Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Sentința 4/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA NR.4/F-CM
Ședința publică din 13 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu Cristina
Judecător - -
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL PITEȘTI, TRIBUNALUL ARGEȘ și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, expert în domeniul discriminării fiind CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției au depus la dosar întâmpinări.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată acțiunea în stare de judecată și trece la soluționarea ei.
CURTEA
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată la data de 17 decembrie 2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI, TRIBUNALUL ARGEȘ și Ministerul Finanțelor Publice, precum și expert în domeniul discriminării Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții să calculeze și să îi plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 1 noiembrie 2008 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, precum și pentru viitor actualizate cu indicele de inflație, să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă, iar pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor respective.
În motivarea acțiunii se arată că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative menite să confere categoriilor de persoane - salariați ce gestionează astfel de informații, sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
Astfel, prin art.3 din Legea nr.444/2008 pentru aprobarea nr.OG19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, angajații pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
Se arată de asemenea că și prin dispozițiile art.15 alin.1 din nr.OG6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzuți în Legea nr.444/2006, ci și altor categorii de funcționari publici.
Rezultă astfel că față de dispozițiile nr.OG19/2006 acest spor de confidențialitate se acordă tuturor categoriilor de persoane din instituțiile publice care gestionează și manipulează informații clasificate.
Or, conform Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției în procesele aflate în curs de desfășurare.
Conform art.16 din Constituția României, potrivit cu care cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice fără privilegii și discriminări, este necesar ca reclamantul în calitate de judecător să beneficieze de sporul de confidențialitate de 15% atâta timp cât este obligat să păstreze confidențialitatea ca și alte categorii de persoane, dar fără a beneficia ca și acestea de sporul menționat.
Prin întâmpinarea formulată Ministerul Economiei și Finanțelor solicită respingerea acțiunii reclamantului arătând că obligarea sa la majorarea creditelor bugetare aprobate Ministerului Justiției în sensul asigurării fondurilor necesare plății drepturilor solicitate de reclamant este inadmisibilă, deoarece legea bugetului de stat prin care s-au aprobat creditele bugetare ordonatorilor principali de credite, conform destinațiilor bugetare stabilite, este legea organică care poate fi modificată numai potrivit legii.
Nu se poate da curs unei asemenea cereri de către instanța de fond, deoarece prin aceasta și-ar depăși atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la lege, singura în măsură să stabilească astfel de drepturi fiind puterea legislativă care este abilitată să adopte și să creeze legi.
Pe de altă parte, reclamantul din prezenta cauză este angajatul Curții de APEL PITEȘTI și raportul juridic este creat între acesta și instituția respectivă, iar o componentă a raportului de serviciu este și achitarea drepturilor salariale care pot fi solicitate numai de la angajator.
La rândul său, prin întâmpinarea formulată, Ministerul Justiției și Libertăților solicită respingerea acțiunii formulată de reclamant, arătând că față de susținerea acestuia cu privire la pretinsa stare de discriminare în care se află, trebuie avut în vedere că reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excedează cadrului legal stabilit prin nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, la data de 3 iulie 2008, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii asupra excepției de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Justiției referitor la unele dispoziții din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, reținând că prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din această ordonanță sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor considerate discriminatorii.
Ca urmare, în afara legii nu se poate vorbi de discriminare în sensul nr.OG137/2000 în acțiunea formulată de reclamant.
Se solicită astfel, respingerea acțiunii formulate sub toate capetele de cerere formulate.
Examinând actele dosarului în lumina dispozițiilor legale, instanța constată următoarele:
Reclamantul este judecător la Curtea de APEL PITEȘTI, iar potrivit dispozițiilor art.91 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, art.4 din lege raportat la art.15 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor aprobat prin Hotărârea nr.328/2005, art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și art.9 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.145/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are obligația de a păstra secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Mai mult, nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter constituie abatere disciplinară potrivit art.99 lit.d) din Legea nr.303/2004 și art.84 lit.e) din Legea nr.567/2004.
Și în cazul altor categorii de personal, legea instituie obligativitatea păstrării secretului profesional însă pentru asigurarea confidențialității datelor, lucrărilor și informațiilor dobândite în exercițiul atribuțiilor conferite de lege, beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din salariul/indemnizația de încadrare.
Astfel, prin art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională s-a prevăzut, pentru păstrarea confidențialității, în legătură cu informațiile clasificate, un spor de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
Art.15 alin.1 din nr.OG6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici a stabilit că sporul de confidențialitate de până la 15% se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Prin art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, modificată prin Legea nr.405/2002 s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Reclamantul se află într-o situație comparabilă cu celelalte categorii de personal care beneficiază de sporul în discuție, prin prisma faptului că și în sarcina acestuia este prevăzută de lege obligația de confidențialitate, având în general același conținut. Această obligație nu vizează numai informațiile clasificate.
Excluderea de la plata acestui drept nu poate fi justificată prin reglementarea diferențiată a salariilor.
Diferențierea salariilor în raport de nivelul studiilor, de treptele și gradele profesionale, conținutul, calitatea și cantitatea muncii se reflectă în partea fixă a salariului, respectiv în indemnizația de încadrare lunară sau în salariul de încadrare lunar, neavând nici o legătură cu sporurile salariale.
Acestea din urmă alcătuiesc partea variabilă a salariului/indemnizației și au drept scop recompensarea muncii prestate în anumite condiții.
Invocarea salarizării diferite în funcție de categoria profesională conduce mai degrabă la criteriul de discriminare al categoriei socio-profesionale.
În lipsa unei alte justificări obiective a tratamentului diferențiat se va reține existența discriminării, sancționată de dispozițiile art.14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a căror prioritate este consacrată de dispozițiile art.20 alin.2 din Constituția României revizuită, implicit temeinicia pretențiilor supuse examinării.
Susținerea pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților că prin pronunțarea unei astfel de sentințe s-ar depăși atribuțiile puterii judecătorești, intrând în sfera legislativului, este nefondată, întrucât este atributul instanței de judecată să verifice dacă acordarea unor sporuri salariale numai pentru anumite categorii de salariați s-a făcut cu respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii.
Chiar Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când a soluționat un recurs în interesul legii (Decizia nr.XXXVI/2007) a statuat că este atributul instanței de judecată să verifice dacă aplicarea textelor de lege prin care s-au acordat anumite sporuri doar pentru anumite categorii de persoane s-a făcut cu respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii, consacrat de art.16 alin.1 din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salarial pentru muncă egală instituit prin normele internaționale.
În privința cuantumului sporului de confidențialitate, instanța observă faptul că nu au fost invocate criterii care să justifice acordarea unui procent mai mic decât maximul prevăzut de lege.
O reparație integrală a prejudiciului suferit prin neacordarea sporului în discuție presupune actualizarea acestor drepturi bănești cu indicele de inflație la momentul plății efective.
Plata și pe viitor a sporului de confidențialitate va fi dispusă în baza dispozițiilor art.110 Cod procedură civilă, potrivit cărora se poate cere înainte de termen, executarea la termen a unei prestații periodice.
În temeiul art.11 alin.(1) din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă, angajatorul va fi obligat la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă.
Asupra cererii de obligare a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la virarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi bănești, se rețin următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.18 și 20 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, ordonatorii principali de credite sunt miniștrii de resort, iar Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, elaborând proiectele legilor bugetare anuale și examinând periodic execuția bugetară.
Atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor, enumerate de art.19 din lege, constau în pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobările contului general de execuție, în luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare.
Cu toate acestea, pregătirea proiectelor amintite și măsurile de aplicare a politicii fiscal-bugetare au ca punct de pornire proiectele ordonatorilor principali de credite și se înscriu în limitele stabilite prin legile bugetare anuale sau prin legile de rectificare.
Pentru aceste motive, cererea de obligare a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la virarea fondurilor necesare achitării drepturilor bănești va fi respinsă.
De asemenea, urmează a se respinge și acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtului TRIBUNALUL ARGEȘ, întrucât acesta arată că începând cu data de 1 noiembrie 2008 este angajat la pârâta Curtea de APEL PITEȘTI, raportul de muncă fiind între reclamant și aceasta care trebuie să-i plătească diferențele de drepturi salariale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL PITEȘTI, TRIBUNALUL ARGEȘ și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Obligă pe pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL PITEȘTI la plata către reclamant a sporului de confidențialitate de 15 % pentru perioada 1 noiembrie 2008 la zi și pentru viitor, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pe pârâta Curtea de APEL PITEȘTI să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Respinge acțiunea față de pârâții TRIBUNALUL ARGEȘ și Ministerul Finanțelor.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13.01.2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător,
,
Asistenți judiciari,
,
Grefier,
Red./16.01.2009
GM/8 ex.
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu Cristina
