Pretentii civile. Speta. Decizia 11/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ NR. 11/2009

Ședința publică de la 12 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica

- - - președinte secție

- - - președintele Curții de Apel

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul - SA B împotriva sentinței civile nr. 1216/24.09.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru pârâtul recurent și av. pentru reclamantul intimat, lipsind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care avocata pârâtului recurent depune la dosar copii după contractele colective de muncă încheiate între SA și salariați reprezentați de înregistrat la cu nr.923/2007 și nr. 1054/2006, planul social - versiunea finală a CCM pentru anul 2005, amendamente la planul social încheiate la data de 9.01.2006 și 13.09.2006, adresa nr- emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, adresele nr. 420/2006 și 174/2007 emise de pârâta sa către sucursale și adresa nr. 1117/2006 emisă de către, ITM B și AMOFM B.

Instanța din oficiu ridică excepția tardivității recursului și lasă cauza în pronunțare pe această excepție.

Avocata pârâtei recurente arată că prin motivele de recurs a solicitat repunerea în termen a recursului, astfel că sunt întrunite condițiile legale de repunere în termen. Pe fond solicită admiterea așa cum a fost formulat.

Avocata reclamantu lui intimat, consideră că recursul nu a fost declarat în termen astfel că pune concluzii de respingerea ca tardiv a acestuia. Cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului civil de față;

Constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la ribunalul Alba sub dosar nr- reclamantul a chemat-o în judecată pe pârâta B, solicitând, ca prin sentința ce se va pronunța:

- să fie obligată pârâta la plata sumei de 9049 lei, cu titlu despăgubiri civile actualizate în funcție de indicele de inflație, începând cu data de 24.05.2006 și până la plata efectivă;

- să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii sale reclamantul arată că a fost concediat de către pârâtă conform deciziei nr. 82/ 16.05.2006 și că la data concedierii era îndreptățit la o indemnizație egală cu echivalentul a 15 salarii, potrivit art.4 din Planul Social - finală la data de 21.04.2005, precum și la 5 salarii medii nete, potrivit art.50 din Solicită actualizarea sumei, arătând că potrivit art. 6 din decizia de concediere, drepturile menționate trebuiau plătite în 5 zile lucrătoare după încetarea Menționează că salariu mediu brut pe anul 2005 este de 1400 lei, așa cum rezultă din adresa pârâtei nr.313/25.01.2005

În drept se invocă: art.4 din Planul Social, art.50, 243 alin.1 M, art.274 pr.civilă.

În probațiune s-a depus: decizie concediere, copie carnet de muncă, adresa nr.174/05.03.2007 emisă de pârâtă privind creșterea salarială; adresa nr. 713/2006 emisă de pârâtă privind cuantumul salariului mediu brut pe societate; adresa pârâtei nr.313/25.01.2005,copie și plan social -versiune 21.04.2005, calcul sume pretinse.

Prin sentința civilă nr. 1216/24.09.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în cauză s-a admis acțiunea în conflict de muncă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta B și în consecință:

A fost obligată pârâta să plătească reclamantului, diferența dintre sumele reprezentând plățile compensatorii acordate și cele cuvenite, în sumă de 9049 lei, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație, începând cu data rămânerii definitive a prezentei și până la data plății efective.

A fost obligată pârâta să plătească în favoarea reclamantului suma de 600 lei, cu titlu cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente, că reclamantului i se cuvenea o plată compensatorie a salariilor acordate calculată la salariul mediu brut pentru anul 2005 de 1.400 RON/ persoană indexabil cu 13 %, așa cum a prevăzut M pe anul 2006. Reclamantului i se cuvenea echivalentul a 15 salarii medii brute, conform planului social, plus 4 salarii medii brute potrivit art.50 din CCM. neefectuat. În urma calculului efectuat a rezultat o diferență de 0.049 lei, neachitată salariatului de către pârâtă, sumă ce se impune a fi actualizată cu indicele de inflație.

S-a reținut că pârâta nu a formulat obiecțiunii și nu a ridicat obiecții sau alte excepții asupra dreptului pretins.

În baza art. 274.pr.civilă a fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată justificate de reclamantă, reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta B solicitând casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre o nouă rejudecare în fața instanței de fond, iar în subsidiar modificarea sentinței pronunțate de instanța de fond, iar în urma rejudecării, în principal, respingerea acțiunii dedusă judecății ca fiind prescris dreptul la acțiune, iar în subsidiar, respingerea acțiunii ca nefondată. Solicită cheltuieli de judecată, în recurs, în cuantum de 148,75 lei, reprezentând onorariu de avocat.

În motivarea recursului, recurenta critică sentința atacată ca fiind nelegală și netemeinică sub următoarele aspecte: procedura de citare pentru unicul termen de judecată a fost viciată cu societatea pârâtă; acțiunea este prescrisă potrivit art. 283 lit.a, pretențiile intimatului fiind drepturi bănești rezultate ca urmare a concedierii, cerute în temeiul M; modul greșit în care au fost interpretate actele juridice deduse judecății.

Se solicită de către recurentă, repunerea în termenul de formulare a recursului, motivându-se viciile procedurii de comunicare a sentinței de fond, precum și faptul că, față de numărul mare de litigii existente pe rolul instanței din A I, societatea pârâtă nu a putut asigura deplasarea unui reprezentant al societății la A, care să asigure asistența juridică a societății iar în termenul scurt de recurs, până s-a luat legătura cu un avocat și s-a încheiat contractul de asistență juridică, termenul de 10 zile s-a scurs. Oricum, susținere, recurenta, în continuare, sentința nu a fost primită decât cu trei zile peste termenul consemnat de agentul procedural.

În drept se invocă art.: art.304 pct.8,9; art.304 indice 1, art.312 pr.civilă.

CURTEA, prealabil, analizării criticilor vizând fondul cauzei, reține că recursul este tardiv formulat.

Astfel, potrivit reglementări speciale în materia litigiilor de muncă, așa cum este și litigiul de față, termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond (art.80 din legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă).

Potrivit art.103 pr.civ (1)neexercitarea oricărei cai de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedura în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

În speță, hotărârea instanței de fond a fost comunicată recurentei pârâte la data de 03.11.2008 (în acest sens proces verbal de primire-fila31), iar recursul a fost înregistrat la tribunal la data de 17.11.2008 (conform mențiunii de înregistrare de pe cerere - 3); deci după expirarea termenului prevăzut de legiuitor.

Cum excepția tardivității este o excepție de procedură, fiind în legătură cu modul de desfășurare a judecății, peremptorie, pentru că odată admisă, are drept consecință respingerea cererii făcute cu nesocotirea termenului prescris de lege; este absolută sau relativă, după cum norma încălcată este imperativă sau dispozitivă, în cauză, Curtea, raportat la probele dosarului va face aplicarea sancțiunii prevăzute de legiuitor.

Argumentele recurentei vizând cererea de repunere în termen, nu constituie o împrejurare mai presus de voința părții, în măsura să determine admisibilitatea cereri de repunere în termenul de exercitarea a căi de atac, iar susținerea recurentei în sensul că sentința a fost primită la o altă dată decât cea menționată în procesul verbal de primire nu este dovedită.

Natura juridică a acestei excepții așa cum este reținută mai sus, impune analiza acesteia cu prioritate potrivit art.137 pr.civ, admiterea acesteia făcând inutilă analiza celorlalte aspecte ale recursului de față.

Față de cele ce preced, Curtea în temeiul art.312.(1), teza a II-a pr.civ. coroborat cu art.80 din legea nr.168/1999, va respinge ca tardiv formulat recursul cu care a fost investită de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta - SA B împotriva sentinței civile nr. 1216/24.09.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.

Obligă recurenta - SA să plătească intimatului suma de 600 lei cheltuieli de judecată, în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2009.

PREȘEDINTE: Ana Doriani

JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica

JUDECĂTOR 3: Adriana Petrașcu

Grefier,

Red.

Tehnored. DA/ 20 Ianuarie 2009

Jud. fond., -

Președinte:Ana Doriani
Judecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Adriana Petrașcu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 11/2009. Curtea de Apel Alba Iulia