Pretentii civile. Speta. Decizia 736/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 736/2009
Ședința publică de la 11 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - - judecător
- - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr.193/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța, ridică din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Față de actele și lucrările dosarului instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la ribunalul Alba sub nr- reclamanții, toți cu domiciliul ales la udecătoria Câmpeni. au solicitat ca în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL ALBA, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE si Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, solicitând:
- să le calculeze și să le plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu luna februarie 2005 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii precum și in continuare, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație;
- s-a solicitat efectuarea mențiunilor respective în carnetul de muncă; să fie obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că s-au acordat sporuri salariale unor categorii de salariați care gestionează informații clasificate.
S-au invocat prevederile pct.1 din legea nr.444/2006 de aprobare a OG 19/2006 care prevede că pentru păstrarea confidențialității, în funcția de certificatul - avizul - de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv salariul de bază.
S-au mai invocat și prevederile art.15 al.1 din OG 6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Se concluzionează că intenția legiuitorului este clară în sensul de a acorda acest spor tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestionează și manipulează informații clasificate și nu doar celor prevăzute de legea nr.444/2006.
Se consideră de către reclamanți că din moment ce o bună parte din funcționarii publici gestionează informații clasificate sub supravegherea procurorilor, în aceeași măsură și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor gestionează și manipulează astfel de informații.
În drept s-au invocat prevederile art.30 al.3 din OG nr.137/2000, art.20 al.3 din Legea nr.656/2002 și art.3 din OG nr.19/2006.
Ministerul Justiției a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondate, afirmând că exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi și nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.
S-a mai susținut că, în afara legii nu se poate vorbi de discriminare în sensul ordonanței nr.137/2000; astfel, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin OG nr.137/2000.
Examinând toate dispozițiile legale este evident că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare a cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține situația comparabilă - element necesar pentru putea vorbi de discriminare.
În unele situații acordarea sporului este condiționată de existența unor alocații bugetare; de asemenea, conținutul concret al diferitelor atribuții de serviciu precum și diversele sisteme de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte.
S-a concluzionat că situațiile diferite în care se află diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității.
S-a depus întâmpinare și de către Curtea de APEL ALBA IULIA prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât legea de salarizare a magistraților nu prevede acordarea acestui spor.
Prin sentința civilă nr. 193/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții, și cu domiciliul ales în Cîmpeni,-, jud.A în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5; Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5; Tribunalul Alba cu sediul în A I, P-ța - -, nr.24, jud.A; Curtea de APEL ALBA IULIA cu sediul în A I, P-ța -, nr.1, jud. și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B, P-ța - -, nr.1-3, sector 1.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că reclamanții solicită acordarea unor drepturi pe care legea le prevede doar în beneficiul altor categorii profesionale, iar reglementarea criteriilor de determinare a indemnizațiilor sau salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat aparține exclusiv legiuitorului.
Față de conținutul diferit al atribuțiilor de serviciu al diverselor categorii profesionale, s-a avut în vedere că nu se poate reține un tratament diferențiat al salarizării, întrucât nu există o situație comparabilă între aceste categorii.
S-a mai reținut Hotărârea nr. 232/2007 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării prin care s-a concluzionat că nu există tratament diferențiat, discriminatoriu în sensul art. 2 din nr.OG 137/2000 în privința reclamanților, prin neacordarea sporului de confidențialitate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și în rejudecare să se admită acțiunea introdusă.
În expunerea de motive arată că sporul de confidențialitate de 15 % se acordă și altor persoane care lucrează în sectorul bugetar, în baza nr.OG 6/2007, Legea nr. 656/2002 și chiar personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării potrivit nr.OG 137/2000.
Invocă apoi Hotărârea M 328/2005 care prevede obligativitatea pentru judecători de a nu face publice, de a nu dezvălui anumite informații pe care le-au obținut în calitatea lor de magistrați, în caz contrar, nerespectarea confidențialității constituind abatere disciplinară.
Drept urmare, arată că legiuitorul a intenționat să acorde sporul în litigiu și altor categorii profesionale, respectiv și magistraților și nu doar cadrelor militare.
Prin neacordarea acestui spor consideră că sunt discriminați în raport cu alte categorii profesionale și invocă art. 14 din, art. 11 din Constituția României, art. 1 din Protocolul 12 la Convenție și nr.OG 137/2000.
Recursul se întemeiază pe dispozițiile art. 304 alin.1 pct.9 și 304/1 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare (fila 9), pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat respingerea recursului de față, invocând lipsa calității procesuale pasive a acestei instituții.
Ministerul Justiției și Libertăților Bas olicitat prin întâmpinare (filele 20-22) respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii tribunalului ca fiind legală și temeinică.
Totodată, invocă lipsa calității sale procesuale pasive în această cauză, având în vedere temeiul juridic pe care recurenții își întemeiază pretențiile și anume existența unei situații discriminatorii între reclamanți și alte categorii profesionale.
După suspendarea judecării recursului, potrivit dispozițiilor art. 244 Cod procedură civilă, până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei în recurs în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în materia sporului de confidențialitate, prin încheierea de ședință din 12.03.2009, prin cererea înregistrată la Curtea de APEL ALBA IULIA la 28.04.2009 (fila 14) reclamanții au solicitat repunerea pe rol a cauzei și soluționarea recursului, având în vedere Decizia nr. 46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Intimatul Ministerul Justiției și Libertăților a depus Note scrise (filele 30-32) prin care a invocat faptul că decizia în recurs în interesul legii invocată de recurenți nu poate fi luată în considerare față de Decizia Curții Constituționale prin care s-a stabilit că Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat atribuțiile constituționale, modificând norme juridice cu putere de lege.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate, cât și din oficiu potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, Curtea apreciază recursul de față ca fondat, urmând a-l admite în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:
În temeiul art. 137(1) Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Din această perspectivă este a se reține că excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții intimați Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției și Libertăților sunt neîntemeiate.
Astfel, potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite. iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
Pentru celelalte aspecte vizând lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și Libertăților în ceea ce privește constatarea discriminării, Curtea le va înlătura având în vedere considerentele ce urmează și care fac de prisos o analiză separată a acestei excepții.
Așadar, reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Câmpeni.
În această calitate au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15% în baza Legii nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006.
Față de obiectul cauzei, Curtea va reține că prin Decizia nr.46 pronunțată de - Secțiile Unite, în dosar nr.27/2008, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Potrivit art.329 Cod pr.civilă:
"Procurorul general al Parchetului de pe lângă, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunță de Secțiile Unite ale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe."
Având în vedere aceste din urmă dispoziții legale enunțate și raportat la faptul că printr-o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii, problematica sporului de confidențialitate în privința magistraților și a personalului auxiliar de specialitate a fost tranșată în sens pozitiv, Curtea, raportat la dispozițiile art.312 Cod pr.civilă va admite recursul de față, va modifica în parte sentința în sensul admiterii acțiunii reclamanților și va obliga pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară începând cu 12.02.2005 și în continuare, actualizat la data plății efective.
În baza art.3 din Decretul nr.92/1976, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA va fi obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.
Curtea apreciază deci pe deplin aplicabile dispozițiile Deciziei nr.46 a și ca urmare va respinge excepția inaplicabilității ei invocată prin intermediul concluziilor scrise de intimatul pârât Ministerul Justiției și Libertăților, întrucât decizia Curții Constituționale din data de 27 mai 2009 prin care s-a constatat existența unui conflict de natură constituțională între puterea legislativă și cea executivă, pe de o parte, și cea legislativă, pe de altă parte, în sensul că "în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art.126 alin.3 din Constituție, are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.4 din Constituția României" și că " nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora", produce efecte numai pe viitor, asupra soluțiilor ce se vor pronunța, nu și pentru trecut, Decizia nr.46 a fiind anterioară deciziei Curții Constituționale (prima din 15.12.2008, iar cea de-a doua din 27.05.2009).
Mai mult decât atât, nu pot fi ignorate prevederile art.329 Cod pr.civilă potrivit cărora deciziile pronunțate de în recurs în interesul legii suntobligatorii.
Ca urmare, Curtea va admite recursul de față, va modifica hotărârea atacată în sensul celor anterior reținute admițând acțiunea reclamanților, menținând însă dispoziția de respingere a acțiunii îndreptată împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Aceasta pentru că, onform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și Libertăților și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză în care se solicită obligarea la plata unor drepturi constând în sporul de confidențialitate, litigiul de muncă fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr.193/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:
Modifică în parte sentința atacată în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Alba.
Obligă pârâții să plătească reclamanților drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu 12.02.2005 și în continuare, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului material la acțiune și până la data plății efective.
Obligă pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
(continuarea minutei deciziei civile nr. 736/2009)
*****
Respinge acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.06.2009.
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa - - | JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan - - - | JUDECĂTOR 3: Victor - |
Grefier, Semnează Prim grefier |
Red.NV, Tehnored. IM 20.07.2009
Jud.fond- L,
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Mureșan, Victor
