Pretentii civile. Speta. Decizia 562/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 562
Ședința publică din data de 24 martie 2009
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTORI: Marilena Panait, Simona Petruța Buzoianu Vera
: - -
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de pârâta SC SA cu sediul în B, str.G-ral, nr. 11 bis sector 1 și domiciliul procesual ales la și Asociații, în B,-, etaj 3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 3203 din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în P,-,.136, Sc.A,.122, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta pârâtă avocat din cadrul Baroului B, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/20.03.2009, lipsind intimatul- reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul depune la dosar în xerocopie decizia Comisiei Paritare înregistrată sub nr. 4209/6.11.2007.
Curtea din oficiu invocă excepția tardivității declarării recursului raportat la împrejurarea că sentința a fost comunicată pârâtei la data de 23.01.2009, iar recursul a fost declarat la data de 4.02.2009, cu depășirea termenului legal și o pune în discuția părților, acordând cuvântul și pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul solicită respingerea excepției. Pe fond solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalul Prahova, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC ( fostă SC SA) B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 7580 lei drepturi salariale cuvenite si neacordate reprezentând suplimentari salariale de Paște și de C pe perioada 2005-2007, precum și actualizarea drepturilor de la data scadenței fiecărei prime și până la plata efectivă.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost salariatul pârâtei până la 01.02.2008, iar pentru munca prestată, pe lângă salariul de bază, urma să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate constând, potrivit art.168 alin.1 din, în suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate, drepturi ce nu i-au fost acordate în perioada sus-menționată.
La termenul din 07.11.2008, reclamantul și-a completat acțiunea solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata a către reclamant a câte unui salariu minim pe ramură pentru anii 2006, 2007 reprezentând c/valoarea aprovizionării toamnă - iarnă, arătând că este îndreptățit la acordarea acestor drepturi în temeiul art.176 din CCM la nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze.
Pârâta nu a formulat întâmpinare cu privire la acțiunea reclamantului.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.3203 pronunțată la data de 19 decembrie 2008, Tribunalul Prahovaa admis în parte acțiunea completată și a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite și neacordate în sumă brută de 7850 lei reprezentând prima de C pe anii 2005, 2006 și 2007 și prima de Paște pe anii 2006 și 2007, sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație de la data scadenței la data plății efective.
Totodată, instanța a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamant a drepturilor salariale suplimentare pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă ca neîntemeiat, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că reclamantul a fost salariatul pârâtei, iar disp.art.168 din contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, menționându-se ca pentru anul 2003, suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior si in contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2005, 2006, 2007.
S-a mai reținut că potrivit art.176 din CCM la nivel de ramură 2005-2007, în luna octombrie (pentru aprovizionarea toamnă-iarnă ) salariații vor beneficia de cate suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, urmând ca în CCM-urile încheiat la nivele inferioare să se stabilească condițiile și criteriile de acordare.
Prin același articol, a reținut tribunalul, se mai prevede că negocierile cu organizațiile sindicale pentru stabilirea valorii concrete ce se acordă, vor începe cu minim 15 zile înainte de evenimentul pentru care se acordă aceste adaosuri, adaosuri care se acordă în condițiile în care, prin CCM-urile încheiate la nivel de agent economic, nu s- convenit introducerea lor în salariul de bază.
Din interpretarea acestui articol, instanța a concluzionat că adaosurile pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă se acordă în baza CCM la nivel de ramură, însă condițiile și criteriile de acordare se stabilesc în CCM-urile încheiate la nivele inferioare, în urma negocierilor ce trebuie să înceapă cu minim 15 zile înaintea evenimentului în scopul stabilirii valorii concrete.
S-a mai reținut că în perioada 2005-2007, reclamantul nu a încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi reclamantului, neexistând nicio dovadă la dosar că pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus în salariul de bază.
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata adaosului pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, pretenția reclamantului de a se acorda asemenea adaosuri a fost apreciată ca neîntemeiată pe motiv că din probele administrate nu a reieșit dacă s-au încheiat sau nu CCM- uri la nivele inferioare, în care să se prevadă condițiile și criteriile de acordare, dacă s-a solicitat sau nu valoarea concretă ce se acorda pe bază de negocieri.
Împotriva sentinței primei instanțe pârâta a declarat recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp. art.3041Cod pr.civilă, susținând că sentința este nelegală și netemeinică întrucât instanța a stabilit cuantumul primelor aferente sărbătorilor de Paște și C 2005-2007 în mod incorect.
Se mai arată că Tribunalul Prahovaa stabilit sumele fără vreo legătură cu prevederile art. 168 din CCM, care pentru primele de sărbători a utilizat sistemul de referință al salariului de bază mediu și s-a ajuns la situația inacceptabilă ca prin justiție să se acorde sume depășind dublul celor care, dacă dreptul la prime nu ar fi fost supus novației din martie 2003, le-ar fi primit angajații, prin plată voluntară.
Potrivit înscrisului atașat în copie, în recurs, emis de și și intitulat "Notă privind modalitatea de stabilire a salariului de bază mediu", s-a învederat că se pot stabili cu ușurință sumele în discuție, evitându-se încărcarea artificială a cheltuielilor, arătându-se care sunt sumele datorate cu titlu de prime pe perioada în discuție.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței în sensul modificării sumelor, folosind datele comunicate și care sunt un dat istoric, statistic, nesusceptibil de negociere, depunându-se, în copie, la dosar și o serie de înscrisuri.
La termenul din 24 martie 2009, în ședință publică, Curtea a invocat din oficiu excepția tardivității declarării recursului.
Astfel, potrivit art.80 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, cu modificările și completările ulterioare, termenul de recurs în această materie este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond, termen indicat, de altfel, și în dispozitivul sentinței atacate.
În cauza de față, recurentei i-a fost comunicată sentința primei instanțe la data de 23.01.2009, astfel cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare de la fila 27 din dosarul de fond, legal îndeplinită, situație față de care, ultima zi de declarare a recursului a fost data de 3 februarie, ce a căzut într-o zi lucrătoare a săptămânii.
Recursul a fost declarat însă la data de 4 februarie 2009, conform rezoluției de primire de pe cererea de recurs aflată la dosar, astfel încât acesta apare ca fiind formulat peste termenul legal procedural mai sus-arătat.
În consecință, urmează ca în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea să respingă recursul ca tardiv declarat, fără a mai proceda, prin urmare, la analiza motivelor de recurs, de vreme ce acesta a fost soluționat pe cale de excepție, care face de prisos cercetarea în fond a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de pârâta SC SA cu sediul în B, str.G-ral nr. 11 bis sector 1 și domiciliul procesual ales la și Asociații, în B,-, etaj 3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 3203 din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant domiciliat în P,-,.136, Sc.A,.122, județul
Irevocabilă.
Pronunțată astăzi, 24 martie 2009, în ședință publică.
Președinte JUDECĂTORI: Marilena Panait, Simona Petruța Buzoianu Vera
- - --- - -- -
Grefier
/VS
2 ex.31.03.2009
Trib.P nr-
R
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Simona Petruța Buzoianu Vera
