Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 299/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 299/R-CM
Ședința publică din 02 aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
JUDECĂTOR 2: Florica Răuță
Judecător - -
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL P - PRIN PRIMAR, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.19/CM din 11 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit: recurentul-pârât Municipiul Pitești, intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia pentru a, () și a, intimații-pârâți Colegiul Național Pitești și Centrul Bugetar Colegiul Național Pitești.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că, prin intermediul serviciului registratură, intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, a depus la dosar întâmpinare la recursul, în două exemplare.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea, constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că la data de 6 noiembrie 2007, Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, în numele și pentru reclamanții a, a, și, a chemat în judecată pe pârâții Colegiul Național, Centrul Bugetar Colegiul Național și Municipiul Pitești - prin Primar, în calitate de ordonatori de credite, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata unui spor pentru condiții vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază pentru personalul care, în realizarea sarcinilor de serviciu lucrează pe calculator cel puțin 50% din programul de lucru, pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată, actualizată în funcție de rata inflației la data plății.
În motivarea acțiunii s-a arătat de către sindicat că salarizarea personalului din învățământ este reglementată în principal de prevederile Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte acte care reglementează salarizarea personalului bugetar.
În acest sens au fost invocate disp.art.48-50 din actul normativ menționat, în raport de care personalul didactic beneficiază de drepturile prevăzute în Legea nr.128/1997, precum și de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Sporul de 15% pentru condiții vătămătoare, solicitat de reclamanți în prezenta acțiune, este reglementat de Hotărârea Guvernului nr.281/1993, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art.1 din nr.HG281/1993, salarizarea personalului din unitățile bugetare se face ținând seama de specificul fiecărui domeniu de activitate: unități de învățământ, unități de cercetare.
În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, art.8 lit a) prevede posibilitatea acordării unui spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
S-au mai invocat disp.art 43 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Învățământ în care se prevede că "pentru prestarea activității în locuri de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, penibile sau alte asemenea, salariații primesc sporuri la salariul de bază, durată redusă a timpului de lucru, alimentație specifică, concedii suplimentare, reducerea vârstei de pensionare, echipamente și materiale de protecție gratuite."
De asemenea, art.35 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al Județului A prevede acest drept pentru condiții grele de muncă prin acordarea unui spor de 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
S-a mai arătat că în sistemul de învățământ există o serie de funcții a căror exercitare presupune utilizarea efectivă în procesul muncii, cel puțin 50% din timpul normal de lucru, a computerului, respectiv: informatician, profesor de informatică, inginer de sistem, laborant pentru informatică, analist-programator, analist-programator ajutor, operator control date, secretar, administrator financiar (de patrimoniu), bibliotecar (cu fond de carte informatizat ), alte categorii de personal.
În termen legal pârâtul Municipiul Pitești a formulat întâmpinare în temeiul disp.art.115 pr.civ. prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în raport de dispozițiile prevăzute în Legea nr.486/2006 a bugetului de stat pe anul 2007, Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată de Legea nr.286/2006.
Prin sentința civilă nr.19/CM din data de 11 ianuarie 2008, Tribunalul Argeșa admis acțiunea și a obligat pe pârâții Colegiul Național și Centrul Bugetar Colegiul Național să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de 15 % din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă cuvenit, după cum urmează: pentru perioada 01.09.2007-11.01.2008 în ceea ce-l privește pe, pentru perioada 23.10.2006-11.01.2008 în ceea ce o privește pe și pentru perioada 06.11.2004-11.01.2008 pentru ceilalți reclamanți, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație.
Pârâtul Municipiul Pitești - prin Primar a fost obligat să aloce fondurile necesare achitării drepturilor salariale de mai sus.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit art.137 Cod procedură civilă, prima instanță a apreciat că pârâtul Municipiul Pitești are calitate procesuală pasivă în cauză, având în vedere că municipiul, orașul sau comuna, după caz, sunt ordonatori secundari de credite, calitate în care hotărârea judecătorească le va fi opozabilă și acestor persoane.
Obligația pârâtului Municipiul Pitești nu este și nu poate fi aceea de a calcula și acorda diferențe de drepturi salariale pentru salariații față de care nu are calitatea de angajator, obligația acestuia fiind aceea de a vira angajatorilor reclamanților sumele de bani necesare achitării drepturilor bănești, în conformitate cu prevederile nr.OG17/2006 și în raport de calitatea sa de ordonator secundar de credite.
Pe fondul cauzei s-au reținut următoarele:
Reclamanții desfășoară activitate la Colegiul Național, iar din adeverințele eliberate de angajator și depuse la dosar, rezultă că în realizarea sarcinilor de serviciu, aceștia lucrează pe calculator cel puțin 50% din programul de lucru.
Locurile de muncă existente la Colegiul Național au fost expertizate de Autoritatea de Sănătate Publică A, sens în care a fost întocmit buletinul de determinare nr.171/17.10.2007, de către dr.e, medic primar medicina muncii la
Concluziile reținute în buletinul de determinare prin locurilor de muncă la Colegiul Național sunt următoarele:
La serviciile secretariat, contabilitate, laboratoare și cabinete informatizate din cadrul unității există calculatoare și imprimante pentru fiecare post de lucru.
Salariații din cadrul acestor servicii, care lucrează în activitate continuă la calculatoare în fața monitoarelor, prezintă o serie de acuze medicale printre care: oboseala vizuală și generală, cefalee, lăcrimare, ceea ce denotă o suprasolicitare a aparatului vizual și a atenției.
Personalul care lucrează la aceste aparate tip calculatoare prevăzute cu monitoare și imprimante este supus unui cumul de noxe.
Așa cum rezultă și din fișele de post aflate la dosar, reclamanții au ca obligație în exercitarea sarcinilor de serviciu utilizarea produselor software din dotarea unității, întocmind toate situațiile necesare procesului instructiv-educativ și activităților de secretariat.
Deși sporul solicitat de reclamanți nu este prevăzut expres de Legea nr.128/1997, acesta este reglementat prin nr.HG281/1993 pentru salarizarea personalului din unitățile bugetare, precum și în Contractele Colective de Muncă la Nivel de de Învățământ, respectiv la Nivelul Inspectoratului Școlar al Județului
Ca atare, nu se poate reține apărarea pârâtului Municipiul Pitești în sensul că reclamanții nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru acordarea acestui spor atâta timp cât aceștia lucrează, în exercitarea sarcinilor de serviciu, peste 50% din programul de lucru pe calculator, în condiții periculoase sau vătămătoare, aspect dovedit prin buletinul de expertizare a locurilor de muncă că o astfel de activitate este dăunătoare sănătății.
Pentru aceste considerente și în raport de dispozițiile art.70-72 din Legea nr.168/1999 și art.269 Codul muncii, acțiunea a fost admisă în parte așa cum s-a arătat.
Având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006, coroborate cu prevederile OG nr.17/2006, în calitate de ordonator secundar de credite pârâtul Municipiul Pitești - prin Primar a fost obligat să vireze celorlalți pârâți fondurile necesare achitării drepturilor bănești menționate.
Pârâtul Municipiul Pitești - prin Primar a declarat recurs împotriva sentinței de mai sus pe care a criticat-o în sensul motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susținând că este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Instanța de fond a apreciat în mod greșit calitatea sa de pârât, fără a avea în vedere dispozițiile prevăzute de Legea nr.621/2002, potrivit cărora, finanțarea cheltuielilor de personal pentru instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se efectuează din taxa pe valoarea adăugată, sumele cuvenite fiind suportate din bugetul Ministerului Educației și Cercetării.
Pe fondul cauzei a susținut că instanța a interpretat greșit dispozițiile legale cu privire la condițiile în care se acordă sporul solicitat și a acordat maximul de spor de 15 %, fără a avea în vedere condițiile de periculozitate sau de vătămare, care nu sunt aceleași pentru fiecare loc de muncă.
Recursul este nefondat.
Prima instanță a admis acțiunea reclamanților și față de recurentul- pârât care a fost obligat să vireze celorlalți pârâți fondurile necesare achitării drepturilor bănești reclamanților.
Este adevărat că drepturile salariale pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt calculate de ordonatorii terțiari de credite, respectiv de centrele universitare de învățământ, iar calcularea și acordarea efectivă a acestora este obligația angajatorului propriu.
Însă, potrivit dispozițiilor art.26 anexa 8 b din Legea nr.631/2002 privind aprobarea bugetului de stat pe anul 2003, finanțarea cheltuielilor de personal pentru instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se efectuează din taxa pe valoarea adăugată, iar repartizarea sumelor pe comune, orașe, municipii, se face de către consiliul județean prin hotărâre, cu asistența tehnică de specialitate a Inspectoratului Școlar Județean.
Conform Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, în cadrul prerogativelor conferite de art.38 lit. și e, consiliul local are obligația de a face toate demersurile pentru a asigura repartizarea sumelor necesare pe comune, orașe, municipii, așa cum s-a arătat mai sus, în vederea salarizării personalului din învățământul preuniversitar.
În același context, municipiul urmează să se preocupe să-i fie puse la dispoziție sumele respective, chiar dacă nu le calculează și nu le plătește efectiv, iar această obligație vine în concordanță cu ceea ce susține și pârâtul în recurs.
Și cea de a doua critică este nefondată, întrucât în speță a fost întocmit un buletin de determinare prin locurilor de muncă cu nr.171/17.10.2007, de către dr.e, medic primar medicina muncii la
s-a făcut la serviciile secretariat, contabilitate, laboratoare și cabinete informatizate din cadrul unității, unde lucrează reclamanții din dosarul de față și există calculatoare și imprimante pentru fiecare post de lucru.
S-a stabilit în urma expertizării că salariații din cadrul acestor servicii, care lucrează în activitate continuă la calculatoare în fața monitoarelor, prezintă o serie de acuze medicale: oboseală vizuală și generală, cefalee, lăcrimare, ceea ce denotă o suprasolicitare a aparatului vizual și a atenției, personalul care lucrează la aparatele tip calculatoare fiind supus unui cumul de noxe.
S-a precizat că la aceste locuri de muncă salariații sunt supuși unui risc real de îmbolnăvire profesională.
Sporul solicitat de reclamanți este reglementat prin nr.HG281/1993 pentru salarizarea personalului din unitățile bugetare, precum și în contractele colective de muncă la nivel de de învățământ, respectiv la nivelul Inspectoratului Școlar al Județului
Reclamanții îndeplinesc condițiile pentru acordarea acestui spor, atâta timp cât lucrează în exercitarea sarcinilor de serviciu peste 50 % din programul de lucru pe calculator, în condiții periculoase sau vătămătoare, aspect dovedit prin buletinul de expertizare a locurilor de muncă sus-arătat.
Nu se poate pretinde, așa cum arată pârâtul în recurs, că reclamanților nu li se cuvine maximul de spor de 15 % și că nu sunt aceleași condiții de periculozitate sau de vătămare pentru aceștia, deoarece, așa cum rezultă din buletinul de expertizare a locurilor de muncă, aceștia lucrează la serviciile secretariat și informatică, în aceleași condiții.
Așa fiind, este inexact că prin hotărârea pronunțată, admițând acțiunea și față de Municipiul Pitești instanța ar fi încălcat legea, situație în care în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI - prin Primar, împotriva sentinței civile nr.19/CM din data de 11 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 2 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/09.04.2008.
Jud.fond:.
.
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Florica Răuță
