Pretentii civile. Speta. Decizia 509/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 509/CM
Ședința publică din data de 13 iunie 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Monica Costea
JUDECĂTORI: Monica Costea, Vanghelița Tase Spiridon Eleonora
- - -
Grefier - - -
S-au luat în examinare recursurile civile formulate de pârâții:
1.MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și
2.MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5prin mandatar DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T,-, județul T,
împotriva sentinței civile nr. 327 din 6 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în T,-, județul T și intimații pârâțiCURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C șiTRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T,-, județul T șiCONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr. 1-3, sector 1, având ca obiect conflict de muncă - drepturi bănești (spor 10% - personal auxiliar).
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursurile sunt declarate în termenul legal, motivate și scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și, luând act că prin cererile declarative de recurs s-a solicitat judecata în lipsă, rămâne în pronunțare asupra recursurilor.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANȚA, Tribunalul Tulcea, Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca în contradictoriu cu aceștia și prin hotărâre judecătorească să fie
obligați Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANȚA și Tribunalul Tulcea la plata drepturilor salariale restante, reprezentând indemnizația lunară de 10% din salariul brut pentru perioada 1 decembrie 2004 - 1 septembrie 2006, actualizate în raport de rata inflației la data plății efective a acestora, obligarea în solidar a pârâților să includă în bugetul de stat, respectiv la prima rectificare de buget, după rămânerea definitivă a sentinței civile, a acestor sume datorate de pârâți pentru perioada sus-menționată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta învederează instanței că în perioada 1 decembrie 2004 - septembrie 2006 îndeplinit funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Tulcea. Apreciază că i s-a aplicat un tratament inegal față de dispozițiile art. 19 pct. 3 din Legea nr. 50/1996 și nr.OG 83/2000, prevederi reluate de nr.OG 8/2007, care, la art. 3 alin. 8 prevede următoarele: "grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă, beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul de bază calculată în raport de timpul efectiv lucrat în aceste activități".
Tribunalul Tulcea, prin sentința civilă nr. 327/LM din 6 februarie 2008 admis acțiunea formulată de reclamanta și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANȚA și Tribunalul Tulcea, în solidar, să plătească reclamantei, corespunzător perioadei în care a îndeplinit funcția de grefier, despăgubiri constând în indemnizația lunară de 10% din salariul brut pentru perioada 1 decembrie 2004 - 1 septembrie 2006, actualizată cu indicele de inflație. A obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile bugetare aferente plăților cuvenite reclamantei și să le pună la dispoziția pârâților obligați la plată prin hotărâre.
Pronunțând această hotărâre, instanța de fond a reținut pe baza probelor administrate, că în cazul de față, reclamanta îndeplinește funcția de grefier, nu a primit acest spor de 10% la salariu, situație în care se apreciază că a avut loc o discriminare din punct de vedere al salarizării, discriminare ce încalcă dispozițiile legale în această materie, respectiv nr.OG 137/2000, aprobată prin Legea nr. 48/2002, modificată prin Legea nr. 27/2004, art. 6 alin. 2 din Codul muncii și art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T și Ministerul Justiției.
1. Prin recursul declarat, Ministerul Economiei și Finanțelor prin învederează instanței că își întemeiază critica referitoare la hotărârea instanței de fond pe dispozițiile Legii nr. 500/2002, art. 16, 19, 20, 28, 34 și 35. Conform dispozițiilor din actul normativ citat mai sus, elaborarea bugetului oricărei autorități sau instituții publice, inclusiv a bugetului general consolidat reprezintă un complex de activități proprii sau în colaborare care, în final, sunt supuse cenzurii Parlamentului.
Proiectul bugetului Ministerului Justiției este elaborat de ordonatorul principal de credite, așa cum este nominalizat în art. 20 din lege. Proiectul urmează a se depune până la 15 iulie ale fiecărui an calendaristic la Ministerul Economiei și Finanțelor, unde se poartă discuții cu privire la fundamentarea
acestuia. Ministerul Economiei și Finanțelor nu are atributul deciziei asupra valorilor capitolelor din proiect. Singura instituție care poate decide este Guvernul, conform art. 34 pct. 4 din Legea nr. 500/2002. Ministerul Economiei și Finanțelor este depozitarul informației generale asupra veniturilor țării și în baza acestei informații discută cu Ministerul Justiției conform cadrului legal învestit, decizia finală asupra cuantumului cheltuielii bugetare aparținând Guvernului și, în ultimă instanță, Parlamentului.
Prin urmare, Ministerul Economiei și Finanțelor nu decide asupra bugetelor ministerelor și, deci, nu poate fi parte în această cauză.
2. Prin motivele de recurs, Ministerul Justiției își întemeiază susținerile pe faptul că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești. Se impunea ca să se analizeze pretențiile reclamantei în raport cu legile speciale care reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar. Legea nu reglementează aceste drepturi, astfel că, instanța de fond a pronunțat această hotărâre aplicând greșit legea.
Potrivit art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 și art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007 beneficiază de procentul de 10% din salariul brut personalul auxiliar prevăzut în mod expres de aceste legi și numai în raport de timpul efectiv lucrat. Nu s-a stabilit de către instanță dacă în activitatea efectuată de reclamantă și celelalte categorii de personal care beneficiază de dispozițiile art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007 există deosebiri în ceea ce privește complexitatea locului de muncă, diversitatea sarcinilor, etc. Persoana care are stabilite atribuții în fișa postului dintre cele menționate de dispozițiile art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007 și care le îndeplinește, poate întocmi un referat vizat de superiorul acesteia, iar în baza acestui act se poate întocmi pontajul lunar în baza căruia compartimentul economic poate face plata.
Nu se poate reține existența unei discriminări între activitățile grefierilor. Acordarea indemnizației de 10% este circumscrisă unor condiții cumulative care întrunesc un grad de obiectivitate dat de natura activităților în cauză, complexitate, responsabilitate, volum de muncă și timpul efectiv lucrat în aceste activități.
Legiuitorul a înțeles să acorde acest procent numai personalului care desfășoară activități ce implică un grad sporit de dificultate și responsabilitate.
Examinând criticile formulate Curtea reține următoarele:
1. Referitor la recursului declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor;
Potrivit art. 118 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 208/2005, privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator de credite, va întocmi necesarul sumelor de bani reprezentând drepturi salariale neacordate urmare a discriminării iar Ministerul Finanțelor Publice, în virtutea rolului său de elaborare a proiectului bugetului de stat, va face propunerea de rectificare a acestui buget.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, Ministerul Justiției se află în imposibilitate de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Având în vedere faptul că plata sumelor solicitate prin acțiune se poate face numai după alimentarea cu fonduri a Ministerului Justiției de către Ministerul Finanțelor Publice, în mod corect prima instanță a admis cererea de chemare în judecată a acestuia.
2. Referitor la recursul declarat de Ministerul Justiției;
Instanța de fond a soluționat cererea având ca obiect plata de despăgubiri egale cu indemnizația de 10% lunar ca urmare a discriminării cu respectarea atribuțiilor ce-i revin, consacrate de Constituție și de legea de organizare judiciară, precum și cu respectarea dispozițiilor art. 27 din nr.OG 137/2000, care prevăd competența instanței pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminatorii.
Potrivit art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei de cercetare a averii beneficiază de o indemnizația lunară de 10% din salariul de bază calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități. De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară.
Această prevedere a fost preluată și de nr.OG 8/2007, care, la art. 3 alin. 8 prevede că "grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă, beneficiază de indemnizație lunară de 10% din salariul de bază calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități."
Prin art. 1 alin. 2 lit. e pct. 1 din nr.OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea formelor de discriminare, s-a instituit principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării, garantat în special de exercitarea dreptului la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare.
Articolul 2 alin. 1 din același act normativ definește discriminarea ca fiind orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate etc. categorie socială, care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din Constituție cetățenii sunt egali în fața legii fără privilegii și fără discriminări.
Prin art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului este garantat dreptul tuturor oamenilor fără nicio discriminare la un salariu egal pentru muncă egală.
În aplicarea dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului Curtea a statuat în mod constant că discriminarea este acceptabilă dacă are o justificare obiectivă și rezolvabilă.
Într-o societate democrată este o astfel de discriminare aceea care urmărește un scop legitim și respectă un raport de proporționalitate rezonabil între scopul urmărit și mijloacele utilizate pentru realizarea lui.
Curtea a statuat că egalitatea de tratament este încălcată dacă destinația în discuție nu are justificare obiectivă și rezonabilă și nu urmărește un scop legitim, cu respectarea raportului de proporționalitate între acesta și mijloacele utilizate pentru atingerea lui.
Ministerul Justiției a motivat acordarea sporului de 10% anumitor categorii de grefieri de existența unui volum mai mare de muncă și de complexitatea atribuțiilor de serviciu.
Potrivit art. 27 alin. 4 din nr.OG 137/2000 persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea de discriminare îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare.
În concret, recurentul nu a arătat de ce munca acestor grefieri ar putea fi considerată mai complexă decât munca celorlalți grefieri, dacă aceștia au un volum de muncă mult mai mare decât ceilalți grefieri pentru ca această motivație să poată fi considerată o justificare obiectivă și rezonabilă pentru această inegalitate de tratament.
În plus, efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a actelor de executare penală și civilă nu implică o calificare deosebită a grefierilor care efectuează aceste acte, fiind posibilă și participarea celorlalți grefieri la efectuarea unor asemenea acte.
Prin stabilirea și acordarea sporului de 10% din salariul brut în cadrul aceleiași categorii profesionale s-a generat în rândul grefierilor inechitate și discriminare, iar potrivit art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000, în toate cazurile de discriminare prevăzute de actul normativ, persoanele îndreptățite au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat și a menținut sentința recurată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile civile formulate de pârâții:
1.MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și
2.MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5prin mandatar DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T,-, județul T,
împotriva sentinței civile nr. 327 din 6 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în T,-, județul T și intimații pârâțiCURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C șiTRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T,-, județul T șiCONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr. 1-3, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 iunie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Monica Costea, Vanghelița Tase Spiridon Eleonora
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -,
Red. dec. jud. -/23.06.2008
gref. -
4 ex./23.06.2008
Președinte:Monica CosteaJudecători:Monica Costea, Vanghelița Tase Spiridon Eleonora