Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 662/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 662
Ședința publică din 19 mai 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Andronic Tatiana
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanții: -, și G, prin Sindicatul Liber și Independent "" al salariaților din Învățământ Zona R, cu sediul în R-, județul S, împotriva sentinței nr. 431 din 9 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns - lider de sindicat pentru reclamanții recurenți, lipsă fiind reclamanții recurenți și reprezentanții pârâților intimați Inspectoratul Școlar Județean S, Școala cu clasele I - VIII " " R și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care întrebat fiind reprezentantul recurenților arată că reclamanții din prezenta cauză primesc un spor de 25% din salariul de bază pentru activitatea desfășurată în condiții periculoase sau vătămătoare începând cu data de 01.05. 2008 așa cum rezultă din adeverințele depuse la filele 10, 13 și 16 dosar fond.
Instanța, constatând recursul în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul reclamanților - recurenți, a cerut admiterea recursului așa cum a fost formulat. A arătat că buletinele de determinare prin expertizare a locurilor de muncă se fac anual de către Autoritatea de Sănătate Publică S la cererea directorului unității. A mai precizat că Sindicatul Democratic Învățământ Aao bținut prin hotărâre definitivă și irevocabilă respectiv prin sentința nr.399 din 10.08.2008 a Tribunalului Arad depusă la dosarul de fond.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr- din 09.01.2009, reclamanții -, și G, prin Sindicatul Liber și Independent "" al Salariaților din Învățământ zona R, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean S au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să acorde personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic sporul pentru condiții vătămătoare în cuantum de 15% din salariul de bază pentru personalul care, în realizarea sarcinilor de serviciu, lucrează pe calculator cel puțin 50% din programul de lucru, pe o perioadă de 3 ani anterioară introducerii acțiunii, actualizate în raport cu rata inflației la data plății, precum și la plata în continuare a acestui spor, de la data pronunțării hotărârii și până la încetarea raporturilor de serviciu și obligarea pârâților la înscrierea în carnetul de muncă al fiecărui reclamant și în celelalte evidențe salariale a mențiunilor corespunzătoare acestor drepturi salariale.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, în sistemul de învățământ sunt cadre didactice, cadre didactice auxiliare și personal nedidactic, care își desfășoară activitatea utilizând efectiv calculatorul cel puțin 50% din programul de lucru, iar utilizarea calculatorului poate duce la dobândirea unor afecțiuni, astfel că se impune acordarea sporului salarial în condițiile legii pentru condiții vătămătoare.
Au mai arătat reclamanții că, în legătură cu măsura protecției și securității în muncă, sporurile la salariu pot fi stabilite până la valoarea maximă permisă de lege, pentru locurile de muncă cu condiții grele sau vătămătoare, mai ales că aceste sporuri pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a unui drept distinct.
Au mai arătat reclamanții, că sporul de calculator de 15% din salariul de bază pe care îl solicită a fost și este acordat anumitor categorii de salariați din anumite domenii, iar în măsura în care legea este aplicabilă tuturor în mod egal se încalcă în acest fel principiul nediscriminării.
Reclamanții au mai precizat că, în fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică, la începutul anului școlar are loc controlul medical efectuat de personalul de specialitate din cadrul medicinii muncii și, cu acest prilej, au fost expertizate locurile de muncă cu risc pentru sănătate datorită faptului că se lucrează la calculator, angajatul expunându-se radiațiilor emise în timpul efectiv de lucru.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 6 alin. 2 și art. 241 alin. 1 lit. d) din Codul muncii, art. 8 lit. c) din nr.HG 281/1993, Legea nr. 54/2003, Legea nr. 128/1997, Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010 și Contractul colectiv de muncă unic la nivel ramură învățământ.
Pârâții, legal citați nu au formulat apărări în cauză.
Prin sentința civilă nr. 431 din 9 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții sunt salariații pârâtei Casa Corpului Didactic S, în funcții de cadre didactice, cadre didactice auxiliare și personal nedidactic, în baza unor contracte individuale de muncă, astfel cum rezultă din adeverințele depuse la dosar de aceștia.
Potrivit art.8 alin.1 lit.c) din nr.HG281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, cu modificările ulterioare, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, poate fi acordat un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, pentru condiții grele de muncă.
Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc de către ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice, cu consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor.
De asemenea, potrivit art.24 alin.1 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 încheiat conform art.10 și 11 din legea nr.130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr.2895/21.12.2006, pentru prestarea activității în locurile de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, salariații au dreptul, după caz, la sporuri la salariul de bază, durată redusă a timpului de lucru, alimentație de întărire a rezistenței organismului, echipament de producție gratuit, materiale igenico-sanitare, concedii suplimentare, prevăzute de contractele colective de muncă la nivel de ramură, grupuri de unități, unități și instituții; duratele de reducere a vârstei pentru pensionare sunt cele prevăzute în lege.
Totodată, conform art.43 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură - învățământ pentru anii 2003 - 2004, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr.5521/01/9.01.2004, pentru prestarea activității în locuri de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea salariații primesc sporuri la salariul de bază, durată redusă a timpului de lucru, alimentație specifică, concedii suplimentare, reducerea vârstei de pensionare, echipamente și materiale de protecție gratuite.
De asemenea, potrivit art.50 alin.12 din legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Prin urmare, din analiza actelor normative anterior menționate tribunalul a reținut art.8 alin.1 lit.c din nr.HG281/1993 nu s-a stability în mod imperative obligația angajatorului de a acorda acest drept ci a fost instituită o posibilitate a salariaților de a beneficia de acest drept și care este condiționat în ceea ce privește aplicarea la instituțiile bugetare de stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal,mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare de către ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice, cu consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii și protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor.
Or, reclamanții nuau dovedit în cauză faptul că Ministerul Educației și Cercetării a stabilit că locurile lor de muncă se încadrează în condiții grele de muncă, mărimea concretă a sporului ori condițiile de acordare, iar acest drept nu le-a fost plătit.
De asemenea, tribunalul a reținut că prin Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 încheiat conform art.10 și 11 din Legea nr.130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr.2895/21/29.12.2006 (art.24 alin.1) nu s-a prevăzut imperativ acordarea acestui drept, ci acordarea sa a fost condiționată de prevederea lui în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, grupuri de unități, unități și instituții.
Totodată, instanța a reținut că prin Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură - învățământ pentru anii 2003 - 2004, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr.5521/01/9.01.2004, părțile au prrevăzut doar că se acordă salariaților sporuri la salariul de bază, durată redusă a timpului de lucru, alimentație specifică, concedii suplimentare, reducerea vârstei de pensionare, echipamente și materiale de protecție gratuite, pentru prestarea activității în locuri de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, fără însă a negocia concret cuantumul sporului.
Pe de altă parte, tribunalul reține că potrivit art.9 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură - învățământ pentru anii 2003 - 2004, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr.5521/01/9.01.2004, acest contract colectiv de muncă se încheie pe durată de un an și intră în vigoare la data înregistrării acestuia, cu posibilitatea de prelungire.
Dacă contractul nu este denunțat de nici una dintre părți cu minimum 60 de zile înainte de data expirării sau dacă nici una dintre părți nu are inițiativa negocierii lui, contractul se prelungește automat pe o perioadă de un an.
Prin urmare, instanța a reținut că, Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură - învățământ pentru anii 2003 - 2004, înregistrat la Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei cu nr.5521/01/9.01.2004 a fost valabil inițial pentru perioada 09.01.2004 - 09.01.2005 și, ca urmare a nedenunțării lui, s-a mai prelungit pentru încă un an, respectiv 09.01.2005 - 09.01.2006.
În consecință, pentru perioada cu privire la care reclamanții solicită sporul, respectiv 09.01.2009 - 09.01.2006, Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură - învățământ pentru anii 2003-2004, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr.5521/01/9.01.2004 nu mai era în vigoare, întrucât în cuprinsul acestuia nu se specifică faptul că se prelungește pe perioade de câte un an ci doar pentru un an.
Totodată, instanța nu a reținut nici argumentele invocate de reclamanți privind discriminarea.
Referitor la acest aspect instanța a reținut că, în legătură cu articolul 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind interzicereaa discriminării, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aapreciat că diferența de tratament devine discriminare, în sensul articolului 14 din Convenție, atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Instanța europeană a decis în mod constant că pentru ca o asemenea încălcare să se producă "trebuie stabilit că persoane plasate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă. Astfel, Curtea a apreciat prin jurisprudența sa, că statele contractante dispun de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă și în ce măsură diferențele între situații analoage sau comparabile sunt de natură să justifice distincțiile de tratament juridic aplicate.
Potrivit art. 2, alin. 3 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și aprobările ulterioare sunt discriminatorii, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Prin urmare, elementele de bază care trebuie avute în vedere pentru a se constata existența unei discriminări constau în faptul că deosebirea, excluderea, restricția sau preferința trebuie să aibă la bază unul din criteriile prevăzute de către art. 2 alin. 1 din nr.OG137/2000 și trebuie să se refere la persoane aflate în situații comparabile tratate în mod diferit datorită apartenenței lor la una dintre categoriile prevăzute în acest articol de lege.
, tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
În acest sens, nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare prevede expres care sunt faptele și actele de discriminare, precum și criteriile de discriminare.
În cauza de față, instanța a apreciat că nu există o situație de discriminare având în vedere faptul că toate persoanele care se află în situație identică reclamanților și care își desfășoară activitatea în sistemul de învățământ sunt tratate identic în sensul că nu beneficiază de "sporul pentru calculator".
Desigur că nu se pune probleme unei discriminări a reclamanților în raport cu persoanele care își desfășoară activitatea în alte unități bugetare, deci în alte condiții, care sunt salarizate potrivit reglementărilor aplicabile domeniului respectiv.
În același sens, instanța a reținut că prin deciziile Curții Constituționale s-a constat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În consecință, apreciind că dreptul subiectiv civil nu este recunoscut și ocrotit de lege, iar în ceea ce privește acordarea în viitor a sporului de calculator nu este nici actual, în temeiul dispozițiilor legale mai sus arătate a respins acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, prin Sindicatul Liber și Independent "" al Salariaților din Învățământ, Zona R, invocând faptul că, din interpretarea prevederilor art.8 alin. 1 din nr.HG 281/1993, art. 43 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Învățământ, art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997, se desprinde concluzia că personalul din învățământ beneficiază de acordarea unui spor de 15% din salariul de bază, pentru activitate desfășurată în condiții periculoase sau vătămătoare.
Arată recurenții că, datorită exercitării funcțiilor care presupun utilizarea computerului cel puțin 50%, personalul este expus condițiilor vătămătoare de muncă, iar salariații sunt supuși unui risc real de îmbolnăvire profesională, legat direct de profesiuni.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997, art. 8 lit. a din HG281/1993, art. 43 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel de ramură de învățământ, art. 24 alin. 1 din Contractul Colectiv de muncă la nivel național, dispoziții ale Contractelor colective de muncă la nivel național pentru anii 2005-2006, 2007-2010.
În dovedirea cererii de recurs au depus la dosar, în copie, Hotărârea nr. 2 Comisiei Paritare la nivel de Inspectoratul Școlar Județean S (fila 5).
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de recurs, instanța reține următoarele:
Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ pentru anii 2003-2004, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr. 5521/01/9.01.2004, valabil ca urmare a nedenunțării lui și pentru perioada 9.01.2005-9.01.2006, prevedea, la art. 36 alin. 4 că, pentru condiții grele de muncă, salariații beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc de către minister, cu consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și al Ministerului Finanțelor Publice.
Art. 24 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr. 2895/21/29.12.2006, dispune că, pentru prestarea activității în locurile de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, salariații au dreptul, după caz, la sporuri la salariul de bază, prevăzute de contractele colective de muncă la nivel de ramură, grupuri de unități, unități și instituții.
HG nr. 281/1993, cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, stabilește că, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, poate fi acordat pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective (art. 8 alin. 1 lit. a).
De asemenea, reține Curtea că, în Hotărârea nr. 2 Comisiei Paritare la nivelul Inspectoratului Școlar Județean S, întrunită în data de 14.04.2008, (fila 5 dosar recurs), s-a stabilit că se acordă un spor de 10-30%, calculat la salariul de bază, personalului din unitățile de învățământ/inspectoratul școlar, care lucrează la calculator.
Dar, această acordare nu este necondiționată. În art. 2 al acestei hotărâri se arată că acest spor se va acorda în funcție de timpul lucrat la calculator, pe baza buletinului de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, emis de Autoritatea de Sănătate Publică, a hotărârii Consiliului de administrație al unității de învățământ/Inspectoratul Școlar și a deciziilor emise în acest sens.
Articolul 3 precizează clar - sporul de 10-30% se va acorda după îndeplinirea condițiilor prevăzute la art.2.
Or, din actele și lucrările dosarului rezultă că buletinul de determinare prin expertizare a locurilor de muncă a fost emis la data de 04.04.2008, iar reclamanții beneficiază de spor de ecran de 25%, începând cu data de 01.05.2008.
Deși reclamanții au solicitat acordarea acestui spor de la data introducerii acțiunii, precum și cu trei ani anteriori introducerii acesteia, din coroborarea dispozițiilor mai sus menționate, rezultă că acest drept devine actual din momentul îndeplinirii condiției prevăzută de art. 2, respectiv emiterea buletinului de determinare a locurilor de muncă.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECID E:
Respinge, recursul declarat de reclamanții -, și G, prin Sindicatul Liber și Independent "" al salariaților din Învățământ Zona R, cu sediul în R-, județul S, împotriva sentinței nr. 431 din 9 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă în dosar nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/ 20.05.2009
Jud.fond.
Asist.jud:.
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Maierean Ana, Andronic Tatiana
