Pretentii civile. Speta. Sentința 141/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 141
Ședința publică de la 24 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri Cristian
Asistent judiciar -
Asistent judiciar
Grefier
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant, -, intervenient în nume propriu, intervenient în nume propriu și pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că reclamanții au solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată a luat în examinare acțiunea.
CURTEA
Asupra acțiunii de față.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj sub nr-, petiționarii, -, -, intervenienții în nume propriu și au solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimatele Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curt ea de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și Ministerul Finanțelor Publice să fie obligate acestea la plata sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu 1.11.2000-1.04.2004, sumă actualizate cu indicele de inflație până la data plății și efectuarea mențiunilor necesare în cărțile de muncă.
În motivarea acțiunii arată că au calitatea de personal auxiliar de specialitate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, iar pârâții au obligația legală de aloca fonduri n bănești necesare plății drepturilor salariale și obligația de plată acestor drepturi.
Potrivit art. 47 din Legea 50/1996, republicată și modificată, cu completările ulteriore "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar".
Ulterior prin art. 50 din OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților a fost abrogat acest spor, nemaifiind prevăzut în noua lege de salarizare a magistraților.
Precizează că, condițiile de risc și suprasolicitare nu s-au schimbat ci, dimpotrivă, s-au acutizat întrucât odată cu intrarea României în Uniunea Europeană au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție, calitatea actului de justiție și eficiența sporită acestuia.
In situația existenței unui sistem legislativ stufos, și uneori contradictoriu, a unor condiții de muncă neadecvate etapei actuale s-a ajuns la creșterea celor doi factori de risc.
In susținerea cererii au invocat minuta deciziei nr.21 a Secțiilor Unite din cadrul ICCJ, pronunțată la data de 10.03.2008, în dosarul nr.5/2008,prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ prin care s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
De asemenea au invocat și art. 1 al Protocolului nr. 1 al CEDO, potrivit căruia lipsirea de proprietate (cea ce s-a întâmplat în cadrul înlăturării sporului de risc și suprasolicitare) se poate face doar pentru cauze de utilitate publică, ori din cuprinsul OG nr. 83/2000, ce aprobat art. 47 din Legea nr. 50/1996 nu se poate reține care fost utilitatea publică lipsirii magistraților de dreptul lor de creanță referitor la sporul în litigiu, ce reprezintă un bun.
La data de 15 mai 2008 Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție depus întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca prescrisă.
Potrivit art. 137 cu aplicarea art. 158 din codul d e procedură civilă, a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, motivat de faptul că art. 36 alin. 2 din OUG nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor sau altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată prin Legea nr.45/2007, competența soluționării cererilor judecătorilor, procurorilor, ale personalului de specialitate juriduică asimilat judecătorilor și procurorilor și ale asistenților judiciari, revine Curții de Apel București.
Față de data formulării acțiunii și în temeiul dispozițiilor art. 137 cod procedură civilă, invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 1 2000. 1 aprilie 2004, motivat de faptul că potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 1 alin. 1 din decretul nr. 167/1958, privitor la prescripția extinctivă, coroborate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 din același act normativ" dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege", respectiv în termen de 3 ani.
Referitor la fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă cu motivarea că reclamanții au solicitat acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată și modificată, text de lege care s-a aflat în vigoare de la data de 1 octombrie 2000, când a fost emisă OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care a abrogat în mod expres acest articol.
Ministerul Public, - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat și cerere de chemare în garanție Ministerului Finanțelor Publice pentru ca, în cazul în care se va admite cererea reclamanților, să fie obligat să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Tribunalul Gorj, prin încheierea din 3 iulie 2008 scos cauza de pe rol și a trimis dosarul la Curtea de Apel Craiova, pentru competentă soluționare.
La această instanță cauza a fost înregistrată sub nr-.
Analizând cererea în raport de excepțiile invocate, instanța reține:
Asupra excepției de necompetență materială invocate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în raport de dispozițiile art. 36 alin. 2 din OUG nr. 27/2006, instanța apreciază că textul invocat nu este aplicabil în speța de față.
Potrivit OUG nr. 75/2008,
Art. - (1) Cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit Ordonanței Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare,sunt soluționate, în primă instanță, de curțile de apel.
Prin urmare excepția invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la necompetența materială a instanței este nefondată și urmează a fi respinsă.
Potrivit art.283 alin.1 lit.c Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
În ceea ce privește momentul în care se naște dreptul la acțiune, în general,coincide cu data la care este încălcat dreptul subiectiv.
Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii a stabilit prin decizia nr.XXI din 2008:
" normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 231din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000.
Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege".
Pentru a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică din anul 2000, reclamanții și intervenienții trebuiau să se adreseze instanței cu acțiune în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului.
Cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 20.03.2008, iar drepturile solicitate de reclamanți și intervenienți sunt cele aferente perioadei 01.11.2000-01.04.2004. reclamanții și intervenienții nu au invocat intervenirea niciunei cauze de întrerupere sau suspendare a termenului de prescripție.
Se constată astfel că termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 283 alin.1 lit.c Codul munciia fost depășit, excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție fiind întemeiată.
În consecință, instanța urmează să admită excepția prescripției și, în consecință, să respingă acțiunea și cererile de intervenție.
Consecință a respingerii cererii principale,întrucât partea care a formulat chemarea în garanție nu "a căzut în pretenții", în temeiul art. 60 din codul d e procedură civilă, urmează a fi respinsă și cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția de necompetență materială invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, str. - nr. 14, sect. 5.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune și în consecință respinge cererea de chemare în judecată formulate de reclamanții, -, -, și intervenienții în nume propriu și, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, Tg. J, str. - nr. 11.
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, B,-, sect. 5.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 24 2008
Președinte, - --- | Judecător, - - | Asistent judiciar, - |
Asistent judiciar, | ||
Grefier, |
Red. Jud.
29 ex/15.12.2008
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Ioana Bodri Cristian