Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Sentința 21/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 21/F-CM
Ședința publică din 14 ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan judecător
JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu Amalia
Asistent judiciar: -
Asistent judiciar:
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare în primă instanță, acțiunea formulată de personal și în calitate de reprezentant al reclamanților A, cu domiciliul ales în Pitești,-,.39,.E,.12, județul A, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN-PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL BUCUREȘTI și CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile procesuale.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că s-au depus, prin fax copii de pe cărțile de identitate ale reclamanților.
Curtea pune în discuție excepția necompetenței teritoriale a Curții de APEL PITEȘTI, invocată de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor și rămâne în pronunțarea asupra acesteia, cât și asupra fondului.
CURTEA:
La data de 19 noiembrie 2008, personal și în calitate de reprezentant al reclamanților a, a solicitat în contradictoriu cu pârâții:
- Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor;
- Ministerul Justiției;
- TRIBUNALUL BUCUREȘTI;
- Curtea de APEL BUCUREȘTI;
- obligarea pârâților la plata către fiecare reclamant a echivalentului stimulentelor primite în perioada 2006-2008 de un consilier juridic asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției cu titlu de despăgubiri, în temeiul art.21 din nr.OG137/2000;
- actualizarea acestor sume la data plății;
- dobânda legală aferentă sumelor solicitate potrivit nr.OG9/2000 de la data nașterii dreptului la acțiune, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii se arată, în esență, că în perioada de referință, personalului din cadrul Ministerului Justiției i-au fost acordate în repetate rânduri stimulente din fondul constituit în temeiul art.25 alin.2 din Legea nr.147/1997, fiind emise în acest sens mai multe ordine care sunt enunțate în acțiune.
otrivit normelor interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, pentru stimularea personalului din sistemul justiției, aprobate prin nr.1008/C din 19 mai 2006, fondul destinat stimulării personalului din sistemul justiției, în conformitate cu prevederile art.25 alin.2 din Legea nrt.146/1997, se constituie din diferența de 75% din recuperarea sumelor din cheltuieli judiciare avansate de stat din aprobate Ministerului Justiției și Ministerului Public pentru desfășurarea proceselor penale, precum și din amenzile judiciare.
Sumele constituite în acest fel se utilizează pentru stimularea judecătorilor personalului auxiliar de specialitate, personalului economic, tehnic, administrativ și de serviciu din cadrul instanțelor judecătorești, a personalului Ministerului Justiției, al Institutului Național de, al Institutului Național de Expertize Criminalistice, precum și a personalului din Centru Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu.
Repartizarea sumelor pentru instanțele judecătorești și instituțiile subordonate Ministerului Justiției, destinate stimulării personalului, se face de către ordonatorul principal de credite și a celor destinate personalului în cadrul instanțelor judecătorești se face pe ordonatori secundari și terțiari de credite, prin ordin al ministrului justiției, ținându-se seama, în principal, de gradul de colectare al acestor sume la nivelul ordonatorilor secundari și terțiari de credite.
Deși potrivit prevederilor Normelor interne, atât magistrații, cât și personalul asimilat magistraților au drepturi egale în ce privește repartizarea de stimulente, tratamentul cu privire la acordarea acestora nu a fost egal.
Astfel, magistrații și personalul auxiliar de specialitate din instanțe, nu au beneficiat și nu beneficiază de asemenea sume considerabile, sumele fiind ridicol de mici în comparație cu cele acordate personalului din Ministerul Justiției.
Art.14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, ratificată de România prin Legea nr.30/1994 ale cărei dispoziții mai favorabile sunt aplicabile direct în dreptul român, prevede că exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de Convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație și nimeni nu poate face obiectul unei discriminări din partea unei autorități publice, dacă aceasta ar fi întemeiată pe unul din motivele arătate anterior.
reclamanții în sensul că, potrivit art.21 alin.1 din nr.OG137/2000, în toate cazurile de discriminare prevăzute în ordonanță, persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit sau anularea situației și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun.
La data de 08 decembrie 2008, pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care se invocă excepția necompetenței teritoriale a Curții de APEL PITEȘTI față de dispozițiile art.284 din Codul muncii, iar pe fond s-a solicitat, în esență, respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, în speță nefiind vorba de o discriminare, legea recunoscând posibilitatea ordonatorilor de credite de a acorda premii și stimulente cu îndeplinirea anumitor condiții stabilite prin ordin al Ministrului Justiției (28 și urm.).
La data de 10 decembrie 2008 formulat întâmpinare Ministerul Economiei și Finanțelor, prin care invocă aceeași excepție a necompetenței teritoriale a Curții de APEL PITEȘTI și excepția lipsei calității procesuale pasive, în condițiile în care este ordonator principal de credite și nu poate fi obligat la plata drepturilor solicitate pentru salariații altor instituții.
Pentru a se pronunța în legătură cu prima excepție, prin încheierea de ședință din 10 decembrie 2008, instanța a solicitat reclamanților xerocopiile cărților de muncă.
Totodată, reclamanții au depus la dosar xerocopiile cărților de muncă și actele solicitate.
Examinând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâți, instanța constată următoarele:
Reclamanta este judecător în cadrul Tribunalului București și are domiciliul în Municipiul Pitești, toți ceilalți reclamanți - judecători în cadrul aceluiași tribunal - nu au făcut dovada faptului că la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, 19 noiembrie 2008, aveau domiciliul sau reședința situate în circumscripția Curții de APEL PITEȘTI.
Față de cele reținute mai sus și întrucât acțiunea are ca obiect plata drepturilor salariale, în temeiul art.284 din Codul muncii coroborat cu art.I alin.1 din nr.OUG75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare din sistemul justiției, excepția este privită ca întemeiată și va fi admisă ca atare, cu consecința declinării competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor nu este întemeiată.
Potrivit dispozițiilor art.18 și 20 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, ordonatorii principali de credite sunt miniștrii de resort, iar Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, elaborând proiectele legilor bugetare anuale și examinând periodic execuția bugetară.
Atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor, enumerate de art.19 din lege, constau în pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobările contului general de execuție, în luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare, etc.
În baza acestor atribuții legate de execuția bugetară, Ministerul Economiei și Finanțelor dispune măsuri pentru alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare achitării drepturilor bănești cuvenite angajaților de către ministerul d e resort.
Pe fond, din examinarea susținerilor părților și a înscrisurilor depuse la dosar, instanța reține în ceea ce o privește pe reclamanta următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997, cu modificările și completările ulterioare, din diferența de 76% din sumele prevăzute la alin.(1) se constituie un fond cu destinație specială pentru stimularea personalului din sistemul justiției, în contul nr.119.01.07 "Fondul pentru stimularea personalului potrivit dispozițiilor legale".
3 din același act normativ prevede că repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției.
În concordanță cu aceste prevederi egale, Ministerul Justiției a aprobat Norme Interne prin Ordinul nr.1008/C/2008 publicat în Monitorul Oficial nr.446 din 23 mai 2006, completat prin Ordinul ministrului justiției nr.1784/C/2006, privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.(2) din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, pentru stimularea personalului din sistemul justiției.
Prin aceste Norme, s-a prevăzut la art.1 că fondul cu destinația sus amintită se constituie din diferența de 75% din recuperarea sumelor din cheltuieli judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiției și Ministerului Public pentru desfășurarea proceselor penale, precum și din amenzile judiciare. Din aceste venituri, ministrul justiției repartizează prin ordin, pentru stimularea personalului, un procent de 1% pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, 3% pentru parchete și 1% pentru Consiliul Superior al Magistraturii, din totalul fondului realizat la nivelul exercițiului bugetar în curs. Ministrul Justiției are calitatea de ordonator principal de credite, președinții curților de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar președinții tribunalelor au calitatea de ordonator terțiar de credite.
Art.2 din aceleași Norme, alin.3 prevede că repartizarea sumelor destinate stimulării personalului în cadrul instanțelor judecătorești se face pe ordonatori secundari și terțiari de credite, prin ordin al ministrului justiției, ținându-se seama, în principal, de gradul de colectare a acestor sume la nivelul ordonatorilor secundari și terțiari de credite. Gradul de colectare la nivelul ordonatorilor secundari și terțiari de credite se determină prin raportul dintre totalul sumelor global colectate la nivelul tuturor ordonatorilor de credite și sumele colectate la nivelul fiecărui ordonator de credite, rezultate din evidența cheltuielilor judiciare.
După repartizarea sumelor în acest mod, potrivit alin.5 din același articol, colegiile de conducere ale instanțelor fac propuneri nominale către ordonatorii terțiari și secundari de credite în vederea acordării stimulentelor.
La efectuarea acestor propuneri, conform art.3 din Norme, trebuie avute în vedere următoarele criterii: rezultatele meritorii în activitate, lipsa unei sancțiuni disciplinare în cele 12 luni anterioare acordării stimulentului și aportul direct la realizarea unor măsuri prevăzute în strategia de reformă a sistemului judiciar.
Prin urmare, repartizarea sumelor în vederea acordării de astfel de stimulente, se face numai prin ordin emis de către ministrul justiției, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.
Toate ordinele despre care fac vorbire reclamanții în cuprinsul acțiunii, se referă la personalul din cadrul Ministerului Justiției, ci nu și la personalul din cadrul instituției în care își desfășoară activitatea reclamanții.
În lipsa unui asemenea ordin pârâții nu pot fi obligați la plata către reclamanți a echivalentului stimulentelor primite în perioada 2006-2008 de un consilier juridic asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției.
După emiterea Ordinului prevăzut prin art.2 alin.3 din Norme, în funcție de gradul de colectare a acestor sume la nivelul ordonatorului terțiar de credite (în speță), colegiul de conducere al Tribunalului Argeș urma a nominaliza persoanele în vederea acordării de stimulente, către ordonator, în raport de criteriile prevăzute la art.3 din Norme.
Așadar, nici Legea nr.146/1996 și nici Normele aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1008/C/2006 nu prevăd obligativitatea acordării stimulentelor tuturor judecătorilor și personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, aceștia având numai vocația de a fi potențiali beneficiari ai acestor stimulente în funcție de criteriile menționate anterior și anume: existența unor fonduri cu destinație specială, emiterea unui ordin de către ministrul justiției, numărul personalului, calitatea activității desfășurate, criterii de performanță, etc.
În lipsa unor asemenea criterii este practic imposibil de a se stabili și cuantumul sumelor pentru fiecare reclamant. Este, de fapt, și considerentul pentru care reclamanții nu au solicitat prin acțiune o sumă certă, pentru fiecare, ci o sumă calculată în raport de echivalentul stimulentelor primite de un consilier juridic asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției.
Față de toate aceste considerente nu poate fi reținut nici punctul de vedere al reclamanților, care pretind a fi discriminați în raport cu personalul de specialitate juridică asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției, în speță neexistând un drept la acordarea de stimulente, conferit sau garantat prin vreun act normativ, din moment ce legea recunoaște ordonatorilor de credite doar posibilitatea de a acorda stimulente și numai cu condiția îndeplinirii criteriilor pentru repartizare stabilite prin norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției.
În acest sens, Protocolul nr.12 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a consacrat interzicerea generală a discriminării cu referire la exercitarea oricărui drept prevăzut de lege, Protocol ce nu poate fi aplicabil cauzei de față, câtă vreme nu există un text legal care să recunoască dreptul la stimulente solicitat prin acțiunea dedusă judecății.
În consecință, acțiunea este privită ca nefondată și va fi respinsă ca atare, în temeiul prevederilor legale s-a care s-a făcut referire în cele ce preced.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în Pitești,-,.39,.E,.12, județul A, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN - prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, cu sediul în B, B-dul. - nr.37, sector 3 și CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, cu sediul în B, nr.5, sector 4.
Cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare.
Declină competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanții A, în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI.
Cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător,
- - - ---
Asistent judiciar, Asistent judiciar,
-
Grefier,
Red.
Tehnored.
19 ex./28.01.2009
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Veronica Șerbănoiu Bădescu Amalia
