Pretentii civile. Speta. Decizia 1116/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1116
Ședința publică din data de 22 mai 2009
PREȘEDINTE: Violeta Dumitru
JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Vera Andrea Popescu Lucian
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, toți cu domiciliul ales în P,-, județul P, la Cabinet Avocat împotriva sentinței civile nr.3072 din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenții-reclamanți, avocat din Baroul Prahova, iar pentru intimata-pârâtă SC "" SA avocat - din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Părțile declară că nu mai au cereri de formulat.
Curtea ia act de această declarație și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru intimații reclamanți, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, criticând hotărârea primei instanțe ca fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, nulitate prevăzută de disp.art. 304 pct.9 cod pr.civilă.
Prima instanță a făcut o motivare lapidară a hotărârii, arătând că suplimentarea pentru aprovizionare toamnă iarnă a fost introdusă în salariul de bază, întrucât în contractul colectiv de muncă pentru anul 1998 se prevede expres acest aspect, conform telexului 2412/1998.
de care se face vorbire nu poate fi luat în considerare deoarece nu apare inserat în cuprinsul actului adițional cu modul de calcul înregistrat la
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Avocat -, pentru intimata pârâtă solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
Prima instanță a făcut o justă apreciere a probelor dosarului atunci când a reținut că drepturile salariale solicitate de reclamanți au fost introduse în salariu, în contractul colectiv de muncă pentru anul 1998 fiind prevăzut expres că suplimentarea salarială pentru aprovizionare toamnă iarnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telexului 2412/1998.
Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanții, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâta SC SA B să se dispună obligarea acesteia la plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate potrivit art.176 din CCM la nivelul ramurii energiei electrică, termică, petrol și gaze pe anii 2005, 2006 și 2007, reprezentând aprovizionarea de toamnă - iarnă în cuantum de un salariu minim pe ramură pentru fiecare an în parte, drepturi actualizate conform indicelui de inflație începând cu data scadenței fiecărei sume și până la plata efectivă.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au fost angajați cu contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată în cadrul societății pârâte, raporturile de muncă încetând din inițiativa angajatorului, iar potrivit prevederilor contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii energiei electrică, termică, petrol și gaze pentru anii 2005, 2006 si 2007, cu ocazia unor evenimente anuale, precum și în luna octombrie, pentru aprovizionare toamnă -iarnă, salariații beneficiau de o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos în sumă fixă, fiecare adaos având un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, stabilit conform contractului colectiv de muncă.
Au mai arătat reclamanții că angajatorul, ignorând dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură nu a inserat în contractului colectiv de muncă la nivel de unitate această clauză referitor la suplimentarea drepturilor salariale pentru aprovizionare toamnă - iarnă.
La termenul de judecată din data de 07.11.2008, reclamanții și-au precizat acțiunea, în sensul că au indicat cuantumul concret al drepturilor bănești pretinse.
În temeiul art.115 - 118 cod pr. civ. pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că din anul 1998 sindicatul nu a mai intrat în negocieri cu patronatul pe tema acordării distincte a venitului anual în luna octombrie pentru "aprovizionare toamnă - iarnă", ceea ce corespunde situației că acest venit a fost introdus din iunie 1997 potrivit CCM efectiv din 1998, în salariul de bază al fiecărui salariat, majorat în acest fel.
A mai arătat pârâta că venitul anual în luna octombrie pentru "aprovizionare toamnă - iarnă" nu se datorează conform art.176, al.1 și 2 din CCM, întrucât a fost introdus în salariul de bază al fiecărui salariat.
Pe calea întâmpinării pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, precum și excepția lipsei calității procesual active a reclamanților.
În motivarea excepției prescripției pârâta a arătat că prezenta acțiune se încadrează pe deplin în ipoteza art.283, lit.e din codul muncii, fiind deci aplicabil termenul de prescripție de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.
Sub aspectul excepției lipsei calității procesual active a reclamanților, pârâta a arătat că aceasta presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cea a titularului dreptului pretins în raportul juridic dedus judecății, în cauză reclamantul fiind un creditor al sumelor solicitate, ori în plan procesual calitatea activă a reclamantului trebuie să corespundă calității acestuia de creditor, creanța pretins trebuind a fi certă, lichidă, exigibilă și să nu fi fost încă acoperită.
A mai precizat pârâta că întrucât nu există negocieri pe această temă, nu există un astfel de drept al salariaților, reclamantul fiind astfel lipsit de calitate procesuală activă.
În dovedirea cererii precum și în apărare părțile au depus la dosar acte.
Tribunalul a pus în discuția părților excepțiilor invocate de pârâtă pe cale de întâmpinare, reclamanții solicitând respingerea acestora, iar pe fondul cauzei au solicitat admiterea acțiunii.
Prin sentința civilă nr.3072 pronunțată la data de 5 decembrie 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului material la acțiune precum și excepția lipsei calității procesual active a reclamanților, iar pe fond a respins acțiunea precizată, formulată de reclamanții ca neîntemeiată, luându-se act pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune tribunalul a reținut că prin prezentul litigiu se solicită suplimentări salariale și nu se pune problema neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art.283, al.1, lit.c din codul muncii, termenul de prescripție fiind acela de 3 ani, termen care de altfel nu s-a împlinit.
Referitor la excepția lipsei calității procesual active a reclamanților, instanța a constatat că reclamanții au calitate procesuală activă să formuleze prezenta cerere de chemare în judecată, aceștia considerându-se vătămați în drepturile lor prin neîncasarea stimulentelor salariale.
Mai mult decât atât, contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate reprezintă legea părților, este obligatoriu pentru fiecare salariat, astfel că acesta își justifică calitatea procesuală în a formula astfel de acțiuni cum este cea dedusă judecății.
Pe fondul cauzei a reținut prima instanță că eclamanții și-au desfășurat activitatea în cadrul societății pârâte, iar potrivit dispozițiilor art. 176 alin.1 și 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie, termică, petrol și gaze pe anul 2006 se prevede că, în cazul unor evenimente anuale, Paste, ziua meseriei, C precum și în luna octombrie, salariații urmează a beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă.
Prin dispozițiile art. 137 din contractul colectiv de muncă pe ramură se prevede că prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de agent economic unele sporuri sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază.
Art. 176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură instituie o excepție de la negocierea și acordarea în mod distinct a venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă iarnă, acest venit fiind introdus în salariul de baza al fiecărui salariat SA.
Tribunalul a reținut că potrivit art.168, al.3 din contractul colectiv de muncă pentru anul 1997 încheiat între SNP SA și salariații reprezentați de, suplimentarea pentru aprovizionare toamnă iarnă va fi introdusă în salariul de bază, fapt ce s-a realizat, întrucât, în contractul colectiv de muncă pentru anul 1998 se prevede expres că suplimentarea salarială pentru aprovizionare toamnă iarnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telexului 2412/1998.
În acest context începând cu anul 1998 în lipsa unor negocieri în vederea acordării distincte a venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă pretențiile reclamanților sunt nefondate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au formulat recurs reclamanții ,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Au susținut aceștia că intimata-pârâtă nu a făcut dovada acordării suplimentării salariale solicitate, clauzele contractuale care creează dreptul la acest adaos fiind obligatorii și pentru angajatorul care nu a formulat niciun fel de apărări în cauză, așa încât concluzia la care a ajuns instanța de fond în sensul introducerii sumei reprezentând suplimentarea salarială pentru aprovizionare toamnă-iarnă în salariul lor de bază este eronată fiindcă nu are suport probator în actele și lucrările dosarului.
Recurenții-reclamanți au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțate în sensul admiterii acțiunii precizate și obligarea intimatei pârâte la plata sumelor solicitate, cu titlu de drepturi salariale suplimentare neacordate, ce urmează a fi actualizate cu aplicarea indicelui de inflație, de la data scadenței fiecărei sume până la plata efectivă acestora.
Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului și menținerea în totalitate ca legală și temeinică a sentinței, cu motivarea că drepturile salariale cerute de reclamanți au fost incluse în salariile de bază, începând cu anul 1998, astfel cum în mod corect a stabilit prima instanță și cum rezultă din adresele nr.2328/1997, nr.2412/1998 și Contractul colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anii 1997,1998-toate încheiate și semnate de Patronat și salariați reprezentați de, înscrisuri pe care le-a depus în copie la dosar.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurenții-reclamanți, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:
Recurenții-reclamanți au fost salariații intimatei-pârâte și potrivit art.176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze (denumit în continuare ) precum și art.168 alin.1,2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Unitate pe anul 1997 (denumit ) reprezentanții părților contractante au convenit ca anual, cu ocazia unor evenimente: Paște, Ziua, C precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă) salariații să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale al căror cuantum minim să fie de un salariu minim pe -RA, iar în conformitate cu art.168 alin.3 din același contract, începând cu 1 iunie 1997 suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă să fie introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la contract.
Respectând aceste clauze contractuale, în anul 1997 angajatorul a plătit salariaților suma de 440.000 lei brut reprezentând suplimentarea salarială prevăzută în contract, astfel cum rezultă din adresa nr.2328/8 octombrie 1997.
Prin această adresă semnată de reprezentanții Patronatului și s-a convenit ca includerea acestui drept în salariul de bază să se facă începând cu data de
1 ianuarie 1998, după un mod concret de calcul ce va fi negociat odată cu indexarea salariilor pentru trimestrul IV.
Curtea mai reține că prin adresa comună (telex) nr.2412/29.05.1998 emisă de SN SA pentru mai multe dintre sucursalele sale din țară, si pe de alta, s-a stabilit ca prima anuală de aprovizionare pentru toamnă să fie inclusă în salariu sub formă de cotă procentuală începând cu data de 1 martie 1998, astfel: pentru salarii brute de bază până la 1.000.000 lei-10%; pentru salarii brute de bază între 1.000.000-2.000.000 lei-7% și pentru salarii peste 2.000.000 lei-5% (fila 17).
În pe anul 1998 la art.168 alin.2 există mențiunea expresă că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telex 2412/1998 (fila 20) alături de o indexare salarială de 5% de care au beneficiat toți salariații, în temeiul nr.208/31.03.1998.
Și în contractele colective de muncă la nivel de unitate aferente anilor 1999-2002 dreptul salarial suplimentar pentru aprovizionarea de toamnă este prevăzut în aceeași termeni de mai sus, iar ulterior anului 2002, deși reglementarea nu mai este stipulată, nu s-a susținut și nici nu s-a probat că nu ar mai fi fost plătit, fiindcă salariile angajaților nu au fost diminuate cu cotele procentuale arătate expres în cele două adrese semnate și însușite de părțile contractante, așa cum au fost analizate în cele ce preced.
În concluzie, așa cum în mod corect a reținut și instanța fondului, în cauză s-a făcut dovada includerii acestui drept în salariile brute de bază ale angajaților, inclusiv cele ale reclamantei, prin efectul menținerii lui în salariul brut de bază, până în prezent, astfel că acțiunea prin care același drept salarial este revendicat din nou pentru anii 2005, 2006 și 2007, fost în mod legal și temeinic respinsă.
Drept consecință, recursul declarat în cauză de reclamanți urmează a fi respins ca nefondat în temeiul art.312 Cod procedură civilă, menținându-se în totalitate sentința civilă nr.3072 pronunțată la 5 decembrie 2008 de Tribunalul Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, toți cu domiciliul ales în P,-, județul P, la Cabinet Avocat împotriva sentinței civile nr.3072 din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi 22 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Vera Andrea Popescu Lucian
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Red.VD
Tehnored.AV
2 ex/09.06.2009
f- Tribunalul Prahova
R
Președinte:Violeta DumitruJudecători:Violeta Dumitru, Vera Andrea Popescu Lucian
