Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 303/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 303/
Ședința publică din 25 martie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Direcția Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor H, cu sediul în M-C,-/A, județul H, împotriva sentinței civile nr. 2817 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr-.
La apelul nominal se prezintă pentru reclamanta intimată Confederația Națională Sindicală "Cartel " - Uniunea Sindicală Teritorială Filiala H, consilier juridic, lipsă restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatând-se că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, iar pârâta recurentă Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Had epus la dosar prin registratura instanței la data de 24 martie 2009 respectiv 25 martie 2009, note de ședință.
Reprezentantul reclamantei intimate depune la dosar delegația de reprezentare și declară că nu mai are alte cereri.
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr.2817 din 10 decembrie 2008, Tribunalul Harghitaa admis acțiunea formulată de reclamanta Uniunea Sindicală Teritorială Filiala H-Confederația Națională Sindicală "Cartel " M C, prin reprezentant legal, președinte, în reprezentarea intereselor membrilor de sindicat, personal contractual, conform tabelului anexat acțiunii, în contradictoriu cu pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor H; a obligat pârâta să plătească pe seama membrilor sindicatului reclamant, drepturile bănești reprezentând diferența dintre sporul acordat și cel cuvenit, pentru lucru în condiții periculoase sau vătămătoare, respectiv, lucru în condiții deosebit de periculoase, pentru perioada ianuarie 2007-decembrie 2007, și în funcție de activitatea concretă pe care a desfășurat-o fiecare salariat în parte; a obligat pârâta să plătească pe seama membrilor sindicatului reclamant aceste sume, actualizate conform indicelui de inflație, calculate până la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În primul rând instanța a constatat că persoanele ce figurează în tabelele nominale depuse la dosar de reprezentantul reclamantului au atât calitatea de personal contractual ce își desfășoară activitatea în cadrul pârâtei, cât și cea de membrii ai sindicatului reclamant.
Potrivit dispozițiilor art.28 din Legea nr.54/2003 organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce doar din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărătorii proprii sau aleși. În exercitarea acestor activități organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege inclusiv de un mandat expres din partea celor în cauză.
Prin Legea nr.435/2006, la art.14 alin.1 lit.d și e, s-a stabilit că, în raport de condițiile în care își desfășoară activitatea pot fi acordate cu avizul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și al Ministerului Sănătății Publice, următoarele categorii de sporuri: d)pentru condiții deosebit de periculoasestabilite prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, un spor de 50 - 75% din salariul de bază; e)pentru personalul sanitar-veterinar care își desfășoară activitatea în condiții deosebite de muncă, un spor de maxim 35% din salariul de bază.
De asemenea, în Legea nr.435/2006 în forma sa nemodificată (nr.OG16/2008, Legea nr.272/2008) la art.14 alin.1 lit.a, era prevăzut că, pentru condiții periculoase sau vătămătoare poate fi acordat un spor de 30% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
În acest sens a fost emis Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr.56232 din 11.06.2007 în conținutul căruia s-a statuat că, Regulamentul privind aplicarea sporurilor la salariul de bază în conformitate cu art.14 din Legea 435/2006 se aplică și personalului din cadrul și instituțiilor publice din subordinea acesteia începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Ordinul sus amintit a stabilit că regulamentul prev. la art.1 se aplică după aprobarea de către Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Ministerul Sănătății Publice însă aprobările acordate de aceste instituții au vizat întreg conținutul regulamentului și implicit prevederile art.15.
Nu în ultimul rând s-a reținut că drepturile solicitate au fost acordate cu începere din luna ianuarie 2008 în cuantumul și condițiile prevăzute de regulament.
Având în vedere cele de mai sus, instanța s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
Recurenta a criticat hotărârea atacată sub aspectul legalității acesteia solicitând admiterea recursului, rejudecarea cauzei și respingerea acțiunii formulată de reclamanta Federația Sindicală a din România.
În memoriul de recurs se arată că Legea nr.435/2006 cuprinde norme permisive și nu imperative și mai mult, acordarea sporului solicitat prin acțiune este condiționată de obținerea avizului celor două ministere.
Regulamentul de aplicare al art.14 din Legea 435/2006 a fost emis de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Ministerul Sănătății Publice la data de 15.06.2007, respectiv 19.06.2007, ca atare aplicarea acestor dispoziții legale înainte de aceste date nu este posibilă.
Pe de altă parte s-a mai arătat în memoriul de recurs, că personalul contractual a acestei instituții, prin încheierea contractelor de muncă, a stabilit de comun acord cu angajatorul salariul de bază precum și alte elemente constitutive ale veniturilor salariale. În acest fel salariaților le sunt plătite veniturile conform celor stabilite de comun acord prin încheierea contractelor.
Nu în ultimul rând, s-a arătat că Direcția Sanitar Veterinară este o instituție bugetară iar resursele bugetare nu permit majorarea cheltuielilor de personal.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita sub nr-, reclamanții, reprezentați prin Uniunea Sindicală Teritorială-Filiala Ha C onfederației Naționale Sindicală "Cartel ", au solicitat aplicarea dispozițiilor art.14 alin.1 lit.a, respectiv lit.b din Legea 435/2006, dispoziții potrivit cărora reclamanții beneficiază de plata unui spor de până la 30%, respectiv 50-75% din salariul de bază începând cu ianuarie 2007.
În același sens, au susținut reclamanții iar pârâta nu a putut combate, a fost emis și Ordinul nr.56232/11 iunie 2007 președintelui Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. În cuprinsul acestui ordin acordarea sporului reglementat de art.14 lit.a și d din Legea 435/2006 a fost prevăzută cu începere din 1 ianuarie 2007. Cu toate acestea angajatorul nu și-a respectat această obligație legală asumată prin ordinul sus amintit.
Susținerile recurentei potrivit cărora atât ordinul cât și avizele necesare acordate de Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății Publice au fost ulterioare datei de 1 ianuarie 2007 și ca atare această obligație nu poate retroactiva, nu pot fi primite.
În primul rând pârâta trebuie să se supună unei obligații legale precis determinată în textul de lege atât în ceea ce privește cuantumul cât și în ceea ce privește data la care această obligație s-a născut. Este greșită opinia potrivit căreia acordarea acestor drepturi ar fi întemeiată pe retroactvitatea legii civile întrucât, așa cum arătam, legea nu retroactivează ci activează iar emiterea cu întârziere a ordinului precum și a avizelor celor două ministere nu pot determina o modificare a actului normativ în baza căruia reclamanții și-au întemeiat acțiunea.
În egală măsură nu pot fi primite susținerile recurentei potrivit cărora obligațiile angajatorului se rezumă numai la prevederile contractului de muncă întrucât drepturile corelative ale angajaților se raportează atât la contractul de muncă cât și la prevederile legale aplicabile cum este și situația de față. Că este așa o dovedește și faptul că aceste drepturi au fost acordate cu începere din 1 ianuarie 2008 în condițiile prevăzute de lege și regulament.
Cu referire la modul de finanțare a recurentei pârâte instanța apreciază că față de obligațiile stabilite prin prezenta hotărâre nimic nu împiedică ordonatorii de credite să solicite suplimentarea creditelor bugetare pentru executarea prezentei, pe de o parte, iar pe de altă parte nimic nu împiedică ordonatorii de credite să-și dimensioneze cheltuielile de personal potrivit obligațiilor stabilite prin prezenta hotărâre prin întocmirea proiectelor de buget cu luarea în considerare și a acestor cheltuieli.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor H, cu sedulk în M C,- A, județul H, împotriva sentinței civile nr.2817/10 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI
-
ptr.,fiind
plecată în concediu, semnează
președintele instanței
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp.
10.07.2009.
Jud.fond:-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
