, în 2007 conform nr.OG8/2007.
Ceilalți intimați, deși legal citați, nu și-au comunicat poziția.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Recurenții au calitatea de angajați în sistemul public bugetar în calitate de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și contractual, fiind astfel salarizați în baza unor legi speciale.
Prin nr.OG10/2007, privind creșterile salariale ce urmau a fi acordate în anul 2007, personalul bugetar salarizat conform nr.OUG24/2000 și Legea nr.154/1998 s-au majorat salariile personalului din cadrul, a funcționarilor publici, a funcționarilor publici, a controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, în trei tranșe -5% din 1.01.2007 față de nivelul din luna decembrie 2006, 2% din 1.04.2007 față de nivelul din luna martie 2006, cu 11% din 1.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2006, urmând ca aceste creșteri salariale aplicate valorii de referință sectorială să fie actualizate conform indicilor de inflație.
Ordonanța de Guvern nr.8/24.01.2007, privind salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lână acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiție, a reglementat salarizarea și alte drepturi ale personalului de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă Înalta Curte acestea, pe lângă valoarea de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe grade, trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, vechimea în specialitate, nivelul instanțelor și parchetelor.
La art.3 alin.4 din acest act normativ, s-au prevăzut coeficienții de multiplicare pentru stabilirea salariilor de bază ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, la lit.A din anexa nr.1 a-pentru perioada 1.01.-31.03.2007, la lit.A anexa 1b pentru perioada 1.04.-30.09.2007 și la lit.A din anexa 1 c de la 1 octombrie 2007, astfel că, din aceste dispoziții legale se desprinde concluzia firească, legală, că în cursul anului 2007 reclamanții au beneficiat de creșterile salariale solicitate prin majorarea coeficientului de multiplicare, în tranșe conforme cu cele stabilite prin nr.OG10/2007 neexistând astfel situații discriminatorii între reclamanți și alte categorii de bugetari pentru a atrage incidența nr.OG137/2000 sau constatarea încălcării art.5 din Codul Muncii, art.4,16 din Constituția României.
Decizia nr.192/R/CM/2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, anexată recursului ca practică judiciară în materie, vizează alte categorii de personal din sistemul bugetar -magistrați judecători, astfel că, apărările în sensul acesteia, apar ca nefiind incidente în cauză.
Față de cele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art.304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, menținând în întregime sentința recurată, ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenții, împotriva sentinței civile nr.212/LM din 27 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:22.06.2009
Jud.fond /
Dact.
Data:29.06.2009
2 ex.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat
